3,304 matches
-
lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului Ștefan Dia de la ținutul Tecuciului, „anumi Sasul de Gios, cari acum să numește Dimaciul, după numele unei gârle cu care să megieșăști”, deoarece documentele avute „fuseseră mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mistuite la vremile răzmerițelor în mănăstirea Precistii din Gălați”, incendiată; -să rezolve și pricina „ce au avut răzășii de Umbrărești cu dumnialui stolnic Ștefan Dia” care, între timp, se jeluise și reclamase că răzeșii umbrăreșteni i-au scurtat moșia sa, Sasul de Jos, numită și Dimaci. Cu ocazia cercetărilor, se fac măsurători, se invocă acte vechi, ce conțineau referiri la obștea Umbrăreștilor, partea de peste Siret. În mărturia hotarnică întocmită de către boierii mai sus menționați, purtând data de 8 decembrie 1783, sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1783, sunt învinuiți „răzășii din moșia Umbrărești, anumi: Grigoraș Lazăr vornicul, Ion Porumboiu și ceilalți ce cu lăcomie vrea (sic) să scurteze moșia dumisali stolnic Ștefan Dia la capătul dinspre răsărit”. La rândul lor, răzeșii susțin că „hotarul acestei moșii, Sasul, n-ar fi mergând pără în gârla Dimaciului, ci numai pănă în dreptul teiului lui Baliță”, consemnează hotarnicii în mărturia dată, prin urmare, mai spre apus de apa Dimaciului. În cele din urmă, Ștefan Dia obține câștig de cauză, boierii fixând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cauză, boierii fixând hotarul în dispută pe Dimaci. Răzeșii își întemeiau revendicările pe o mărturie hotarnică anterioară, obținută de la jitnicerul Negre Apostol, tatăl lui Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Prin urmare, moara era din vechi semn hotarnic, deci exista și se afla pe Bârloviță, la est de Siret. O altă moară era pe Dimaci, fapt ce rezultă tot din actul respectiv, când scrie să se continuie hotarul pe lîngă „Sasul de Jos și pre unde au hotărât Costin postelnicul cu Umbrăreștii, păn’ la moara lui Opre din Dimaci”. Rezultă clar din textele citate că una din mori era pe Bârlovița, iar cealaltă pe Dimaci, prima situându-se pe teritoriul actual
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori din preajma noastră, mărturie dată pentru îndreptarea hotarelor moșiei Dumbrăvița dinspre moșia „spătarului Dia, cari au fost moșie Dediului, Sasul de Jos”. Printre semnele hotarnice reper se arată și „poiana prisăcii care au fost prisacă Dediului”, acestuia fiindu-i zestre de la socrul său, Dumitrașcu Cârnul, pe a cărui fiică, Ruxanda, o luase de soție. Dumitrașcu Cârnul era originar din părțile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
func=download&fileId=2059. Portfolio of Overarching indicators and Streamlined Social Inclusion, Pensions and Health Portfolios, 2006, http://ec.europa.eu/employment social/social inclusion/docs/2006/indicators en.pdf. Raport Național de progres. Memorandumul comun privind incluziunea socială, iunie 2006, București, http://sas.mmssf.ro/temp/Raport de progres JIM integrat.pdf. Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială, Ministerul Muncii, Soclidarității Sociale și Familiei, septembrie 2006, București, http://sas.mmssf.ro/temp/Raportul National PSIS.pdf. xe "Ravallion"Ravallion, Martin, 1996, „Issues in Measuring and Modelling Poverty
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
2006/indicators en.pdf. Raport Național de progres. Memorandumul comun privind incluziunea socială, iunie 2006, București, http://sas.mmssf.ro/temp/Raport de progres JIM integrat.pdf. Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială, Ministerul Muncii, Soclidarității Sociale și Familiei, septembrie 2006, București, http://sas.mmssf.ro/temp/Raportul National PSIS.pdf. xe "Ravallion"Ravallion, Martin, 1996, „Issues in Measuring and Modelling Poverty”, The Economic Journal, vol. 106, nr. 438, septembrie. xe "Ruspini"Ruspini, Elisabetta, Engendering poverty research. How to go beyond the feminization of poverty, http
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
intoleranțelor etnice. Uneori, chiar aceste intervenții pacificatoare provoacă revenirea la interpretărilor exclusiviste 262. Profesorul Djuvara și-a punctat clar opțiunea pro-românească, prin subtitluri sugestive: "Ungurii năvălesc în Europa și se așează în pusta Pannoniei", "Ungurii cuceresc Transilvania", "Colonizarea secuilor și sașilor. Soarta românilor se înrăutățește". Aceste formule reluau idei consacrate de o îndelungată tradiție școlară, fiind prezervate tocmai prin notorietatea lor publică și nu prin evidența istorică "științifică", nepărtinitoare. Autorul ne-a pus însă la dispoziție câteva mijloace de reconciliere a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ale altor vecini, fiind chiar eclipsate de invazia mongolă. Nu a dramatizat excesiv cucerirea teritorială a Transilvaniei, atenționând că binecunoscutele voievodate ale lui Gelu, Glad și Menumorut erau locuite nu doar de valahi, ci și de slavi. Colonizarea secuilor și sașilor a fost descrisă ca un fapt pozitiv pentru civilizația medievală din Transilvania. Un ultim paragraf nota totuși "înrăutățirea" stării românilor în urma acestor fenomene, pierderea drepturilor politice de către nobilii români ortodocși. Admitea însă că și această deteriorare a avut paleativele sale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu se atinge așa de concret, cu degetul aș zice, realitatea unității noastre naționale"261. Iar obiecțiile formulate de Nicolae Iorga pe marginea textului nu par să fi tulburat prea mult publicul, dimpotrivă 262. Doar aprecierile unor cititori unguri ori sași au fost mai rezervate, sugerând nevoia unei mai mari obiectivități 263. La mijlocul anilor '30, autorul a fost solicitat de către Direcția Fundației Culturale "Principele Carol" să scrie o carte despre unirea românilor. La întrebarea sa despre "care Unire?" anume, i s-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nou, cu mare încredere, semnificația triumfală cunoscută, iar în reconstituirea celor întâmplate la 1 Decembrie 1918 se insista, mai mult ca de obicei, asupra "Adunării Naționale" de la Alba Iulia 270. Manualul amintea și de adeziunile la unire ale naționalităților minoritare: sașii din Transilvania, șvabii din Banat, germanii din Bucovina și Basarabia, cu o mențiune specială pentru altruismul minorităților germanice "cari au înțeles a rupe definitiv orice legătură cu guvernele tiranice din trecut"271. Observația rezona, fără îndoială, cu bunele relații româno-germane
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exprimare, de asociere, imposibilitatea de a circula peste graniță, lupta aproape sisifică pentru a putea divorța; decretul 770 din 1966 ce a dus la o creștere forțată a natalității (în 1967 numărul născuților s-a dublat față de 1966). Povestea "vânzării sașilor", în schimbul acordării libertății de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului și a omului nou. Povestea deșertificării culturale, a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Uneori poate să existe o vădită incongruență de structură între peisajul unei culturi și viziunea sa spațială specifică" (Blaga, 1969:45 ). Cum s-ar explica altfel că în același spațiu-"peisaj" există culturi diferite cum sunt cele ale românilor și sașilor în Ardeal sau că în spații diferite există culturi asemănătoare? De aici se înțelege că altceva trebuie să determine stilul. Ce anume este acel ceva îi este sugerat lui Blaga de distincția psihanalitică între conștiință și inconștient colectiv 22. În vreme ce
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
până la moartea acestuia), își descoperă pasiunea pentru istorie, care îl va orienta, firesc, spre Facultatea de Istorie. Un an mai târziu, își „alege“ un frate, pe Gelu Popescu, din clasa a IIIa, iar la 17 ani se îndrăgostește de Ana Sas, după ce o văzuse o singură dată, recitând, la o acțiune culturală. După eșecul admiterii la facultate, muncește ca țapinar, apoi își face stagiul militar și se angajează ca șofer pe șantierul canalului Dunăre- Marea Neagră, fără a renunța la decizia de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Communism", 1980, p. 11 1923 Structura etnică a Transilvaniei fusese în atenția diplomaților americani încă din 1944. Într-un raport din luna septembrie a acelui an se ajunsese la concluzia că, avînd în vedere structura etnică tripartită români, unguri și sași regiunea ar fi trebuit să-și capete independența (Raport despre Transilvania, 12 septembrie 1944, 4 p., dosarul Cedarea României, cutia 3, documentele Harry Howard, Biblioteca HST). 1924 The Hungarian View: An Interview with Karoly Kiraly, East European Reporter, vol. 2
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea Hațegului spre valea Timișului, iar mai departe, prin Tibiscus și Dierna, spre Singidunum și Drobeta, pentru a conecta Transilvania la spațiul vest balcanic 44. În perioada medievală, regatul maghiar a colonizat Transilvania cu sași care au fondat sau, după caz, refondat o serie de orașe (Orăștie, Sibiu, Brașov, Mediaș, Cluj, Sighișoara, Bistrița, Sebeș etc.). Dintre aceste burguri, se vor remarca în special cele apărute în lungul Carpaților (Brașov, Sibiu, Bistrița), care au exercitat o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de unde s-a petrecut descălecatul dinastiei Basarabilor care a împlinit moștenirea politică lăsată de Seneslau. Totuși, să nu uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice orașe comercial meșteșugărești prospere, atât Sibiul, cât și Brașovul aveau nevoie de un hinterland. Ca să ajungă la Dunăre, pentru a se continua spre Constantinopol, prin vadul de la Giurgiu Ruse (Rusciuc), drumul de la Brașov traversa Pasul Bran
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
embrionul statului medieval Moldova ca marcă de apărare creată de Ungaria împotriva tătarilor. Să avem în vedere și că aceste târguri din Țara de Sus se aflau pe drumuri ce mergeau spre Bistrița, centrul comercial meșteșugăresc fondat, peste munți, de sași. Siretul și Romanul au apărut în puncte de trecere, așa cum a fost la vadul Siretului, respectiv la cel al Moldovei. Au fost însă opțiuni temporare și conjuncturale, motivate mai degrabă politic. Astfel putem vorbi doar de Baia și Suceava ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Biharia; Cluj, probabil lângă Gilău; Cuvin, lângă Arad). Este, deci, fără noimă a spune că maghiarii nu au întâlnit pe nimeni atunci când au ajuns în Transilvania. Dacă, de regulă, în interiorul arcului carpatic, dezvoltarea burgurilor s-a reușit cu sprijinul coloniștilor sași, în exteriorul lui, maghiarii au înființat singuri orașe importante. Astfel, pe culoarul Someș Criș, au fost întemeiate Satu Mare (Sătmar) și Oradea, în timp ce pe axul Mureșului, a apărut Aradul. Cele trei orașe s-au impus datorită situării lor pe râuri (Someș
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe teritoriile noastre. Procesul de intervenție a diverselor state în modelarea structurii populației își are începutul odată cu romanii care au adus coloniști din întreg imperiul, în special din Orientul Mijlociu și Iberia. A continuat cu ungurii care au populat Transilvania cu sași și secui; cu otomanii, care i-au susținut pe turco tătari să se stabilească în Dobrogea și Bugeac, sau în epoca fanariotă, când a fost promovat factorul grec; cu austriecii și rușii care au favorizat în principal elementul slav (preponderant
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de limbă maghiară, dar având o conștiință românească 136. Firul acestor comunități diverse, care au conviețuit pe ambii versanți ai Carpaților Meridionali, ar putea fi urmat și în cazul descălecatului din Muntenia. Sunt pline cronicile, mai ales cele scrise de sașii din Transilvania, care au consemnat existența unei comuniuni între vlahi și turanici (cumani și pecenegi). Țara Făgărașului, loc al amestecului etnic și de unde avea să pornească descălecatul, era foarte bine cunoscută de către coloniștii germani stabiliți în apropiere (la Brașov și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ortodoxiei sârbe (mitropolia de la Karlowitz). Nedreptatea își avea originea în spaima trasă de nobilimea ungară și clerul romano catolic din Transilvania în fața țărănimii române și maghiare răsculate la Bobâlna, pe care au înfrânt-o doar cu sprijinul secuilor și al sașilor. Învingătorii au semnat un pact prin care i-au exclus pe români de la drepturile sociale, politice și religioase. Această strâmbătate a durat prea mult, iar împotriva ei s-au ridicat, peste veacuri, Horia, Cloșca și Crișan. Dar suflul niciunei dușmănii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]