1,270 matches
-
Am făcut repede la jăraticul obținut niște supă de pachet și o saramură. Era prima mâncare caldă pe care o consumam. Ni se părea așa de bună! Acum stăteam în jurul focului și ne încălzeam, beam „molecula”, care mergea perfect cu saramură de biban și somotei și fumam. Ne-am înseninat la față, chiar au început să curgă și bancurile. În general, suntem oameni optimiști, nu ne doboară un necaz așa de repede, știm să ducem și greul, când n-avem altceva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cer holdele, de suntem în stare să ne săturăm numai din pâine și să uităm de carne. Tâmpit obicei, întâlnit din păcate la mulți cunoscuți. Cu murăturile e altceva. Nu îngrașă, însă fac parte din conștiința noastră națională. Pusul la saramură de gogonele și varză reprezintă repere istorice în viața unei gospodine, iar concurența este acerbă, prietenii vechi se pot destrăma din orgoliul legat de calitatea murăturilor familiei. Niciodată nu-mi critici varza, dacă-mi ești prieten, clar? De vreo doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
subânțeles la sticlele de Coniac golite. Așa, iar până ce se rumenesc fripturile, ce putem ronțăi...?” Patronul propuse:. „Puțin cașcaval, măsline și niște brânză de oaie... Polipeanu, strâmbă nasul. „Astăzi la birou, ma’m Îndopat cu brânză și măsline...” „Atunci, o saramură de pește...?” „Cu mămăliguță...?” „Mai Încape Îndoială?” Patronul-ospătar, fusese bine inspirat: saramura de pește o devorară cu sălbăticie, iar În momentul când Își facu apariția cele două platouri pline vârf cu comanda anterioară, Atena făcu ochii mari. „Cu o asemenea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ce putem ronțăi...?” Patronul propuse:. „Puțin cașcaval, măsline și niște brânză de oaie... Polipeanu, strâmbă nasul. „Astăzi la birou, ma’m Îndopat cu brânză și măsline...” „Atunci, o saramură de pește...?” „Cu mămăliguță...?” „Mai Încape Îndoială?” Patronul-ospătar, fusese bine inspirat: saramura de pește o devorară cu sălbăticie, iar În momentul când Își facu apariția cele două platouri pline vârf cu comanda anterioară, Atena făcu ochii mari. „Cu o asemenea cantitate de mâncare, putem sătura o Întreagă stradă. Cu siguranță, bani risipiți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pun la grătar câțiva mititei?” Ăștia nu-s făcuți din carne? Știi ce...? Puțină brânză garnisită cu câteva sardele ar fi bine venite”. Omul bucătăriei, se apropie de urechea Șefului de Șantier șoptindu-i. „V-ar avantaja câteva scrumbii la saramură pregătite cu ceapă, morcovi iar ridichile trecute prin răzătoare...?” „Bine domnule, de ce ne torturezi...?” - aprecie el făcând semn ospătarului să-i umple din nou paharul. Mai marele bucătăriei Își cunoștea clientul mai cu folos decât preparatele culinare. Fiind suficient de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
știi că toate cele ale lui sunt bune. Numai să stai la umbra lui nu-i lucru potrivit. Acum însă ar cam trebui să ne apucăm de mâncat, că altfel nu mai terminăm cu cisla... Am mâncat cu mare poftă saramura făcută din chitici... Când am sfârșit, am mulțumit Celui de Sus pentru bucate. După ce ne-om hodini oleacă, om mai vedea noi ce-i de făcut. Acum vezi dacă te mai ține hamacul. M-am cuibărit în hamac și cât
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să mângâie o floare gingașă, dincolo culegea câteva fire de cimbrișor, schimbând mereu pasul... Astăzi ne-om ospăta cu niște ciuperci gata pregătite. Așa că nu-i nevoie să aștepți până fac de mâncare. Mâine, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom avea o saramură de pește. Iarăși îmi vine - pentru a câta oară - întrebarea: „Cine îi pregătește mâncarea?” Răspunsul nu este - ca de fiecare dată - decât o presupunere: „O ființă pe care eu n-o cunosc are grija bătrânului. Și, dacă nu mă înșel
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
deosebit. Din drum, o priveai de sus. Dar nu foarte de sus, ca privirea să nu se despartă de pajiște, ca să te îmbie să cobori în ea. Și când coborai, chiar lângă drum, într-un colț, erau câteva gropi de saramură, căușuri de apă sărată, în jurul cărora se adunau mereu copiii. Nu știu de ce se adunau aici, dar acolo unde se adună copiii farmecul își face cuib. Către râu, drumul nu mai era scobit, se netezea și devenea întindere, mare, deschisă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
dau la cuptor din nou până apa scade complet. Apoi se toarnă smântână, brânza rasă și se mai lasă la cuptor 10 minute la foc mic. Mâncarea se servește cu mărar tocat mărunt și măsline mari negre. Rețeta nr. 87 Saramură cu macrou Ingrediente: 1 kg macrou, un sfert roșii decojite, 1 ardei iute, o căpățână usturoi, o legătură pătrunjel, piper, sare, vegeta o linguriță, o linguriță sare grunjoasă - mare. Mod de preparare: Peștele îl frigem la grătar și apoi îl
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
ardeiul iute îl tăiem rondele. Un sfert de roșii coapte pe grătar sau plită, le decojim, le tăiem cubulețe, îl turnăm și pe el peste pește (macrou) împreună cu condimentele vegeta și pătrunjel verde tocat. Acoperim totul cu apă clocotită și saramura se poate servi cu mămăligă. Poftă bună! Rețeta nr. 88 Curry cu pește șalău Ingrediente: 800g șalău file fără oase, 3 cepe, o roșie mare, o lămâie mică, un ardei mic iute, 4 linguri ulei, 200 ml smântână, 2 lingurițe
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cartofi), iar, mai nou, chebabul. În deltă, borșul de pește n-are egal pentru că se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prepară foarte mult ciorbele cu carne de porc, de pui sau de legume acrite cu zeamă de oțet sau suc de roșii. La mare căutare sunt friptura de oaie, ciorbele de praz și ștevie, roșiile umplute cu orez, tochitura oltenească, saramura de pește și cârnăciorii oltenești, toate având în comun o condimentare consistentă, în care predomină ardeiul iute. Ca desert, se prepară variate dulcețuri și șerbeturi din nuci verzi, caise, vișine, prune, mere și corcodușe. 4.3. Infrastructura turistică pentru agrement
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
te va minți Încă o dată. Important e să Înfigi banderilla, dacă mi se permite comparația taurină, și să vezi Încotro ne conduce taurul sau, În cazul nostru, vițelușa. Iar aici Îți faci intrarea dumneata, Fermín. În timp ce Daniel pune carnea la saramură, dumneata te plasezi discret, supraveghind-o pe suspectă, și aștepți să muște cîrligul. Cum o face, te iei după dînsa. Dumneata presupui că se va duce undeva, am protestat eu. — Necredinciosule. O va face. Mai devreme sau mai tîrziu. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
erau numai ei doi, eu - al treilea. Napoleon umbla prin cameră cu brațele încrucișate. Nu-mi mai puteam lua ochii de la chipul lui, inima mi se zbătea în piept. „Plec“ spuse Davout. „Încotro?“ îl întrebă Napoleon. „Să pun caii la saramură“ spuse Davout. Napoleon tresări, se hotăra destinul. „Copile, îmi spuse el deodată, ce părere ai despre intenția noastră?“ Firește, m-a întrebat așa cum uneori un om de mare spirit apelează la cap sau la pajură. În loc să-i răspund lui Napoleon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Împlinească primul vis, deși nu și pe celelalte două. Pe când intra În raionul următor, chipul lui Rose se schimonosi. Mâncare Internațională. A aruncat o privire nervoasă la borcanele cu vinete În sos și la conservele cu foi de viță În saramură. Gata cu patlijan! Gata cu sarmas! Gata cu mâncarea etnică ciudată! Numai privind khavourma aia oribilă i se strângea stomacul ghem. De acum Înainte avea să gătească ce voia ea. Avea să gătească feluri de mâncare cu adevărat specifice Kentucky-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
avea privirea vie, batjocoritoare chiar, "ascultă, dom'le, nu știu ce fel de pasăre ești, în colivia cui ciripești, dar te rog să m-asculți că prea-mi pari un ageamiu nu merită, mă asculți, nu merită să-ți pui pielea la saramură pentru alde Cocoș. Știu că vrei să dai ochii cu el, dar nu merită. E o cacealma, dom'le, un fîs, o chestie de gazetă și atîta tot, pe unul ca tine îl miroase de la o poștă. Nu știu cum se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu măsline și ceapă verde. SANDVIȘURI CU SARDELE 10 felii de cruton, 100 g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie porționat, apoi șters bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
g unt și 300 g sardele. Se aplică untul pe pâine, după care sardelele se așează în lungul feliei de pâine. La final, se ornează cu maioneză. SARAMURĂ DE PEȘTE 2,5 kg pește, sare, boia, verdeață, piper și roșii. Saramura se face din apă, sare, ulei, boia, verdeață și ardei iute. Peștele trebuie porționat, apoi șters bine cu un prosop, după care îl punem pe plita bine încinsă și presărată cu sare mare pe ea. După ce s-a fript, îl
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pregătim tava pentru servit. Pe un platou lunguieț punem la capete câte o frunză de salată peste care punem câte un trandafir făcut din roșie, la mijloc punem peștele și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
spală în apă caldă, se răcesc în apă, după care se așează într-un borcan. Se adaugă 2 foi de dafin, câteva boabe de piper și 10 felii de lămâie, care se întercalează între măsline. Se umple borcanul cu o saramură de oțet îndoit cu apă și ulei în proporție de 1/10 față de cantitatea de oțet. La sfârșit, se păstrează la rece și se servesc ca aperitiv. Este o garnitură excelentă la pește marinat cu adaus de ceapă. MENIU AFRODISIAC
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
moderat până se ridică uleiul deasupra. Se pune în borcănele mici de 200 gr., se leagă, apoi se sterilizează la Bain-Marie timp de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
observând sumedenie de pești plutind peste luciul apei, mi-am suflecat pantalonii și am început a-i aduna, umplând tașca ce o aveam la mine și ajungând acasă, îmi lăsa gura apă și așteptam să facă bunica Maria borș și saramură, dar spre uimirea și surprinderea mea, i-a aruncat pe toți deoarece erau morți iar unii intrase chiar în putrefacție. Dornic să prind și eu câțiva ,pești am confec ționat un volog dintr-un sac de iută rar și mam
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
cartof Și un bob de nădejde Că Stine Trude Lovise sunt acum îngeri Și sătule. (Revista "Conta", nr. 1, 2010) Dumitru Augustin DOMAN Mi-ar fi plăcut să fiu bucătar într-un restaurant pescăresc, să mi se ducă vestea pentru saramura supranumită Doman, pentru plachia cu același nume... Dragă Dumitru Augustin Doman, te rog să transformi parcursul tău pe lumea asta, ca om și ca scriitor, într-o poveste care să-i facă pe (eventualii) cititori să ciulească urechile... (Sau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de rețete, întâi să le prepar și să bucur papilele gustative a sute de clienți, apoi să le și structurez în cărți, ca Radu Anton Roman, pentru mii de cititori. Sunt sigur că mi s-ar fi dus vestea pentru saramura supranumită Doman, plachia cu același nume etc. Vorbește-mi despre maeștrii tăi. Cât de importanți sunt maeștrii în evoluția unui scriitor? Au fost maeștri care te-au dezamăgit în timp? După sacii de cărți citiți în copilărie și în adolescență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
91 Mircea A. DIACONU Cu literatura română în Europa suntem pe unde suntem și cu geografia: undeva la margine 106 Dumitru Augustin DOMAN Mi-ar fi plăcut să fiu bucătar într-un restaurant pescăresc, să mi se ducă vestea pentru saramura supranumită Doman, pentru plachia cu același nume... 125 Gellu DORIAN la 50 de ani Scriu pentru că aceasta este singura mea formă de curaj... 137 Gellu DORIAN la 60 de ani Orizonturile mele literare au fost și sunt cărțile. În afara lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]