2,390 matches
-
Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar la Academia de Arte Plastice, București (cursuri de istorie și critică a artei moderne românești) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București (1991-1997). Fondator și director al săptămânalului de cultură Dilema (1993). Fondator și președinte al Fundației „Noua Europă" și rectorul Colegiului „Noua Europă" (1994). Membru al World Academy of Art and Science (1997). Membru al Académie Internationale de Philosophie de l'Art, Geneva, Elveția (1999). Dr. phil
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
maternă lipsă, conștiința națională stinsă, oamenii în mare parte neștiind de unde se trag și cine sunt, limba la condiția de limbă păsărească (60). Demn de menționat că în RASSM i s-a spus limbii pe nume, după cum reiese din paginile săptămânalului „Plugarul roșu” din 21 august 1924 (ce apărea din 1 iulie): „s-a hotărât ca în școale, case și în așezăminte de cultură românească să se întrebuințeze limba românească”(61). Au funcționat 145 școli românești gimnaziale, 18 școli românești de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
de Nistru români în regiunea Odessa care cuprinde însă și sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) și alte regiuni (73.128) (81). Exista în 1992 la Odessa o Societate Culturală Românească „Luceafărul” care edita și un săptămânal cu același nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest săptămânal că este un „alin pentru durerea ce mă încearcă” și că „ne dor schimbările cărora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” și vorbește de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
16.673), Kirovograd (10.694) și alte regiuni (73.128) (81). Exista în 1992 la Odessa o Societate Culturală Românească „Luceafărul” care edita și un săptămânal cu același nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest săptămânal că este un „alin pentru durerea ce mă încearcă” și că „ne dor schimbările cărora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” și vorbește de „existența de veacuri a noastră pe aceste locuri”(82). Interesele rusești în zonă a căror
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
6 - 16 puncte - Vasile Conioși-Mesteșanu risc de-avalanșă - cabaniera surprinsă de laptele fiert Recitindu-le, m-am convins încă o dată că a fost o etapă de exceptie. Felicitări! Amfitrion, Dan Norea Comentator de serviciu, Corneliu-Traian Atanasiu. Referință Bibliografică: Rezultatele concursului săptămânal 217 / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
REZULTATELE CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL 217 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362112_a_363441]
-
liceului. A fost prima mea școală de ziaristică. Pe culoarele redacției mă întâlneam cu Fănuș Neagu, Ion Băieșu, Iosif Sava, Nicolae Dragoș, mai tîrziu Ion Cristoiu, sau Adrian Vasilescu, actualul purtător de cuvânt al BNR. A doua a venit din partea săptămânalului „Contemporanul”. Sînziana Pop m-a recomandat lui George Ivașcu, cel care mi-a încredințat rubrica permanentă de muzică ușoară, pe care am susținut-o mai bine de 15 ani. Aici semnau G. Călinescu, Geo Bogza, Ecaterina Oproiu, Radu Cosașu, Călin
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
s-au implicat, într-un fel sau altul, în buna desfășurare a lucrărilor, în primul rând, gazdei - BM „B.P. Hasdeu”, care a pus la dispoziție superbele spații ale Sălii Albe cu Coloane de la parterul Sediului Central; toată recunoștința partenerilor media: săptămânalul scriitorilor „Literatura și arta”, cotidianul „Adevărul-Moldova”, Radio Chișinău-București, Radio „Vocea Basarabiei”, telejurnalul „Mesagerul” de la TVM (dna Silvia Hodorogea), portalul de știri www.privesc.eu, unde poate fi urmărită o parte a conferinței ( https://www.privesc.eu/arhiva/62236/Conferinta-stiintifica-internationala-75-de-ani-de-la-anexarea-de-catre-URSS-a-Basarabiei-Nordului-Bucovinei-si-Tinutului-Herta - 28-iunie-1940
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
DE ANI DE LA MOARTE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului GEORGE ENESCU ȘI CASA DE LA MIHĂILENI - Ion N. OPREA - Începută anul acesta, ianuarie 2013, prin pagini de Facebook dar și în săptămânalul Suplimentul de cultură al Ziarului de Iași, campania George Enescu și Casa de la Mihăileni-Botoșani, relevă cunoștințele uneori sumare pe care diferite categorii de oameni le au despre existența marelui nume al muzicii internaționale, unii crezând că imobilul de la Mihăileni ar
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
partid! Oare cum am fost așa naiv pe vremuri? Mi-am adus aminte de Meleșcanu - care pe vremea A.p.R.-ului a luat bani frumoși „pentru partid” de la oșeni (Oaș, jud. Satu Mare), și știu asta pentru că eram redactor șef la săptămânalului „Accent” ce apărea la Negrești-Oaș. Mi-am adus aminte de „șarpele cu ochelari”, cum era poreclit Virgil Măgureanu (el „aspira” bani din Baia Mare, Maramureș, unde avea sau poate mai are latifundii pline de pruni, din fructele cărora face horincă - vezi
CUM SĂ FACEŢI SĂ TRĂIŢI BINE de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364992_a_366321]
-
păguboasă manieră pseudo-freudiană sentimente profund umane: iubirea, tandrețea, seninătatea privirii, înțelepciunea rostirii. Printre alte virtuți care ne deosebesc de alte specii - din regnul din care pretindem că (mai și) facem parte Și ne (și) detașăm...oah ! Titluri incitante copleșesc coloanele săptămânalelor și (bi)lunarelor (semi) pornografice sau chiar în publicații fără aceeași pretenție. Iată câteva, cu scuzele pe care ți le datorez cetitorule și paginii virtuale de care ți-ai lipit, pentru câteva secunde, ochii, poate împăienjeniți de oboseală și de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
fi dată camaradei mele, împovărate de singurătate. O salut promițând să-i fac o vizită în curând, ca să mai vorbim de una și-alta, chiar de... obligațiile mele! Rămâne să-mi sonorizez mie la ce mă refeream: scriu literatură; public săptămânal într-o revistă online. Prefir tematici și stiluri, abordez varii specii ca să-i surprind plăcut pe amicii mei, cititorii. Și rezultatul mă răsplătește, iar promptitudinea deschiderii ultimului articol publicat mă onorează și... mă obligă! Referință Bibliografică: NON MULTA, SED MULTUM
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
o țuică să scoată cuiul. Românii spun că avem o presă de alcoolici, de curve și impostori, că nu există gazetari competenți, ci doar lupi. Când la 1 ianuarie 2000, mai precis la trecerea dintre milenii, am lansat pe piață săptămânalul REALITATEA, cu o echipă modestă, dar plină de entuziasm, nu ne-am gândit cât de greu va fi drumul spre glorie. În ceea ce mă privește, acest proiect a depășit cu mult așteptările pe care le-aș fi putut avea, chiar
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
întâi printr-o publicație intitulată REALITATEA ÎN DIASPORA, care se adresează celor 13 milioane de români din diaspora, publicație pe care o scoatem cu sprijinul Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și a Ligii Internaționale a Românilor, apoi prin săptămânalul de anchete VEGHEA, Editura POMPIDU, unde am tipărit cărțile a 30 cunoscuți scriitori gălățeni, dar și hebdomarul NOVA APOLLONIA, conceput cu studenții mei de la Facultatea de Științe ale Comunicării și Jurnalism a Universității Apollonia Iași. În colectivul redacțional al REALITĂȚII
REALITATEA GALATI-CAMPIOANA PRESEI ROMANESTI DE PROVINCIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361658_a_362987]
-
puteri europene - desigur, creștini și ei - Franța, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic. Poate că frica, puțina credință sau simplul oportunism politic i-a împiedicat pe reprezentanții puterilor europene să reacționeze sau măcar să înțeleagă extraordinarul gest al unui principe creștin. Mai mult, săptămânalul francez Gazette de France, aproape în stilul unui tabloid contemporan, a scris doar despre problema averii din străinătate, tortură și execuție. Despre gestul martiric al domnitorului sau măcar despre eroismul său ... nimic. Nici măcar un cuvânt. La 20 iunie anul 1992
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
de sancționare a unor demnitari. Anchetele erau grupate la rubrica „Corupția în serial”. De asemenea, a scris multe editoriale de prima pagină, în spirutul combativ, cu ochii și urechile pe tot ce mișca în cercurile puteri. În 1996 a preluat săptămânalul „Exclusiv”, de la ziarul „Adevărul” și a clădit un ziar de vârstă lungă, până azi și în continuare, ziarul „Ultima oră”, serie nouă - ziarul fiind înființat în anul 1914. Un scurt timp, în 2007 a fost director al cotidianului „Atac”. Trecerile
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
Sentimentul naturii în cultura europeană. Lector universitar la Academia de Arte Plastice, București (cursuri de istorie și critică a artei moderne românești) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a religiilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București (1991-1997). Fondator și director al săptămânalului de cultură Dilema (1993). Fondator și președinte al Fundației „Noua Europă" și rectorul Colegiului „Noua Europă" (1994). Membru al World Academy of Art and Science (1997). Membru al Academie Internationale de Philosophie de l'Art, Geneva, Elveția (1999). Dr. phil
VOLUMUL PARABOLELE LUI IISUS. ADEVĂRUL CA POVESTE , DE ANDREI PLEŞU, APĂRUT LA EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351703_a_353032]
-
Acasa > Redactia > Autori > GINA ZAHARIA Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Debut literar: proză scurtă - Moartea avea rochie albastră - “Luceafărul” - 1994 poezie - publicația “Muntenia” din Buzău - 1996 epigramă - săptămânalul “Amprenta” Buzău - 1996 Apariții editoriale: Clipa de adevăr - roman de dragoste - 1998 Asasinul a fost prins în zori - roman polițist - anul 2000 Crima de la ora zero - roman polițist - anul 2009 Lanțuri, poezie Gina Zaharia, grafică Mihai Cătrună, 2011 Reverie albastră
GINA ZAHARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351453_a_352782]
-
Aceasta apare, de regulă, de nicăieri, ca Michiduță cel din basme dintr-un pârț, de câțiva ani aterizează la Chișinău, de preferință în luna august, ca să semene zâzanie între basarabenii și așa destul de dispersați. Într-o vreme venea la redacția săptămânalului „Literatura și Arta”, unde stătea zile întregi, apoi, într-un alt an, împreună cu Grigore Vieru, i-am botezat fata la Biserica Sf. Teodora de la Sihla ... Se prefăcea că-l interesează „unirea” Basarabiei cu România. Dar pe parcurs m-am convins
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
lui Cârlan și Conțiu. 5. Ani de cotitură Emisiunea respectivă a avut loc în 1987. Pe atunci televiziunea și presa aparțineau partidului. El dicta ce să fie prezentat în emisiuni, ce să apară în presă. Cu toate astea, în 1987, săptămânalul „Literatura și arta”, al cărui redactor-șef fusesem ales de scriitori un pic mai devreme, reușise să devină un stindard. A fost primul din URSS care a vorbit despre deportări: nuvela «Toiagul păstoriei» de Ion Druță apăruse la 4 septembrie
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
limba ni-i română (poezia „Limba noastră cea română” de Gr. Vieru) etc. La plenara comitetului central al partidului comunist al RSSM din 5 august 1987 sunt luat în furci de către nomenclatura de partid: A. Jucenko, președintele Academiei, afirmă că săptămânalul este „antisovietic”, S: Lozan, președintele Radioteleviziunii, cere ca redactorul-șef să fie dat afară, F. Angheli, directorul ATEM, afirmă și el că LA face propagandă „antisovietică și naționalistă” (despre astea relatează ziarul Pravda, organ al Partidului Comunist al URSS, care
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
al URSS, care apărea la Moscova, a se vedea articolul lui V. Evladov din numărul de la 6 august 1987). La 22 septembrie 1987, Biroul Comitetului Central al Partidului Comunist al RSS Moldovenești a adoptat Hotărârea „Cu privire la neajunsurile grave în activitatea săptămânalului Literatura și arta” (vezi Moldova socialistă din 23 septembrie 1987). În perioada 1987-1989 am fost convocat la peste 10 ședințe ale Biroului Comitetului Central al Partidului Comunist al RSS Moldovenești, unde mi s-a aplicat diferite admonestări, unde am fost
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
un vot de blam dat Partidului Comunist din RSS Moldovenească. În decembrie 1988, procurorul RSSM, Nikolai Demidenko, mi-a deschis dosar penal „pentru ațâțarea vrajbei între popoare”. Pentru că am inserat o caricatură a lui D. Trifan.) Am trecut la editarea săptămânalului cu grafie latină începând cu 15 iunie 1989, cu aproape trei luni mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii. Mircea Snegur, pe atunci secretar al c.c. al pcM, avea să scrie în cartea sa de memorii
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
mai devreme de adoptarea alfabetului latin de către parlamentul sovietic al republicii. Mircea Snegur, pe atunci secretar al c.c. al pcM, avea să scrie în cartea sa de memorii: „La 15 iunie 1989 a apărut primul număr în grafie latină al săptămânalului «Literatura și arta», moment de semnificație epocală. Era ceva cu totul ieșit din comun, dl N. Dabija asumându-și un mare risc. Conducerea republicii nu a cutezat însă să întreprindă măsuri represive” (Mircea Snegur „Labirintul destinului”, Chișinău, 2007, p. 426
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
de semnificație epocală. Era ceva cu totul ieșit din comun, dl N. Dabija asumându-și un mare risc. Conducerea republicii nu a cutezat însă să întreprindă măsuri represive” (Mircea Snegur „Labirintul destinului”, Chișinău, 2007, p. 426). În curând, în 1989, săptămânalul al cărui redactor-șef eram, a ajuns să aibă tirajul de 260.000 de exemplare (în 1986 avea doar 2000 de abonați). Publicația franceză „Le Figaro Magasin” din 1 martie 1990 va scrie că „Literatura și arta” din Republica Moldova este
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Literatura și arta” Am fost unicul care l-am publicat în acele vremuri pe Nicolae Lupan. În LA nr. 6 din 2 februarie 1989, ne mai aflam în URSS, i-am inserat articolul „Răvaș din Paris”, în care acesta spune: „Săptămânalul Literatura și arta vorbește exact despre aceleași probleme naționale ridicate de mine la microfonul din München pe parcursul ultimilor 10-12 ani”. Nicolae Lupan pune mai multe probleme considerate pe atunci „reacționare”: „Sunt două limbi sau una, română și moldovenească?” Domnia Sa mai
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]