2,273 matches
-
născut în 1918 îi oferă încă o dată prilejul să monopolizeze istoria și să o treacă pe numele lui"248. În 1988, zelul propagandistic integra unirea direct în istoria cea mai nouă a Partidului, de vreme ce "o fericită coincidență a făcut ca sărbătorirea gloriosului jubileu de șapte decenii de la Unirea cea Mare să aibă loc în apropierea zilelor în care s-au desfășurat lucrările ședinței comune a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român"249. De la balconul Comitetului Central al P.C.R., președintele ținea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoria evenimentului propriu-zis. Transformarea unei întâmplări din trecut în fapt memorabil obligă la selecții și ierarhii mai mult sau mai puțin explicite, la care oricum manualul este constrâns, din proiect, de rațiunile sale didactice, editoriale și politice. În mod evident, sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1918 la sfârșit de secol XX arată că, dintre toate provinciile unite în acel an și dintre toate evenimentele consemnate atunci, actul plebiscitar-unionist de la Alba Iulia a fost ales ca reprezentare istorică supremă. Au existat și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fond Prefectura Iași, dos. 62/1946; fond "Școala Generală de 8 ani Șcheia", dos. 531/1958-1959; Serviciul Arhive Naționale Istorice Centrale (SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, dos. 578/1937; fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), dos. 643/1938. Acte normative Codul Muncii, promulgat prin Legea 53/2003, modificată și republicată prin Legea 40/2011 ("Monitorul Oficial", partea I, nr. 225, din 31 martie 2011), publicat pe http://www.dreptonline
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Edition Körber-Stiftung, Hamburg, 1997. Berelowitch, Wladimir, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, pp. 111-119. Berușcă, Aurelia, Ghid metodologic al serbărilor școlare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
simplă formulă de identificare, în genul clasic: "Ștefan cel mare a fost cel mai mare domnitor al Moldovei". 178 Este o construcție cronologică interesantă care trimite, în primul rând, la ziua Sfântului Ștefan din calendarul creștin ortodox (27 decembrie). Specificarea sărbătoririi "în fiecare an" poate sugera însă, paradoxal, și un impact mediatic denaturat al ceremoniilor dedicate zilei de 22 decembrie 1989 și prăbușirii regimului Ceaușescu. 179 Ceea ce arată că, pentru unii elevi, Neamțul și Suceava nu au o localizare geografică reală
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Hungarian Minority: Official History and Historical Narratives, în Daniela Koleva (ed.), Talking History. International Oral History Conference, Kiten, Bulgaria, 26-27 septembrie 1999, pp. 184-199. 15 Fenomenul s-a cronicizat în perioada interbelică și a revenit în forță chiar de la prima sărbătorire a zilei naționale, în 1990. Opoziția a criticat atunci maniera de aniversare, considerând că este "o manevră propagandistică în favoarea Frontului [Salvării Naționale]"; se nega și în această privință "dreptul guvernului de a vorbi în numele țării". În plus, s-a făcut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1990. Opoziția a criticat atunci maniera de aniversare, considerând că este "o manevră propagandistică în favoarea Frontului [Salvării Naționale]"; se nega și în această privință "dreptul guvernului de a vorbi în numele țării". În plus, s-a făcut și asocierea cu acele "sărbătoriri forțate" din timpul regimului Ceaușescu; vezi Catherine Durandin, Discurs politic și modernizare în România (sec. XIX-XX), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001, p. 276. Fragment publicat, într-o primă formă, sub titlul Războiul care a ajuns unire. Anii 1918-1919 în manualele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formule deja stereotipe, peste tot: în oficioasele "Albina", "Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
publică printr-un apel în acest sens, dublat de o aniversare memorabilă, pe data de 24 ianuarie 1891. Liga a continuat an de an dubla celebrare a unirii și a propriului său debut public culminând cu o adevărată campanie de sărbătorire a semicentenarului din 1909 (vezi Vasile Netea, C. Gh. Marinescu, Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România, Editura Junimea, Iași, 1978, p. 47, 84, 215). Haret însuși a fost un susținător și un fruntaș remarcabil al Ligii (Ibidem, p. 225
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlare, la care un profesor va vorbi despre importanța actului unirii" (Idem, numărul de miercuri 28 noiembrie 1928, p. 4). Probabil ultima dată când s-a făcut asocierea unirii cu ziua monarhiei a fost în 1946, când se vorbea despre "sărbătorirea zilei de 10 Mai ziua Unirei, contopită cu 9 Mai ziua Victoriei", poporul fiind "recunoscător pentru câștigarea Ardealului" (DJANI, fond Prefectura Iași, dos. 62/1946, f. 66). 182 La un deceniu de la Marea Unire, dascălii atât de atenți la celebrările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
țară și neam" (Ibidem, f. 127). 190 Dirigintele școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni) a fost foarte explicit în acest sens: "copiilor li s-a împărțit la urmă covrigi și caș dulce pentru a le rămâne mai bine în amintire sărbătorirea acestei zile (s.n. C.M.)"(Ibidem, f. 143). 191 Raportul școlii din satul Cârniceni (com. Țigănași) preciza că, după programul oficial de la biserică, "s-a făcut o excursiune cu copii la pădurea Frăsinești, "Stejăriei", luându-se și masa împreună cu copii, s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și voluntariatul în obligație de serviciu arată și o anume reținere a personalului didactic, excedat probabil de atâtea cerințe extrașcolare, care compromiteau, prin chiar cantitatea lor, autenticitatea participării la un eveniment memorabil. 207 "Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la sărbătorirea Centenarului "Unirii Principatelor Române"", de la sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
favorabilă zilei de 1 decembrie, devansând, ca implicare, festivitățile dedicate zilelor de 10 mai sau 24 ianuarie (Valer Moga, op. cit., p. 483). 231 Vezi, de exemplu, "Universul" din 29 noiembrie 1934, p. 1; SANIC, fond Liga Antirevizionistă Română, dos. 68 (Sărbătorirea zilei de 1 decembrie 1934, 1935), f. 31; " Opinia" de marți 1 decembrie 1936, p. 4; Ibidem, numărul din 4 decembrie 1936, p. 3; "Universul" de joi 2 decembrie 1937, p. 15. 232 În 1935, acest sprijin a fost foarte
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
lista sărbătorilor naționale legiferate sau doar decretate ad-hoc și nici măcar a celor care "se țin de către toate școalele" (vezi, de exemplu, "Calendarul românesc pe anul 1943", redactat de I. U. Soricu, Editura Atheneu, București, pp. 2-3). 241 Totuși, "cu prilejul sărbătoririi realipirii Ardealului la Patria-Mamă", în 1945 s-a oficiat un Te-Deum la care erau invitați reprezentanții autorităților statului (DJANI, fond primăria Iași, dos. 45/1945, f. 54). În anul următor, ceremonia principală, din București, a fost foarte sumară, căci în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
important. Dintre acestea prezentăm doar câteva. Au fost organizate numeroase concerte, prezentări de expoziții de artă, prezentări de carte și de simpozioane la Roma sau în alte orașe. Un moment special a avut loc în decembrie 2009, când cu ocazia sărbătoririi a 130 de ani de relații diplomatice dintre România și Italia, a fost organizat un concert deosebit de frumos al orchestrei Radio România. Un rol activ în organizarea acestor evenimente le-au avut "Ambasada Română" și "Accademia di Romania". Și cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Știm să oferim cadouri? De foarte multe ori primim și oferim cadouri. De regulă, oferim cadouri cu prilejul unor evenimente: la zile de naștere, zile onomastice, de 1 Martie și de 8 martie, la sărbătorile Crăciunului și ale Paștelui, la sărbătorirea unor evenimente cum ar fi: câștigarea unui concurs, reușita la examen, aniversarea unui număr de ani de la căsătorie, etc. Persoanelor apropiate le putem oferi oricând un cadou, nu doar la ocaziile amintite mai sus. Cadouri oferim tuturor ori de câte ori avem ocazia
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului ieftin care întreține destrămarea și necooperarea, până la a uita întinderile teritoriale străbune, a vorbi despre cele din urm ă este o faptă de mare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
este localitatea care a îndemnat pe mulți condeier i să scrie despre el și oamenii care i-au întreținut viața. „Dorohoiul la peste șase sute de ani” este titlul volumului care îl semnează ca autor Gheorghe Gh. Covatariu, lansat cu prilejul sărbătoririi evenimentului în localitate și în județul Botoșani, în octombrie 2007, în cadru l se siunii jubiliare a Consiliului local municipal. O carte pe care unii ar vrea-o scutită de comentarii și tabele statistice referitoare la viața școlilor și a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
independent „Moldovaʺ de la Bâr lad (16 ianuarie) care și preciza:; au luat parte prietenii și colaboratorii „Curentuluiʺ și câteva personalități politice și scriitori.ʺ Ziarul „Curentulʺ din 12 ianuarie 1931 îi și nomi naliza pe unii din cei prezenți la sărbătorire: Ion Petrovici, Gr. Trancu - Iași, D.R.Ionițescu, Gr.Gafenco, foști minișt ri, colegul senator I Pizant, sculptorul O.Han, scriitorii Ion Minulescu, G. Tutoveanu, Scarlat Froda, Sergiu Dan, Martini , reprezentantul Ștefani și ai ziarului „Corierre de la Serraʺ, dnii Georgescu - Bârlad
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
faptele. Vasile Fetescu, fostul director adju nct al școlii de acum 50 de ani, trăiește, face educație prin cărți generațiilor, își împrăștie parte din cărți în mod gratuit, iar fotografia și portretul medalion îi lipsește. Este o întâmplare? Sosit la sărbătorire a înmânat actualului director al școlii un număr din cărțile scrise și semnate de dânsul. Lui i s-a înmânat „Diploma de onoare” la Jubileul Liceului, dar despre fostul director adj unct nu s-a rostit nici o vorbă! Păcat! Toți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
depind până și d e omul de la poartă, nu!? N. N.Tonitza - de mare actualitate La 20 septembrie 2008, când la Bârlad s-a organizat - de către Consiliul județean Vaslui, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad și „Academia Bârlădeană” - simpozionul „Alexandru Vlahuță” prilejuit de sărbătorirea a 150 de ani de la naștere, am avut ocazia să aud în cuvântul de închidere a evenimentului o chemare care mi s-a părut deosebit de interesantă și de adânc substrat intelectual și moral. Doamna Alina Butnaru, muzeograf la Muzeul „Vasile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unui număr restrâns de cititori, decât jurnalistului, pe rândurile căruia își face c ultu ra marea mulțime...” Caracterizarea în calitate de om și gazetar a lui G.Călinescu în Dicționarul Literar, de față? Iată cum și-a făcut-o singur cu ocazia sărbătoririi celui de al 500-lea număr al ziarului „Națiunea”, sub titlul - „Autofișă”: Pagina de gardă a cărții spune că Ioan Baban este nu numai autorul, ci și tehnoredactor, lector și cor ectorul ei. Lipsa „Capului limpede”, a celei de a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
esențelor! Veneau rușii! Românii fugeau din fața frontul ui c e se rostogolea peste Moldova... (imagine din lucrarea „Cronică de familie”) Constantin Ostap O altă viață de om...așa cum a fost (Publicată în revista „Academia Bârlădeană” n r. 38/2008) Prietenie După sărbătorirea celor 150 de ani de la nașterea lui Alexandru Vlahuță (20 septembrie 2008) în incinta Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, profesorul Alexandru Mânăstireanu, ca și mine fiu al satului Priponești-Tutova, ne-a invitat la el acasă... Pe mine și pe prof.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Shakespeare în România a bibliographical essay, with an introduction by Mîhnea Gheorghiu, Meridiane Publishing House, București, cu ocazia celei de a patru sutelea aniversări a nașterii lui William Shakespeare. Volumul a fost publicat în cooperare cu Comisia UNESCO. Tot în cadrul sărbătoririi lui W. Shakespeare a fost publicat și volumul de traduceri reprezentative din exegeza universală referitoare la Shapespeare Shakespeare și opera lui, culegere de texte critice, cu o prefață de Tudor Vianu, Editura pentru literatură universală. 1966 R. Elton în King
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
colecțiile Secției de istorie arheologie: Ordinul „Steaua României”; Ordinul „Coroana României”; Ordinul „Mihai Viteazul” (avers și reversă; Pelerina și cușma Ordinului „Mihai Viteazul”; Brevet pentru acordarea Ordinului „Mihai Viteazul” slt. Gheorghe Glod, erou băcăuan din primul război mondial; Medalie dedicată sărbătoririi a 75 de ani de la Marea Unire (Colecția Dogaru Aspecte din expozițiile permanente ale secției de istorie-arheologie: Epoca paleolitică; Atelier de prelucrare a pietrei în epoca neo eneolitică (reconstituire didacticăă; „Locuința-sanctuar” din epoca Cucuteni de la Mărgineni-„Cetățuie” (reconstituirea și detaliu
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]