2,500 matches
-
Am ofițer de servici, dar cu ce să vină pe vremea asta, că stă în vilele CFR de pe Copou, în cartierul Aurora! Eu de abia am ajuns, cum ar fi putut ajunge doctorul Postolache?" "Tu cu ce ai venit?" "Cu sania" "Să lași ofițerul de servici să vină, să nu te mai prind, că te penalizez" Ofițerul de servici vine, dar eu vin obligatoriu în fiecare zi în fermă!". Și să vedeți ce s-a petrecut. Îmi zice: "Să-i spui
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Iarna ninge, este soare. ( lista poate continua) TEST PRIVIND STABILIREA ASEMĂNĂRILOR Prin ce se aseamănă: vaporul cu mașina? mingea cu portocala? avionul cu ciocârlia? TEST PRIVIND STABILIREA DEOSEBIRILOR Prin ce se deosebesc: calul și porumbelul? fereastra și ușa? căruța și sania? para și mărul? lămâia și portocala? TEST PRIVIND TRĂSĂTURI CARACTERIALE a) Dacă un prieten al tatei te invită la cumpărături și-ți dă posibilitatea să iei câte mașinuțe vrei, la ce număr de mașinuțe te-ai hotărât? Motivează ți alegerea
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
această jelanie, s-au tulburat stihiile, s-a așternut zăpadă mare, iar demonul adus de vânt l-a amenințat pe domnitor. Acesta a fugit cu ceva averi, dar a fost prădat de leși. Cu ultimii trei galbeni a cumpărat o sanie și-o iapă de la un țăran, și-a ajuns, obosit și flămând, la acest han. O femeie de la care ceruse o ulcică de lapte s-a văicărit că nu are, deoarece "ni l-a mâncat Duca-Vodă". Apoi a ajuns în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rațe: mac, mac, mac! Dar s-au întâlnit în cale Cu cinci boboci rătăciți. Câți acum vor fi în apă? Veți afla de socotiți!" „Cinci copiii pe-o sănioară De pe deal ca vântul zboară Ajungând în jos râzând Doi în sanie mai sunt! Socotiți: câți în zăpadă Au căzut pe drum grămadă?” „Pe o rămurică stau Și privesc spre larga zare Patru vrăbii guralive Ce fac zarvă mare. Dar deodată, am găsit Pe crenguță, nouă. Câte au venit apoi?” „Mândră e
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu amintiri despre cele două războaie T. va trece spre lumea cazonă și către erotism, ca în Diana (1969) sau în romanul Frumoasele garnizoanei (1969), reluat în altă variantă sub titlul Nuntă cu sănii (1980). Modelul care se conturează de acum înainte este Eugen Barbu, autorul oprindu-se la lumea interlopă. În Frumoasele garnizoanei protagonistul, un locotenent, este îndrăgostit până la obsesie de o dansatoare de la Alhambra și posibil prostituată, iar intriga se țese între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1964; Răgaz, București, 1965; Sub temelii, București, 1968; Diana, București, 1969; Frumoasele garnizoanei, București, 1969; Podul de foc, București, 1975; București, oraș de vis și de dor, București, 1977; Moartea boxerului, București, 1978; Din scrinurile regilor, Iași, 1979; Nuntă cu sănii, București, 1980; Din legendele Dunării, București, 1982; Corabia mistuită, București, 1983; Brelocuri, București, 1985; Zori în ceață, București, 1985; Pasagera, București, 1989. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Microbuzul de seară”, GL, 1965, 4; Gabriela Adamesțeanu, „Port dunărean”, CNT, 1965, 4; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
1965, 8; Constantin Cubleșan, „Frumoasele garnizoanei”, TR, 1969, 49; Lucian Raicu, „Frumoasele garnizoanei”, RL, 1970, 2 ; Mircea Constantinescu, „Podul de foc”, RL, 1976, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 564; Dan Mutașcu, Un istratian, SPM, 1978, 416; Emil Manu, „Nuntă cu sănii”, RL, 1980, 17; C. Sorescu, Nunta cuvintelor, SPM, 1980, 503; Nicolae Ciobanu, „Din legendele Dunării”, „Viața militară”, 1983, 5; Valentin F. Mihăescu, „Corabia mistuită”, LCF, 1983, 49; Nicolae Paul Mihail, „Corabia mistuită”, SPM, 1983, 49; Aurel Martin, „Zori în ceață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era căruța sau carul de la formele lor primare până la cele mai avansate, iar în timpul iernii săniile tot făcute din lemn. Ca arme se foloseau arcul și săgețile, măciuca din lemn tare de corn care era simplă sau ghintuită, ca unelte îmblăciul pentru bătut grâul, orzul, ovăzul, fasolele, mazărea, haldanii, dar care putea deveni și o armă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
instalația electrică, așezată la jumătatea distanței dintre vărful crengilor și trunchi, apoi ghirlandele și beteala, iar la sfârșit globurile. De Crăciun, cu toții redevenim copii măcar pentru câteva clipe. E vremea Crăciunului, sărbătoarea tainei și a misterului. Renii sunt înhămați la sănii iuți ca vâtul, iar Moș Crăciun colindă voios, bucurânduse de minunăția brazilor împodobiți. Povestioare vechi de când lumea Se pare că tradiția bradului de Crăciun a fost instaurată pentru prima dată în Germania, cu apropae 1000 de ani în urmă, când
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tivită cu blană și o cunună de stejar pe cap. În SUA, Moș Crăciun (Santa Claus) a evoluat de la un personaj sălbatic, venit din fundul pădurii, îmbrăcat uneori în costum de vânător, la bătrânul cu fața blândă, ce călătorește cu sanie trasă de reni. El ar fi apărut prima oară în 1823, într-un poem al lui Clark Moore. Mai târziu, un caricaturist de la o revistă a imaginat un Santa Claus gras, cu favoriții lungi, albi,și costum strâns, cu blană
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cola. Iar nuielele amenințătoare de mesteacăn au devenit o amintire... Casa lui Moș Crăciun se află în Laponia Fiecare dintre noi știe că Moș Crăciun locuiește în Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el își ia zborul în fiecare iarnă în sania trasă de reni, îndreptându- se către copii care i-au scris în timpul anului pe adresa lui din localitatea Napapirii, aflată în pădurea din apropierea orașului Rovaniemi din Finlanda. Dar până să-și ia sacul cu daruri în spinare, Moș Crăciun are
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în propria lui casă, construită din lemn de brad, plină de cărți cu povești pentru copii. Deși nu are “decât” 384 de ani, Moșul “cu pelte dalbe” este încă voinic și în putere ca să încarce cât mai multe daruri în sania lui fermecată. Pentru aceasta, Moș Crăciun dă o fugă până la marele depozit de jucării care se află într-un loc ascuns și plin de taine pe care i l-a lăsat moștenire tatăl lui, primul MoșCrăciun. Aici, ajutat de spiriduși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cel mai mare de zboruri se înregistrează în ziua de 23 decembrie, când Moș Crăciun pornește oficial în călătoriile sale pentru a aduce daruri celor mici. Agențiile de turism pun la dispozițiea vizitatorilor un program foarte variat, incluzând plimbări cu sănii trase ce câini sau de reni, excursii cu automobile speciale (cu tălpici) pentru zăpadă și mai multe alte distracții hibernale. De multe ori, printre vizitatori se numără diferite personalități, care deși nu mai sunt copii, vin aici pentru a se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din Sărăsău O venit la dumneavoastră Să-l vadă oamenii mari! Foaie verde de mălai, Ursul meu e de trei ani, De trei ani și șase luni, Noaptea umblă tot pe drum! Ursul meu din Spania L-am adus cu sania! Joacă, joacă, urs nebun, Că de nu-ți fac pielea scrum! Ursul meu, când l-am adus, Se urca pe lemn sus Să mănânce cucuruz. Joacă, joacă, ursule, Că s-or coace murle Și mai tare te-I-ngrășa Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Clocotește pământu', Clocotește și tot geme De opinci și de obiele, De hurmuz și de mărgele Și de fete frumușele. Ța,ța,ța, căprița, ța Sai în sus și nu mai sta. Țapu meu din Spania L-am adus cu sania Și-am să-l vând în joia mare Pentru-o oală de sarmale Și-un butoi ca din povești Cu vin alb de Odobești. Foaie verde foi negară Ia poftim căpriț-afară C-ai jucat deajuns în casă Și-ai luat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-și mai are loc pe masă, este înclocuit cu rață, gâscă, curcan sau chiar cu pește. Mi- amintesc cu mare plăcere de Sărbătorile din copilărie, când se adunau toate rudele în casa părinților mei. După o masă îmbelșugată, plecau cu săniile în lungi plimbări. Nu lipseau colindele, pentru că se mergea la urat cu mic cu mare. Revelionul, o sărbătoare prea puțin înțeleasă de cei mici Chiar dacă pentru adulți trecerea dintre ani este un moment de bucurie și de petrecere, nu cereți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
scarpină pe cap sau își întinde picioarele. Eschimoșii cred că seismele sunt cauzate de putrezirea stâlpilor ce susțin pământul, care putrezesc și trosnesc, datorită vechimii. Locuitorii din peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se uită “chiorâș” la el și acesta tremură de frică. Cutremurele sunt pedepsele trimise de Dumnezeu asupra oamenilor, pentru păcatele și
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Le eram recunoscătoare pentru pentru omenia lor. în timp ce ne ospătam, afară se iscase zarvă mare. Câinele lătra de zor iar cineva striga cât îl țineau plămânii la cei din casă. Era moș Vasile, paznicul de la primărie care venise cu o sanie înhămată la doi cai. ,,Măi omule, n-ai văzut o domnișoară care cică s-ar fi pornit aseară de la Rebricea, de la gară spre Dănești? M-a trimis taică-su după ea.“ auzii din casă cum îl întrebă moș Vasile pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ar fi pornit aseară de la Rebricea, de la gară spre Dănești? M-a trimis taică-su după ea.“ auzii din casă cum îl întrebă moș Vasile pe stăpânul casei care tocmai ieșise să vadă despre ce-i vorba. Coboară omule din sanie pentru că te poftesc la masa de Crăciun. Domnișoara a înnoptat la noi și este sănătoasă “ i-a răspuns omul. ,,Mulțămesc mult dar nu pot sta. Trebuie să duc sania înapoi. Da’ dacă a fi un păhar de vin, nu te-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tocmai ieșise să vadă despre ce-i vorba. Coboară omule din sanie pentru că te poftesc la masa de Crăciun. Domnișoara a înnoptat la noi și este sănătoasă “ i-a răspuns omul. ,,Mulțămesc mult dar nu pot sta. Trebuie să duc sania înapoi. Da’ dacă a fi un păhar de vin, nu te-oi refuza.“ Nu știu dacă întâmplarea prin care am trecut mi-a schimbat viața, dar în mod sigur pot să spun că atunci am învățat ce înseamnă să fii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
că bunica mamei, adică străbunica mea, fiind o bună bucătăreasă, a plecat într-un sat vecin unde trebuia să gătească pentru o nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și ea ceva, a căzut în zăpadă și a fost troienită. Au dus-o în satul Petriș
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a sporturilor cât și de vîrsta turiștilor. Pot fi amintite astfel instalațiile de agrement general cum ar fi: săli de jocuri mecanice, parcuri de distracții, terenuri de golf și minigolf, popicării, mijloace pentru plimbări În aer liber - trăsuri, minicare, trenulețe, sănii, bărci, caiace, hidrobiciclete, vaporașe, stadioane, terenuri de tenis, cinematografe, cluburi, săli de spectacole etc., ca și unele cu un caracter de specificitate și de originalitate mai mare, cum ar fi cele pentru sporturi extreme. În toate stațiunile din Carpații Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
forme specifice. Astfel este de reținut tipul de turism: montan (cu forma sa specifică - drumeția), balneoclimateric (cu tipurile balneomedical, de odihnă, de agrement), cultural (cu tipurile de etnografie și folclor, muzeistic, istoric), sportiv (turismul legat de sporturile de iarnă - schiul, sania, bobul), de vară (alpinismul, orientarea turistică, turismul cinegetic, nautic). Tot din analiza direcției, ritmului și intensității mișcării turistice, putem distinge cu ușurință tipurile dinamice de turism, cu formele lor principale de circulație, tranzit și drumeție. Dacă luăm În considerare intensitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
constructiile realizate in prezent la Sirnea se justifica pe deplin o astfel de propunere. Unele societăți comerciale din Poiana Brașov, desfășoară aici, cu turiștii străini În sezonul de iarnă, interesante programe compuse din: servirea unei mese specifice zonei, plimbări cu sania, vizitarea a 2 - 3 case cu covoare frumoase etc. Față de această situație propunem următoarele: includerea În programele de la Șirnea și a unor spectacole folclorice la căminul cultural, susținute de formațiile din localitatea respectivă, organizarea unor astfel de excursii și În timpul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]