1,766 matches
-
la un capăt de stradă, altul la celălalt capăt. Mi s-a făcut milă de ei și i-am miluit, nu cu "ultimile două carboave" ca Ivan, ci cu ultimii doi roni. Și pe urmă?... Cei doi nu erau doi sărmani de rând. Sub mantiile lor sărăcăcioase se ascundeau chiar sfântul Petre și Dumnezeu în persoană. Nu am stat mult pe gânduri. Am profitat de ocazie și i-am rugat să-mi blagoslovească și mie, nu o singură turbincă, ci cele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Adică cum "pe viu"? Nu pricep mai nimic. În cea cu cinci fermoare, care e în fața noastră, ca să-i ocrotesc și să-i feresc de rele, i-am introdus pe toți intelectualii din țară. Să-i fi văzut cum intrau sărmanii în șir indian, docili și palizi, precum păpușile din ceară, căutându-și, cu coatele rupte, fiecare câte-un locșor! Până la urmă au încăput cu toții și am tras imediat toate cele cinci fermoare. De teamă să nu-i pierd, am încuiat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
știa unde se află, îi venea să urle din toți rărunchii, cu gândul că poate îl va auzi cineva și îl va trimite înapoi la câinii săi înhămați la sanie, flămânzi și lăsați de izbeliște. Fără ajutorul lui, vor murii sărmanii, sfâșiați de sălbăticiunile ce cutrieră flămânde întinderile de zăpadă în căutare de hrană. S-ar putea ca toate aceste nenorociri, să nu fie reale. Poate că l-au năpădit, numai și numai din cauza oboselii. Precis că adormise pe schiuri și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
deloc n-a mai vrut să și-i cumpere, cînd a simțit că acel care-i vinde oprește frunghia din coarnele lor. De prin lume aflăm că se iscă de mai multe ori neînțelegeri, ba și sfădălii de la funia unui sărman dobitoc ce a fost cumpărat. Ori și cîtă putere de întrebuințare, că faptele închipuite se învălurează agidoma, bagă în minți obiceiul cu funia vitei vîndute, hîtria creștinilor - cine mai știe de nu apucată și ea, ca și altele, tot sub
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri soare pierdută de I.L. Caragiale). Punerea în abis schițează un „desen“ emblematic care esențializează structurile textuale ( Dimineața pierdută de Gabriela Adameșteanu). Incipitul de tipul „prefeței pragmatice“ „negociază“ convenția narațiunii, oferind cititorului un cod de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
consolidate dea lungul textului, ca în nuvela fantastică O fotografie veche de 14 ani de M. Eliade) și, mai ales, finalul deschis, care poate suspenda rezolvarea conflictelor, poate ambiguiza situația finală sau o poate proiecta ipotetic, într un viitor incert (Sărmanul Dionis, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război). În textul liric, finalul deschis proiectează ideatica poeziei dincolo de încheierea textului: Mai lasămă un minut. / mai lasămă o secundă. [...] mai lasămă un ano timp, un an, un timp (N. Stănescu, Viața
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se pedepsește monstruos, începe funcția călăului. Siberia e un salon comod când e vorba de a se pedepsi această nemaipomenită crimă, o crimă atât de mare, comisă asupra unei întregi populații, încât însuși acela care-a cumpărat serviciile prevenitului esclamă: sărmanii cărăuși, sunt tratați fără milă! / Mânați de cnutul cazacului, pe un frig de crăpa lemnele și pietrele, cetățenii liberi ai României mergeau siliți cu carele lor la Gabrova, la Târnova, la Selvi, la Biela, și s-au întors unii cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lucrurile încetează să mai aibă un înțeles, / o legătură, / mă duc să joc biliard / ca să pot înțelege lumea..." Bineînțeles o lume întoarsă pe dos! Orice cunoaștere prin simțuri fiind relativă, să ne mulțumim oare cu aproximările? Prima frază eminesciană din Sărmanul Dionis venea cu o observație provocantă: Dacă închid un ochi, văd mâna mea mai mică decât cu amândoi". Idee de regăsit (poate întâmplător) la Geo Dumitrescu în Din câte adevăruri: "Da, recunosc, știu că oamenii au, / în general, / două picioare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o textură de mare finețe ca aceasta, transgresează în melos. Textul respectiv se înscrie, vădit, printre cele mai elocvente chemări de iubire din poezia noastră. Dubletul somn-moarte, motiv străvechi reluat de Blaga, comportă reactivări periodice. Eminescu îl abordase în Cugetările sărmanului Dionis: "Vino somn ori vino moarte. Pentru mine e tot una". Anticameră a morții, la Ana Blandiana Somnul din somn (1977), apanaj al nocturnului, e plutire spre neant, levitație, preludiu la stingerea într-un "septembrie, / într-o livadă". Terorizați, vecinii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu constă, de altfel, în a ști de ce există suferința, ci în a cunoaște motivele distribuirii ei inechitabile. Ce face ca răii să prospere în timp ce drepții suferă 1? Întrebare inseparabilă de credința omului tradițional. Să luăm suferința individuală, cea a sărmanului, care-și găsește expresia deplină în Psalmi. El este victima nedreptății sociale, ca și a celor răi și a celor care, din rea-voință, nu-l ajută deși ar putea. Nevoiașul sau oropsitul din Psalmi este totodată un om drepth, a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
O societate entropică, dezarticulată, dezumanizantă pînă la urmă. Un coleg profesor îmi spunea că abia aș-teaptă să vină criza economică mondială, să-i vadă el pe cei bogați suferind. Vă dați seama unde am ajuns? În primul rînd că tot sărmanii suferă încă mai mult în vreme de criză, în al doi-lea rînd, am ajuns să invocăm o astfel de criză, fără să știm ce-nseamnă, bag seamă, numai pentru a vedea pe alții suferind și a se face astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
desperat. Mi se rupea inima de milă, unde-l vedeam cum umblă de destrămat și flămînd, în periodul ultim, că mai înainte nu știm pe unde a stat și cum a trăit. Nu ți-a mai rămas ceva?" îmi zicea sărmanul, cu o față palidă, demnă de compătimit... Venea seara, cina și se suia în podul grajdului de la seminar"95. Cînd i-au sosit de la părinți 5 galbeni, și-a cumpărat un sac de grîu, l-a dus la moară, l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu l-au înțeles pe poet și s-au arătat nedemne de iubirea sa. Floare-albastră reprezintă cea mai puternică și cea mai curată iubire din toată viața lui Eminescu. La 1 sept. 1872, Eminescu a citit în ședința Junimii nuvela Sărmanul Dionis și Egipetul, iar la 7 septembrie, poeziile Înger și demon și Floare albastră. Întrucît el se afla pentru prima dată printre junimiști, prezența sa a stîrnit entuziasm. După ce a fost sfătuit să urmeze studiile la Berlin, unde le urmase
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și alte precizări: "Luni 15/27 august 1883. Am fost la Sanatorul Soutzo să vad pe Eminescu. Deliriu necontenit. Nu m-a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine a profitat de ocazie ca să iee ceasornicul de aur a sărmanului nebun. Și tată-său a venit la mine"253. Punem la rînd și informația dată de Victor Eminescu, fiul lui Matei, tot în legătură cu acest ceasornic: "Pe la începutul lui iulie 1881 Gh. Eminovici, tatăl poetului, a venit la București, ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din viață o existență de fantomă și care li se înfățișează celorlalți în chip de umbre: Hecuba în Troienele, Peleu în Andromaca (după moartea lui Neptolem) sau Oedip în Oedip la Colonos. Firește, am putea vedea în toți aceștia niște sărmani bătrâni copleșiți de nenorocirile abătute asupra lor. Dar și tinerii Electra, Antigona, Oreste sau Heracles au trăit experiențe asemănătoare. Personajul tragic reprezentat de fiecare dintre ei este insul care a trecut un prag și care aparține de acum încolo zonei-limită
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
perfect; persoana; persoană; persoanele; pîine; pompier; povară; să plece; un prieten; prietenii; prinde; problemă; proptea; pune cot la cot; putea; a putea; puțin; reacție; recompensa; refuza; a remarca; respinge; ridica; a ridica; sacrificiu; salvamar; sapă; satisfacție; sănătate; săritor la nevoie; sărmanii; sărmanul; scoate; scump; secol; semen; semenii; servește; sfat; a sfătui; solidar; speranță; sponsor; a sta; stare de bine; suflet bun; super; a supune; a tăcea; tinde; tot; toți; de treabă; țopăi; Ucraina; umanitar; umanitate; ușor; vecin; vecinul; viața; virtute; viteaz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
persoana; persoană; persoanele; pîine; pompier; povară; să plece; un prieten; prietenii; prinde; problemă; proptea; pune cot la cot; putea; a putea; puțin; reacție; recompensa; refuza; a remarca; respinge; ridica; a ridica; sacrificiu; salvamar; sapă; satisfacție; sănătate; săritor la nevoie; sărmanii; sărmanul; scoate; scump; secol; semen; semenii; servește; sfat; a sfătui; solidar; speranță; sponsor; a sta; stare de bine; suflet bun; super; a supune; a tăcea; tinde; tot; toți; de treabă; țopăi; Ucraina; umanitar; umanitate; ușor; vecin; vecinul; viața; virtute; viteaz; vizita
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
popor; potrivit; povar; povață; pretutindeni; de preț; prietenă; prietenia; prietenos; prim-ajutor; primire; prinde; putință; rar; rănit; fără răsplată; rău; răutăcios; reacție; a reacționa; receptivitate; recompensă; recunoștință; refuzat; repede; reprezentare; respect; resurse; vă rog; sacoșă; sacrificiu; salva; sare; sănătate; sănătos; sărman; scăpă; scapă-mă; secret; simț; slab; sociabil; solicitare; soluție; speranță; spiral; sponsor; sponsorizare; suflet; sufletist; sunt; șansa; tata; tată; pentru tine; tristețe; țipăt; umăr; n-am de unde; UPU; vecin; vecini; voință; voluntar; voluntariat; vreau; 903 (1); 764/312/95/217
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mînca; a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere; rezistență; român; România; salam; salată; salate; săraci; sărăcie; sărmani; sărmanii; saț; simț; sistem digestiv; situația din Moldova; slăbiciune; somn; studenție; suferință; supă; supărare; superman; tare; tragedie; tremura; trist; universală; universitate; URSS; viață; vin; a vrea mîncare (1); 799/215/64/151/0 foc: căldură (123); arde (92); apă (44
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a mînca; nu mînca; Moldova; multă; de nemaipomenit; neplăceri; neplăcut; nepotolită; neputință; nervi; nesătul; nesăturat; niciodată; nu; oală; oameni; obișnuință; la ore; papanași; pasivitate; de pîine; prăjituri; problemă; pui; de putere; rezistență; român; România; salam; salată; salate; săraci; sărăcie; sărmani; sărmanii; saț; simț; sistem digestiv; situația din Moldova; slăbiciune; somn; studenție; suferință; supă; supărare; superman; tare; tragedie; tremura; trist; universală; universitate; URSS; viață; vin; a vrea mîncare (1); 799/215/64/151/0 foc: căldură (123); arde (92); apă (44); cald
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de neîntrecut; neînțelept; neinteresant; de neatins; nemulțumit; nepriceput; nerespectuos; nervozitate; nesătul; nou; nume; oală; oamenii; ocean; oltean; omul; onest; Ovidiu; paharului; parșiv; păcat; politic; post; preamărire; pretențios; prietenul; prost cu frînă; prostul; puternic; ranchinos; răsfățat; rece; romanul; românul; sat; sărac; sărman; sătul; semeț; sfios; singur; sinistru; snobism; societate; soțul; spate; spatele; Stalin; stăpîn; supărat; superficial; sus; șezut; nu știu; tăcut; tembel; timid; tînăr; tocătorul; trist; tristețe; țăran; țîfnos; ultimul; ură; urca; în urmă; pînă la urmă; vanitos; vechi; nu vorbi; zelos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelegător; jucărie; lacrimi; legături; lemn; de leu; liniște; măreață; mea; milă; morgă; nimic; nouă; om sufletist; omenie; organ intern; organ vital; organism; de oțel; oxigen; palpitații; pasiune; piatră; plămîni; poezie; poiană; pompă de sînge; prieteni; prostie; repede; rîde; sănătate; sănătoasă; sărman; sensibilitate; simț; simțire; sincer; sinceritate; Soare; spital; stea; suferi; suferință; suflet blînd; suflet bun; sufletesc; sufletist; teamă; trăi; trup; Valentine's Day; valvulopatie; vase; venă; ventricule; viața; viclenie; vîrstă; zbate; zdrobită; zvîcnire (1); 789/167/49/118/0 interesant: captivant
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierdea; pierdere; pierdu; plictisitor; poate; porni; preț; prieten; prima; problemele; pui; pur; puritate; purtare; pustiu; rață; rămînere; de rău; reabilitare; realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din naștere; necunoaștere; necunoscător; nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
necesar; nedreptate; neimportant; neîmplinire; neîncredere; neîncrezut; neliniște; neplăcut; nesatisfăcător; nestrîns; nesuficient; aproape nimic; nimica; nisip; normal; noroc; nota; nul; obosit; omăt; papuci; patine; peste; pitic; plictisitor; poco poco; portofel; porție; precaritate; prieteni; a rămas; rece; repede; prea sadic; salariu; săpa; sărman; scump; scurt; secundă; sfîrșit; shot; somn; speranță; strîmb; supărare; supărat; talentat; tendința de a cîștiga; timp scurt; timpul; tot timpul; din toate; de tot; tot; trăim; umple; unghie; vesel; viață; Vladimir; zahăr; zero (1); 770/225/63/162/1 răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]