1,226 matches
-
zidit 30 case pentru acești coloniști.Fiecare primește câte 24 jugh. cu prețul total pentru 70 case de 7940 coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
angelic, În tine vedem blândul Mântuitor. Tu esti sfanțul moștenitor al credinței noastre, Confortul și mândria celor care cred și se luptă. Forța și teroarea nu vor izbuti, Dar adevărul și dragostea vor domni. MARȘ PONTIFICAL Bucură-te, o Romă, sălaș etern al amintirilor; Mii de palmieri și mii de altare îți cântă preamărire. Oraș al apostolilor, mama și ghid al celor aleși, Lumină națiunilor și speranța lumii! Bucură-te, o, Romă! Lumină ta nu va pali niciodată; splendoarea frumuseței tale
Inno e Marcia Pontificale () [Corola-website/Science/300199_a_301528]
-
constituie creasta calcaroasă Vf. Prisăcii - Runcu, limita de sud este formată de o linie convențională ce urmează cursul pârâului Răchite și drumul de exploatare ce leagă pe culme satul de Geoagiu de sus. În cuprinsul teritoriului amintit, sunt răspândite gospodării, sălașe și locuințe abandonate dând așezării un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
un aspect tipic montan, gospodăriile izolate sau grupate mai multe la un loc ocupă terasele văilor și versanții favorabili așezării locuințelor sau utilizării agricole a terenurilor. Cele 17 trupuri ce constituie intravilanul satului cuprind locuințe și gospodării, case de vacanță, sălașuri și chiar locuințe abandonate. Trupul I - „Gura Șișcanei ” se află la vărsarea pârâului Șișcana în valea Geoagiului, aici se află „magazinul Universal”, 4 gospodării și 5 case de vacanță. Terenul majoritar este plan, favorabil construcțiilor. Trupul II - cuprinzând doar o
Fața Pietrii, Alba () [Corola-website/Science/300239_a_301568]
-
senina de vară, fără nici un semn special, apa râului Huda lui Papara își înzecește debitul pentru câteva ore, maturând în cale animale, căpițe de fan de pe lunci, uneori chiar oameni, nu putea avea decât o explicație. În peștera își au sălaș Solomonarii aducători de ploie și balaurii lor. În peștera sunt lacuri imense și când balaurii se scalda, apa da peste marginea lacurilor și inudă totul în aval. În realitate, în poljia Vânătare, aflată peste munte, o ploie torențiala de vară
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
locuitori -1854- este ridicată actuala biserică de zid, cu același hram ca cea de lemn dispărută -1857- satul are 621 locuitori -1869- 1025 locuitori -1880- 941 locuitori -1890- 904 locuitori -1910- 971 locuitori -1913- este numit “Maroscsicsér”; atunci sunt menționate sălașele din jur: Hada (39 locuitori) și Ócsicsér
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
mâncare vitelor, să le rânească, să îmblătească, să-i facă mâncare. Aici, departe de sat, viețuiau și multe fiare, și nu o dată se putea întâmpla ca omul dus după o sarcinâ de fân la o claie ceva mai departe de sălaș să se întâlnească cu vreo haită de lupi aflați tocmai în perioada de împerechiere, întâmplări povestite la revenirea acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
animalele în imaș la colibă, și masluri la unele dintre ele, cum este crucea din șaua Crocanilor din Meterg, prilej cu care se întâlneau aici credincioșii din mai multe sate la rugăciune și sfințirea apei cu care stropeau mai apoi sălașele, holdele și animalele.
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
au cucerit regiunile stepelor sudice dintre granițele Rusiei Kievene și de-a lungul coastei Marii Negre și au fondat un stat - Deșt-e-Kipciak. Respingerea atacurilor nomazilor, în special cele îndreptate împotriva Kievului, care se afla doar la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe, a fost o povară foarte grea pentru rușii kieveni. În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a destrămat ca stat datorită luptelor armate dintre membrii familiei princiare care stăpâneau în devălmășie țara. Dominația Kievului a pălit din ce în ce mai
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
Solnocul Interior". În acest fel, satul intră pentru o perioadă de timp în stăpânirea domnitorului Moldovei, Bogdan al III-lea cel Chior. Achiziția satelor din zona Ciceului și Lăpușului are probabil un rol asigurator, domeniul feudal astfel constituit servind drept „sălaș” ("descensus") - un loc de refugiu în cazul unei pierderi a tronului. Teritoriile transilvane (inclusiv Lăpușul) rămân în posesia domnitorilor moldoveni până la Petru Rareș, care de altfel se refugiază la Ciceu între 1538-1541. În 1618, satul se găsește în proprietatea domnitorului
Lăpuș, Maramureș () [Corola-website/Science/301580_a_302909]
-
așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei așezări Bătrâni, ar fi existat doi moșnegi, care aveau doi băieți și două fete. Împrejurimile fiind întinse, ei și-ar fi ridicat aici sălaș, punând stăpânire pe pământ. Copiii crescând, și-au făcut și ei gospodăria lor pe Valea Chiojdului, cel mare creând satul Chiojdu Mare, iar cel mic satul Chiojdul Mic. Fiicei Ana, părinții i-au dat în stăpânire moșia care astăzi poartă
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
din acest cnezat de vale înainte de sfârșitul secolului al XIV-lea, după cum nu se poate exclude eventualitatea ca cnezatului Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus inițial și cnezatul Sălașurilor. Un document din 1398 pomenește două din satele acestui cnezat, Râu Alb și Rîușor, atestând totodată relații de subordonare între familiile creziale din aceste două sate. Nu este vorba doar de calificativele folosite pentru cnezii din cele două sate, ci
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
lui și Goblița cu copiii lui” pomeniți ulterior în actele în care figurează și satul Stroești. Conform istoricului Aurelian Sacerdoțeanu, soția banului Barbu Craiovescu, Neagoslava, a fost o frumoasă din Stroești, care a avut aici pământ de zestre și câteva sălașe de țigani (Sacerdoțeanu, 1974). La 22 mai 1523 - 1525, voievodul Valdislav al III - lea scutește de dări satele mânăstirii Bistrița - Vâlcea, printre care și Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul Stroești devine sat
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din Stroești s-au plâns domniei și, în urma procesului, voievodul Radu de la Afumați întărește jupâniței Neagoslava, a lui Barbu Craiovescu, stăpânirea asupra satului Stroești. Stroeștenii au pierdut procesul, dar, spre a-i domoli, Neagoslava „"a dăruit Stroeștii toți și trei sălașe de ațigani sfintei mânăstiri de la Bistrița, ca să-i fie de cinste și de pomenire în veci. Însă cât va fi în viață mai sus-zisa jupaniță, singură să stăpânească satul și ațiganii mai sus-ziși, iar după moartea ei să fie sfintei
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
s-a menționat în capitolul anterior, ocupația de bază a locuitorilor satului Livadia a fost păstoritul, creșterea animalelor, ca și a altor sate din Țara Hațegului ( 7 și 8 ). Preocuparea principală a locuitorilor era creșterea oilor și bovinelor atât la sălașele de pe dealuri cât și la stânele din muntele proprietate a obștei (din composesoratul satului). Pe lângă stâne se creșteau și porci, de asemenea se îngrijeau caii necesari executării transportului materialelor necesare la munte. Creșterea și îngrijirea animalelor se făcea în locuri
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
familiilor, sătenii aducându-și șefii de la serviciu, iar partea de serbare câmpenească la iarbă verde a dispărut. În continuare prezentăm alte obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii mergeau cu vitele (bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde rămâneau 3-4 săptămâni până se termina iarba de păscut. Fiind sălașul aproape de sat, din fiecare casă mergea câte o persoană seara acolo unde și dormea, ca să poată să mulgă animalele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
obiceiuri din acei ani care pe parcursul timpului au dispărut. Primăvara sătenii mergeau cu vitele (bovine, ovine sau cabaline) la „sălașele" din deal, partea dinspre Pădurea Muncel și în amonte, unde rămâneau 3-4 săptămâni până se termina iarba de păscut. Fiind sălașul aproape de sat, din fiecare casă mergea câte o persoană seara acolo unde și dormea, ca să poată să mulgă animalele seara și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
înainte de masă sau spre seară. Se avea mare grijă ca nu cumva să se taie din greșeală „buruiana ploii”, care aducea ploaia atunci când se strângea fânul. Clăci se mai organizau la seceriș, la prășit, precum și la acoperitul cu paie al sălașelor (Ioan Matei). Claca mare a torsului de cânepă se organizează după sărbătorile de iarnă, de obicei într-o duminică, cu „hidede”. Gazda clăcii duce cânepă facută caiere mai mari pe la toate femeile din sat. Nu intră în casă ci strigă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
satul avea 78 "liude" (capi de familie) birnici, din care 14 slugi (fără bir) ale noului proprietar, spătarul Gh. Cuza, fiul lui Ioniță Cuza. La 1831, erau 80 de "liude" ai noului proprietar, Marele Vornic Constantin Vârnav, dar și câteva "sălașe țigănești" ale mănăstirii Barnovschi. În 1887 satul avea 152 de familii cu 600 de suflete. În 1966 număra 1268 de locuitori iar în anul 1977 avea 1244. La ultimul recensământ (2002), satul a fost înregistrat cu 1104 suflete. Ca și
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
vecin Bârzești a donat mănăstirii Barnovschi din Iași o importantă parte din pământurile lor "...pentru iertarea păcatelor noastre și ale urmașilor noștri", pământuri care se aflau pe moșia Tăcmăneștilor. Tot din acest an, au fost aduse de către călugări și câteva sălașe de țigani robi, care au fost stabilite la marginea satului Bârzești și care poartă și astăzi numele de "Bârzeștii mănăstirii" sau "Bârzești-Barnovschi" și care "cotună" este locuită într-o mare proporție de urmașii acelor țigani robi.La aprox. 1,5
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
de tip montan În anii 1790 - 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea . Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale naturiste,acesta a fost poreclit “Panac”, de unde își trage numele satul Panaci.
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
început a zidi mănăstire“". Interesul domnului "Constantin Brâncoveanu" pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș este documentat și în crezul său, așa cum apare el pe pisania care se află deasupra ușii de intrare în biserica mare a mănăstirii: "„Nu voi intra în sălașul case mele, nu voi sui pe așternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului și sălaș Dumnezeului lui Iocob“". Lucrările de construcție și decorare
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
biserica mare a mănăstirii: "„Nu voi intra în sălașul case mele, nu voi sui pe așternutul patului de odihnă, nu voi da somn ochilor mei și pleoapelor mele dormitoare și repaus tâmplelor mele, până nu voi afla loc Domnului și sălaș Dumnezeului lui Iocob“". Lucrările de construcție și decorare ale ansamblului au fost date spre supraveghere lui "Pârvu Cantacuzino", vărul primar al domnitorului. După moartea acestuia în anul 1691, este numit ispravnic "Cernica Știrbei", fost mare armaș. Definitivarea lucrărilor a avut
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Renașterii. Ajunși în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăsește și se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinței divine. Paradisul, în opoziție cu Infernul, este construit din noua cercuri orientate spre înălțime. Aici este sălașul celor fără de păcate, al sfinților. Fiecare cerc corespunde unuia din corpurile cerești cunoscute în acea vreme: Luna, Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter, Saturn, dominate de cerul stelelor fixe. La sfîrșitul călătoriei Beatrice îl părăsește și Dante, ghidat de Sfanțul Bernardo
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
poieni, multă vreme nevătămata de securi. Cine să se fi încumetat să răzbată prin această stavila dintre Someș și Lăpuș, stăpânita de dihanii și duhuri? Cu vremea, nevoia și îndrăzneala i-au apropiat pe oameni de această minune, durându-și sălașe în preajma ei, cum au făcut-o pe Obcina, de pildă, în epoca topoarelor de piatră, s-au întovărășit pe vecie cu ea. În timp, sălașele încropite în grabă și părăsite repede la primejdie, au devenit statornice. Casele erau din bârne
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]