4,986 matches
-
dintr-o singură parte, cealaltă aliată e liberă în acțiunea ei și poate decide orice crede că ar fi practic pentru dânsa. Cheia acestei convențiuni pare a fi următoarea: după încheierea Tractatului de Berlin, Germania a prevăzut posibilitatea unei alianțe ruso - franceze, pe când Austria, care, prin ocupațiunea Bosniei și Herțegovinei, iritase în grad mare 241 {EminescuOpXIII 242} {EminescuOpXIII 243} susceptibilitatea Rusiei, putea să presupuie că această din urmă va apela și la Italia. În decursul politicei sale de unitate, Italia a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
23. Pentru moment va fi suficient să menționăm că există cîteva legături transversale între teoriile punctului de vedere care explică intermedierea în sensul perspectivei, teoria insolitării a lui Șklovski și conceptul de skaz dezvoltat în primul rînd de către teoria literară rusă. Skaz în acest sens înseamnă o formă de perspectivă narativă, îndeosebi în narațiunea la persoana întîi, care e stilizată după forma orală a recitării. O analiză completă a acestui concept a fost realizată de către Boris Eichenbaum și Irwin R. Titunik
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Dostoievski, Die Dämonen (Demonii), dtv, München 1977, 9. 472 Flaubert, Madame Bovary, Paris 1966, cap. 1, 37 ș.u. 473 N. Gogol, "Mantaua", în Der Mantel und andere Erzählungen, Frankfurt/M. 1977, 254 (r. Opere, vol. III, Nuvele, Ed. Cartea rusă, București, 1956, 110). 474 Vezi Capitolul 6.3. 475 Thackeray, Vanity Fair (Bîlciul deșertăciunilor), Harmondsworth 1968, 722. 476 Ibid. 477 Vezi Heinz Reinhold, Der englische Roman des 19. Jahrhunderts, Düsseldorf 1976, 94. 478 Friedmann, Die Rolle des Erzählers in der
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
putut presupune asemenea lui Condorcet existența umanității laborios iradiate de Rațiune pentru că așa stătuseră lucrurile și înainte cu Cuvîntul iradiat de Dumnezeu. Legea întrupării domină întreaga operă de divinizare a omenirii încredințată de Mîntuitor Bisericii. Berdiaev despre comunism: "Gîndirea religioasă rusă este cea care a adus ideea divino-umanității. În Dumnezeu-Omul, la fel ca în Iisus Hristos, s-a realizat întruparea individuală a lui Dumnezeu în ființă. În umanitate trebuie să se împlinească întruparea colectivă, universală a lui Dumnezeu. Divino-umanitatea este prelungirea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Gramsci, Léon Blum (care și-a scris cea mai bună carte în pușcărie): tot ce a însemnat ceva în gîndirea socialistă a avut parte de umbra zidurilor. Situația exilului ne-o dovedește "Marx-Engels", proscriși încă din tinerețe. Aproape toată intelighenția rusă a fost antrenată vreme de jumătate de secol de către autocrația țaristă la clandestinate, și deci la efort. Socialismul francez s-a născut în Anglia, comunismul italian, în Franța, ca și cel chinez ori vietnamez. Propulsat de polițiștii-Gribouille, vînat de peste tot
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Jaurès. Nu fim oare mai avansați la acest sfîrșit de secol decît la început? Marxiștii au crezut odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea și cu burghezia liberală împotriva aristocrației țariste. Gramsci 1-a făcut să alunece către Vest, din domeniul alianțelor sociale ale proletariatului către cel al structurilor puterii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lume nu se învecinează mai provocator", ne spune Khanna, "un stat depopulat cu unul suprapopulat ca la granița dintre Rusia și China."366 Într-adevăr, pe Amur stau față în față două "armate demografice". Una de aproximativ 7 milioane (cea rusă) și alta de 148 de milioane (cea chineză), reprezentată de populația din provinciile Heilongjiang și Jilin.367 Am folosit termenul "armată", pentru a sugera că aici există o confruntare specială, chiar dacă nu vor fi folosite armele propriu-zise. În cazul de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a unui obiectiv cultural, a unei unități industriale etc., iar ca suport pentru improvizarea discuțiilor se utilizează planșe, hărți, planuri, fotografii etc. Clasa de elevi se Împarte În câteva grupuri: o echipă restrânsă de ghizi (translatori În limba engleză, franceză, rusă etc. - după caz), care va da explicațiile necesare, va răspunde la Întrebările și curiozitățile vizitatorilor etc.; un grup de vizitatori (mult mai numeros), care va solicita informații; o echipă de foneticieni (cu misiunea să observe greșelile de exprimare și apoi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conducătoare să se exprime în această limbă. La Anvers, la Bruges și la Gand, ca și la Sankt-Petersburg, puteai auzi odinioară aceleași expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere a identității culturale. De asemenea, putem fi martorii emergenței unei mișcări contraculturale ce vizează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În acea vreme, adică În 1961, se manifesta un anumit dezgheț politic În țară, Începuseră legăturile cu firmele occidentale, Întreprinderile industriale românești aveau nevoie de traducători. Cunoșteam franceza, cunoșteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectări tehnice. Rusă n-am Învățat, după cum n-a Învățat-o nimeni dintre colegii mei, În decursul anilor În care a fost impus studiul acestei limbi În licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine plătite. Eram plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpînire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de obicei din alte grupuri etnice, și un tolmaci, care cunoșteau limba rusă, urmînd apoi masele de lucrători care, de obicei, nu cunoșteau limba rusă decît la un nivel minim sau chiar deloc. Deportații lucrau În mine, fabrici, șantiere de construcții, În păduri sau la colhoz, avînd de obicei o distanță considerabilă de parcurs pînă la locul de muncă - 6 kilometri. Cei mai puțin capabili
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
redate mai Întîi În limba română, apoi În engleză (prefața și postfața) sau În germană (studiul introductiv). CÎt privește documentele, ele sînt redate În traducere românească În prima parte a lucrării, apoi În engleză (dar și un mic text În rusă), facsimilate. În scurta sa prefață, Dennis Deletant are un stil dezinvolt, sfîrșitul textului fiind În maniera if history, o practică utilă ca gimnastică a minții: „Consecința postbelică În România ar fi putut fi diferită numai dacă În primăvara lui 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
literaturii SF: Bărbații Universului (1980), Mâine, când ne vom întâlni pe Pământ (1989) și Tăierea capului (1995). A publicat nuvele și un roman pentru copii, Artefact (1989). Câteva dintre scrierile de anticipație ale lui M. au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, franceză, germană, chineză, lituaniană, letonă, estonă ș.a. SCRIERI: Noi și gândurile noastre, Chișinău, 1979; Bărbații Universului, Chișinău, 1980; Lecția de suflet, Chișinău, 1985; Artefact, Chișinău, 1989; Mâine, când ne vom întâlni pe Pământ, Chișinău, 1989; Tăierea capului, Chișinău, 1995
MANASCURTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287975_a_289304]
-
Contemporanul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Flacăra”, „România liberă”, „România pitorească”, „Viața militară” ș.a. A publicat poezie, proză, reportaj, publicistică, eseistică, multe scrieri fiindu-i traduse (uneori de scriitori ca Evgheni Evtușenko sau Pablo Neruda) și editate în rusă, portugheză, germană, suedeză, hindi, franceză, neogreacă, turcă, spaniolă, ivrit, cehă, maghiară, bulgară și esperanto, în România și în străinătate. Ca poet, M. s-a exprimat în primele două decenii de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
în atenția criticii. Volumul de debut este premiat de Societatea Scriitorilor Români, iar manuscrisul „romanului” Cucoana Olimpia primește un controversat premiu la un concurs al ziarului „Dimineața”. În ultimii ei ani de viață se îndeletnicește cu stilizarea unor traduceri din rusă (Serile în sat la Dikanka de N.V. Gogol, O poveste obișnuită de I.A. Goncearov, Jurnalul unui om de prisos și Desțelenire de I.S. Turgheniev) și din cehă (Oameni la răscruce și Jocul cu focul de Marie Pujmanová). Lumea și
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
teologică și să se perfecționeze în limba rusă la Belgorod (Rusia, unde îl urmase pe mitropolitul Antonie, fostul său stareț), astfel încât la întoarcere este numit arhimandrit la Putna (1755), dar își începe și lunga carieră de traducător din slavonă și rusă. Personalitate marcantă și pe plan oficial, a făcut parte dintr-o solie la Petersburg (1769-1770, pe când era egumen la Solca), a fost însărcinat cu inspectarea școlilor din Moldova, iar un document din 1778 îl atestă membru al Academiei Duhovnicești din
MAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
cu privire la partidul de avangardă și la relația acestuia cu proletariatul În cursul revoluției și le respinsese. Aici, ne vom concentra atenția În principal asupra eseurilor În care Rosa Luxemburg se opune viziunilor extrem-moderniste ale lui Lenin: „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” (1904), „Greva de masă, partidul și sindicatele” (1906) și lucrarea publicată postum „Revoluția Rusă” (scrisă În 1918 și publicată În 1921, după rebeliunea de la Kronstadt). Diferența principală dintre Luxemburg și Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a clasei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le respinsese. Aici, ne vom concentra atenția În principal asupra eseurilor În care Rosa Luxemburg se opune viziunilor extrem-moderniste ale lui Lenin: „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” (1904), „Greva de masă, partidul și sindicatele” (1906) și lucrarea publicată postum „Revoluția Rusă” (scrisă În 1918 și publicată În 1921, după rebeliunea de la Kronstadt). Diferența principală dintre Luxemburg și Lenin constă În Încrederea ei În creativitatea autonomă a clasei muncitoare. Optimismul care se degajă din „Greva de masă, partidul și sindicatele” se datorează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
scrisă, spre deosebire de Ce e de făcut?, după lecția de militantism muncitoresc dată de Revoluție În 1905. Luxemburg era surprinsă mai ales de reacția masivă a proletariatului din Varșovia la evenimentele acelui an. Pe de altă parte, „Chestiuni organizaționale privind social-democrația rusă” fusese scrisă Înainte de acestea, ca răspuns direct la Ce e de făcut?, și a fost un text determinant pentru refuzul partidului polonez de a se ralia la disciplina centrală a partidului social-democrat rus. Chiar dacă punem În evidență diferențele dintre cei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Asociației Scriitorilor din București. Traduceri: Valentin Kataev, O pânză în depărtare, București, 1967; Cinghiz Aitmatov, Vaporul alb, București, 1972, Cocorii timpurii, București, 1977, Cântecul stepei, cântecul munților, București, 1989, Eșafodul, postfață Albert Kovács, București, 1991; Ce este literatura. Școala formală rusă, București, 1982; Mihail Bahtin, Probleme de literatură și estetică, pref. Marian Vasile, București, 1982; Bulat Okudjava, Călătoria diletanților, postfață Ion Vasile Șerban, București, 1985, Întâlnire cu Bonaparte, București, 1999; Viața și isprăvile sultanului Az-Zahir Baibars (roman popular arab), București, 1987
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
filologiei române.” Din motive politice a fost însă îndepărtat din învățământ chiar în anul în care apărea această profesiune de credință, abia în 1913 reușind să ocupe postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Varșovia, a cărei secție rusă a fost transferată în 1915 la Moscova, iar apoi la Rostov pe Don. În 1918 contribuie la înființarea Institutului de Arheologie, al cărui rector devine în 1920, predând în același timp la Universitate și un curs de limba română pentru
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
a cărții Un om sfârșit, ce a stârnit, e drept, o tulburătoare fascinație pentru o întreagă generație de intelectuali europeni. H. a publicat traduceri în spaniolă din poezia italiană modernă, apărute în Spania sau în America Centrală, eseuri despre literatura disidentă rusă (de la Maiakovski la Soljenițân), tipărite în 1980, și o substanțială Introducción a la literatura del siglo XX, „eseu de epistemologie literară” (1976), în care realizează o sinteză între viziunea analitică scientistă și spiritualismul creștin. A fost unul dintre intelectualii care
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
dezrădăcinat care, revenit în mediul de obârșie, mânat ca de soartă, își află aici moartea. Proza din ultimii ani de viață ai lui I. este polemică, adeseori cu aluzii străvezii la adresa sistemului totalitar. Nuvelele i-au fost traduse în limbile rusă, germană, slovacă ș.a. Ca regizor, a turnat numeroase filme de lungmetraj, a semnat scenariul și regia la câteva filme inspirate din basmele populare, creația lui cinematografică caracterizându-se prin aplecarea spre baladesc. SCRIERI: Râsul și plânsul vinului, Chișinău, 1965; Dincolo de
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
zur Effizienz des kommunistischen Staates (Cornelius R. Zach) 453 CUM NE SCRIEM ISTORIA? Vasile Pârvan și „naționalitatea“ negustorilor din Imperiul roman (Nelu Zugravu) 465 I. Liprandi - istoric al Principatelor Române și al Basarabiei. Noi considerații pe marginea unor lucrări istorice ruse inedite (Igor Șarov) 481 Știință, mit și autobiografie în gândirea lui Karl Marx (Andi Mihalache) 491 Prolegomene la un discurs (românesc) asupra revoluției (Mihai Dorin) 507 Indice de nume 521 CUVÂNT ÎNAINTE Textele cuprinse între coperțile acestui volum sunt, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ROMÂNEȘTI ALE BĂTĂLIEI DE LA POLTAVA Veniamin Ciobanu La 8 iulie st.n. 1709, s-a produs, după cum se știe, unul din cele mai importante evenimente din istoria Europei secolului al XVIII-lea. Bătălia de la Poltava, dintre armatele suedo-polono-ucraineană și cea rusă, câștigată de cea din urmă, a pus capăt visurilor imperiale ale regelui Suediei, Carol al XII-lea, care dorea să creeze un vast imperiu est-european. Totodată, a dat frâu liber altora, nutrite de un țar care tocmai punea bazele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]