6,521 matches
-
roșu, în cantitate mare; venoase, cu caracter continuu, sânge roșu închis; capilar, aspect difuz, în suprafață, cu sânge roșu, pe mucoase sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
caracter continuu, sânge roșu închis; capilar, aspect difuz, în suprafață, cu sânge roșu, pe mucoase sau deperitonizări,mixte, îmbrăcând aspectele intricate ale tipurilor de mai sus. 2. După momentul apariției sau succesiunea în timp: sângerare primitivă imediat după un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După durata și ritmul sângerării: acute produse
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
un traumatism; sângerare secundară la distanță de traumatism sau după infecții severe. 3. După cauză: traumatice după traumatisme, intervenții chirurgicale; netraumatice (hemoragii de cauza medicală): sindroame hemoragipare, diateze hemoragice, splenopatii, hepatopatii, CID, stări septice prelungite. 4. După durata și ritmul sângerării: acute produse în timp scurt, indiferent de cantitate; cronice pierderi mici și repetate. 5. După cantitate: mici sub 500 ml; mijlocii 500-1500 ml; mari peste 1500 ml; peste 2500 ml pierduți, hemoragiile sunt cataclismice, mortale. 6. După locul unde se
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
în timp scurt, indiferent de cantitate; cronice pierderi mici și repetate. 5. După cantitate: mici sub 500 ml; mijlocii 500-1500 ml; mari peste 1500 ml; peste 2500 ml pierduți, hemoragiile sunt cataclismice, mortale. 6. După locul unde se produc: externe sângerare în afara organismului; ritmul și cantitatea hemoragiei se pot aprecia cu relativă ușurință; internă neexteriorizată, care se produce într-o cavitate seroasă, (clasica „hemoragie internă”): hemoperitoneu (prezența patologică a sângelui în cavitatea peritoneală), hemotorax (acumularea sângelui în cavitatea pleurală, în cantități
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
cu exteriorul ale viscerului respectiv: epistaxis (hemoragie exteriorizată la nivelul cavităților nazale), hemoptizia (hemoragie de origine bronhopulmonară exteriorizată la nivelul căilor respiratorii superioare), hematemeza (exteriorizarea hemoragiei prin vărsătură cu sânge mai mult sau mai puțin digerat evidențiind de obicei, o sângerare digestivă înaltă, deasupra unghiului duodenojejunal; diagnosticul diferențial se face cu hemoptizia și epistaxisul înghițit), rectoragia (eliminare de sânge roșu prin scaun, traducând o hemoragie digestivă joasă), melena (emisia de fecale colorate în negru lucios, cu aspect de „păcură”) indică de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
roșu prin scaun, traducând o hemoragie digestivă joasă), melena (emisia de fecale colorate în negru lucios, cu aspect de „păcură”) indică de regulă o hemoragie digestivă superioară și o pierdere de sânge de cel puțin 500 ml/24 ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin căile biliare), hematuria (hemoragie de la nivelul rinichiului sau al tractului urinar exteriorizată prin urină), metroragia (hemoragia genitală cu origine uterină), menoragia menarha (sângerarea menstruală); hemoragia interstițială (intratisulară): echimoze, sufuziuni și chiar hematoame în organe
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
pierdere de sânge de cel puțin 500 ml/24 ore, hemobilia (sângerare cu punct de plecare hepatic prin căile biliare), hematuria (hemoragie de la nivelul rinichiului sau al tractului urinar exteriorizată prin urină), metroragia (hemoragia genitală cu origine uterină), menoragia menarha (sângerarea menstruală); hemoragia interstițială (intratisulară): echimoze, sufuziuni și chiar hematoame în organe și țesuturi. 11.2. FIZIOPATOLOGIE Sângele este o parte importantă a mediului intern, localizată intravascular fiind un element important de menținere a homeostaziei acestuia. Gravitatea unei hemoragii depinde de
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
sau duce la decompensare hemodinamică. Într-o hemoragie mare (peste 1500 ml), în lipsa aportului, decompensarea este constantă, iar în cele de peste 2500 ml se produce moartea. Aprecierea cantitativă a unei hemoragii este întotdeauna aproximativă, pentru că nu ține seama de durata sângerării și nici de reactivitatea organismului. Esențial în prognosticul unei hemoragii este intervalul hemoragie hemostază și timpul în care se reface volumul circulant. în hemoragiile mici, mecanismele de autocompensare sunt eficace; în hemoragiile mijlocii se poate produce moartea prin colaps inițial
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
și cardiacă. Cea mai modernă metodă de diagnostic este explorarea endoscopică, care poate fi: pleuroscopică, laparoscopică, artroscopică, etc. Pe această cale (endoscopică), pot fi făcute și gesturi terapeutice de evacuare și hemostază in situu. În cazul hemoragiilor interne exteriorizate, sursa sângerării este adeseori evidențiată prin mijloace endoscopice: rinoscopie, laringoscopie, esofagogastroscopie, bronhoscopie, colonoscopie, cistoureteroscopie. În sângerări de mai mică importanță, cu punct de plecare în vase de calibru mic și mijlociu, ca și în angiodisplazii, rolul explorărilor angiografice selective este foarte important
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
pleuroscopică, laparoscopică, artroscopică, etc. Pe această cale (endoscopică), pot fi făcute și gesturi terapeutice de evacuare și hemostază in situu. În cazul hemoragiilor interne exteriorizate, sursa sângerării este adeseori evidențiată prin mijloace endoscopice: rinoscopie, laringoscopie, esofagogastroscopie, bronhoscopie, colonoscopie, cistoureteroscopie. În sângerări de mai mică importanță, cu punct de plecare în vase de calibru mic și mijlociu, ca și în angiodisplazii, rolul explorărilor angiografice selective este foarte important, fie ca angiografii simple, fie ca angiografii izotopice. Pentru hemoragiile interstițiale (în organe și
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
ridicarea garoului). Pacientul va fi însoțit pe timpul transportului, de un bilet în care se va preciza ora aplicării garoului. hemostaza prin pansament compresiv se realizează prin diferite tehnici de înfășare (fig. 11.6). c. Hemostaza definitivă urmărește oprirea definitivă a sângerării prin manevre chirurgicale: forcipresura (aplicarea penselor hemostatice), ligatura chirurgicală, făcută cât mai electiv pe vasul care sângeră (cu excepția vaselor de importanță vitală), hemostaza prin agenți termici (realizată prin cauterizare electrică) care se adresează hemoragiilor din vase mici. Avantajul cauterizării electrice
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
condiții, în acordarea primului ajutor trebuie urmat un algoritm bine stabilit: asigurarea permeabilității căilor respiratorii superioare și respirație artificială pentru pacienții care nu respiră spontan; masaj cardiac extern pentru pacienții fără puls sau zgomote cardiace decelabile; hemostaza provizorie, când există sângerări externe; luarea măsurilor de protecție necesare, când există suspiciunea unei fracturi de coloană vertebrală; imobilizarea provizorie a fracturilor extremităților. După acordarea primului ajutor, asistența medicală la locul accidentului continuă cu menținerea funcțiilor respiratorie și circulatorie și cu protejarea zonelor traumatizate
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
patologice, influența unor substanțe toxice, medicație diversă anterioară evenimentului). Inventarul lezional al politraumatizatului presupune dezbrăcarea completă, cu atenție deosebită la mobilizările intempestive. Hainele pacientului pot atrage atenția asupra zonelor de impact și pot da primele informații despre unele procese patologice (sângerări, vărsături, hematurie etc.). Prezența unor mărci traumatice poate fi corelată cu anumite leziuni profunde, fără a pierde însă din vedere că nu întotdeauna leziunile cu risc vital sunt cele mai evidente la inspecție. Dacă sunt prezente plăgi, acestea trebuie explorate
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
cardio-vasculară. Examenele paraclinice de laborator vin să completeze examenul clinic general. Ele se solicită în raport cu indicațiile obținute de acesta, cu metoda de anestezie preconizată, cu durata și locul de desfășurare a intervenției chirurgicale. Sângele se cercetează măsurându-se timpul de sângerare și coagulare, hemoglobina, hematocritul, numărătoarea de hematii și trombocite, formula leucocitară, timpul de consum al protrombinei, viteza de sedimentare a hematiilor, etc. Uneori pentru precizarea unui bilanț mai complet se recomandă și alte examene biologice: glicemia, electroforeza colesterolul, trigliceride, HDL
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
criza de angor pectoris sau chiar infarct de miocard, acesta din urmă fiind complicația cea mai gravă a maladiei coronariene. Complicațiile insuficienței coronariene legate de stressul operator sunt rare dacă pacientul este compensat vascular , evitându-se producerea de hipotensiune arterială, sângerare masivă sau stimulare excesivă a reflexelor vago-vagale . Un alt aspect extrem de important este legat de instalarea hipotensiunii arteriale consecutivă unei asocieri medicamentoase. Astfel dacă unui pacient care se află sub terapie cu coronodilatatoare sau hipotensive , i se administrează preoperator barbiturice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
prin unele proceduri chirurgicale sau de îngrijiri dentare . Pentru a fi siguri că nu vor fi autorii unei asemenea iatrogenii, medicii practicieni trebuie să privească cu toată seriozitatea și cu mare profesionalism orice manoperă dentară care se poate complica cu sângerare gingivală (chiar și o examinare banală cu oglinda sau cu sonda dentară). 4.6.1.2. METODE DE PREVENIRE A EBS LA PACIENȚI CU RISC CARDIO-VASCULAR Pentru a se împiedica fixarea agenților patogeni pe valvulele cardiace lezate, logic este ca
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a endocarditei bacteriene subacute este recomandată ca o rutină la toți pacienții cu risc în cazul procedurilor dentare și orale care pot determina bacteriemie. Acestea sunt în general proceduri asociate cu sângerări din țesuturile moi sau dure orale, inclusiv detartraj, periaj profesional, implante dentare, tratamente endodontice care depășesc apexul dentar etc. Autori precum BÎLBÎIE, NEGOIȚĂ, ROTARU recomandă clasificarea pacienților cu risc infecțios, după Conferința de Consens din anul 1992 din Franța. Față de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sondaj parodontal și tratamentul de menținere • Implanturile dentare • Reimplantarea dinților extrași • Tratamentele endodontice ce depășesc apexul dentar • Plasarea subgingivală de fibre sau benzi cu antibiotice • Plasarea inelelor ortodontice • Injecțiile pentru anestezia intraligamentară • Igienizarea dinților sau implantelor când se anticipează o sângerare. Procedurile dentare în care NU se recomandă profilaxia endocarditei bacteriene subacute : • Stomatologia restaurativă (operativă și protetică) cu sau fără fir retractor • Anestezia locală prin injecție dar nu intraligamentară • Tratamente endodontice fără suprainstrumentare • Îndepărtarea firelor de sutură postoperatorie • Plasarea de aparate
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
și index a arcadei dentare inferioare 2. Deschiderea gurii se poate face prin diverse metode: manual (tripla manevră a lui Safar), cu instrumentar improvizat sau cu deschizător de gură. Nu se recomandă instrumente metalice ascuțite care pot produce leziuni traumatice, sângerări, ci instrumente de lemn sau material plastic. 3. Curățirea oro-faringelui și aspirația (oro sau nazofaringiană) constituie a treia manevră simplă de completare a dezobstrucției căilor aeriene superioare. Manevra se efectuează adesea cu unul sau două degete pe care se înfășoară
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
este preferată în unele țări și este mai simplu de executat decât cea "gură la gură". Se execută în stop respirator dacă prima metodă este dificilă sau imposibil de efectuat din următoarele cauze: • leziuni ale buzelor, mandibulei sau limbii pacientului, sângerări la acest nivel • trismus sau imposibilitate de deschidere a gurii. Nu se insistă și nu se rup dinții sau buzele pacientului (cu deschizător de gură) • dacă gura pacientului este evident mai mare decât a medicului. Ca tehnică, se păstrează în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
explorările imagistice și determinarea alfa-fetoproteinei stabilesc diagnosticul. 3. ciroza la un pacient care dezvoltă brusc complicații precum hipertensiunea portală, carcinomul hepatic trebuie Întotdeauna suspicionat. COMPLICAȚII Cancerul primitiv hepatic poate prezenta o serie de complicații evolutive: 1. hemoragie intraperitoneală determinată de sângerarea spontană a tumorii; 2. hipertensiune portală prin obstrucția venei porte; 3. sindrom Budd-Chiari prin obstrucția venelor hepatice principale sau a venei cave inferioare; 4. icter prin compresiunea importantă pe arborele biliar; 5. insuficiența hepatică, care reprezintă cauza frecventă a morții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
practic formează un strat al esofagului ¬ vene submucoase ale regiunii fundice, subfundice și ale micii curburi a stomacului ¬ vene submucoase la nivelul duodenului și ileonului - varice eso-gastrice sunt echivalente cu hipertensiunea portală (rareori apar la pacienții cu presiune portală normalăă;sângerarea este determinată fie de presiunea crescută În varice, fie de ulcerațiile secundare esofagitei; EVOLUȚIE NATURALĂ: - timpul scurs Între stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187 săptămâni; aproape toate hemoragiile apar În primii 2 ani după diagnosticare; - 70% din pacienți cu ciroză
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și ileonului - varice eso-gastrice sunt echivalente cu hipertensiunea portală (rareori apar la pacienții cu presiune portală normalăă;sângerarea este determinată fie de presiunea crescută În varice, fie de ulcerațiile secundare esofagitei; EVOLUȚIE NATURALĂ: - timpul scurs Între stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187 săptămâni; aproape toate hemoragiile apar În primii 2 ani după diagnosticare; - 70% din pacienți cu ciroză mor În primul an de după prima hemoragie - 60% din pacienții cirotici care au avut un episod hemoragic repetată sângerarea În mod masiv la
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stabilirea diagnosticului și prima sângerare: 1-187 săptămâni; aproape toate hemoragiile apar În primii 2 ani după diagnosticare; - 70% din pacienți cu ciroză mor În primul an de după prima hemoragie - 60% din pacienții cirotici care au avut un episod hemoragic repetată sângerarea În mod masiv la mai puțin de un an; - proceduri profilactice: - fără beneficiu :scleroterapie, propranolol pentru ciroza alcoolică - șuntul nu este recomandat În cazul pacienților care nu au avut sângerări - cu beneficii Îndoielnice Ț proceduri de devascularizare sau șunt selectiv
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din pacienții cirotici care au avut un episod hemoragic repetată sângerarea În mod masiv la mai puțin de un an; - proceduri profilactice: - fără beneficiu :scleroterapie, propranolol pentru ciroza alcoolică - șuntul nu este recomandat În cazul pacienților care nu au avut sângerări - cu beneficii Îndoielnice Ț proceduri de devascularizare sau șunt selectiv pentru pacienții cu ciroză clasa A și B Child - cu beneficii: betablocante doar pentru pacienții cu risc mare de hemoragie variceală SÂNGERARE ACUTĂ - reprezintă 1/4-1/3 din totalitatea cazurile
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]