1,560 matches
-
4); sare(4); animal(3); greață(3); gros(3); gustoasă(3); gustos(3); neplăcere(3); bucată(2); clisă(2); colesterol(2); de porc(2); dezgust(2); greutate (2); neplăcut(2); nu (2); Oltenia(2); parc(2); place(2); proaspătă(2); scîrbă(2); unsoare(2); unsuroasă(2); abundență; acasă; alb; aliment; apăsare; apetit; țară; ardelenească; boier; borcan; bucătărie; bucurie; bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oala; obiecte; obraznic; obrăznicie; ochii; off; ordinea; păcat; pădurea; păgubi; părere; părere de rău; păstrează; pățești; planul; planuri; poc; porni; prăbuși; predestinație; produse; prostie; putred; răpune; răutăcios; reamenajare; referat; reglare; relații; remușcare; repar; reparație; ridica; a ruina; rupe,sparge; scaun; scîrbă; sfărîma; a sfărîma; sfîrșit; a snopi; spart; start; stînjenit; stricăciune; a strivi; strivit; a strînge; sunetul sticlei; surpriza; tare; telecomandă; televizor; tîmpit; toaca la pui; topor; treburile; trist; un ceas; un obiect; urît; uza; vase; vasele; vărsa; viață; voce; vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a trece; trecere; uitare; văicăreală; veseli; violență; vreme urîtă; zice; zilnic(1); 814/230 /79/151/1/0 sus: jos (221); cer (160
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noroi; nu; numai; odios; omenesc; oribil; panda; păianjen; păr; părere; o persoană; perspectivă; pesimist; petrecere; pierdere; pisică; pîrît; nu pe plac; plăcut; plictisitor; ploaia; ploios; plouă; pocit; pozitiv; preconceput; problemă; profesor; puțin; Radu; rasism; rece; recunoscător; refuz; respingător; ridos; sărac; scîrbă; sec; semn; sentiment; sex; silă; sincer; singur; slab; soartă; sobru; speranță; sperios; spiritual; spîn; spînu; spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
melancolie; mizantrop; mîhnit; mîncare; mîngîiere; natură; navigație; nebun; nebunie; neserios; nesimțit; oaie; OK; optimism; oraș; parc de distracție; pisică; plăcut; plictisitor; plouă; se poate; portocaliu; posomorît; răsărit; rîd; rîde ca prostul; rîpă; rîs; ritm; sac; sănătate; satisfacție; sau nu; say; scîrbă; smiley face; spectacol; spirit; spontan; stare pozitivă; stau de bine; stele; fără stres; succes; tata; teatru; tînăr; tot timpul; totdeauna; tristețe; trup; uneori; urît; vals; vas; ca varul; văduvă; veveriță; visător; voinic; tweed; zburdalnic (1); 785/176/66/110/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
până seara. Mă cert cu vânzătorii, cu toată lumea. După fiecare izbucnire, sentiment de rușine. Reacții de individ «odios», și, drept urmare, silă de mine însumi. / Toți cei care vând ceva mă scot din minți” (I, 34-35). Sau: „Dimineață dementă, senzație de scârbă subită. Am ieșit în stradă: neputința de a privi pe cineva în ochi; la farmacie, nu m-am putut opri să nu-i fac vânzătorului o observație veninoasă. Dezlănțuire împotriva lumii întregi, furie disperată și inutilă. Să simți că în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aceea... cînd eram sus... am huzurit, am făcut abuz de putere... că acum o fac pe șeful ca să ajung iar sus... Mina: Și l-ai iertat! Ilie: Da. L-am pupat. L-am pupat tocmai atunci cînd mi-era mai scîrbă și mai frică de el. Nu știu de ce, dar eu fac exact contrariul a ceea ce ar trebui să fac. Și-apoi cred că mai e un motiv pentru care l-am iertat. Mina: Care? Ilie: M-am gîndit că poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
după o pauză) Asta e! Asta e femeia... Măcar la tine vine, totuși, să te ia cineva... (pauză) La mine nu mai vine deloc... a plecat de acasă împreună cu cele două fete...: au aflat de meseria mea și au plecat, scîrbele dracului, că au avut de toate... și păpică, și țoale... și le-am ținut prin școli... cu banii ăia... impozabili... (pauză) Da..., așa că n-am nici un prieten... vin aici zilnic... cu toate că n-am dosar. Sursa dublă: (după o pauză) Da
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
încurcate, ci ale omului..." Plutonierul: Așa e părinte... Na, că m-a luat gura pe dinainte... Păi nu vezi cum le încurcă, le descurcă și iar le încurcă... și asta numai ca să amețească lumea... și pe ei... de te apucă scîrba... Obiectiv nr.: Tu să taci! Crezi că ne-ai îmbrobodit cu povestioara aia de doi bani, și că am uitat cine ești? Plutonierul: Ba tu să taci, măi pampers ambulant..., măi campion la trecut puntea... Vai de sufletul tău! Obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
evidență de interogațiile interne explicative: În pădurea-ntunecoasă / Toate crengile se lasă, / Se lasă pân la pământ / Și mă-ntreabă de ce plâng. Cum n-oi plânge ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și l-am pus pe-un om s-o sape, / De scârbă ca să mă scape / Și el a săpat de-un stat, / Dar de scârbă n-a mai dat."127 Uneori, trăirea paroxistică re definește relația dintre om și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lasă pân la pământ / Și mă-ntreabă de ce plâng. Cum n-oi plânge ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și l-am pus pe-un om s-o sape, / De scârbă ca să mă scape / Și el a săpat de-un stat, / Dar de scârbă n-a mai dat."127 Uneori, trăirea paroxistică re definește relația dintre om și natură în plan antitetic: "Frunză verde-a mărului, / Jelui-m-aș și n-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ș-oi ofta? / Rău mă doare inima; / Că la mine în grădină / A prins scârba rădăcină. Și l-am pus pe-un om s-o sape, / De scârbă ca să mă scape / Și el a săpat de-un stat, / Dar de scârbă n-a mai dat."127 Uneori, trăirea paroxistică re definește relația dintre om și natură în plan antitetic: "Frunză verde-a mărului, / Jelui-m-aș și n-am cui, / Jelui-m-aș codrului; / Codrul are frunză verde / Și pe mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i sete, / Ci-i adapă, că mă vede."155 Omul cosmos este evidențiat de retorica imaginilor poetice care transfigurează incertitudinile universale: "Trandafir cu creanga-n drum / Te-aș iubi, dar nu știu cum? Te-aș lăsa până te-ai coace, / Mai mare scârbă mi-i face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în care suferința despărțirii este ilustrată de ipostazele antinomice ale cântatului: "...C-astă vară ce-a trecut, / Rău m-a mai cântat un cuc, / Să-mi las casa să mă duc; / M-a cântat pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vară ce-a trecut, / Rău m-a mai cântat un cuc, / Să-mi las casa să mă duc; / M-a cântat pe-un crac uscat / Tot a scârbă ș-a banat; M-a cântat pe-un crac sucit, / Tot a scârbă ș-a urât.../ Frunză verde, foi de mure, / La fântâna din pădure, / Fântână cu cinci izvoare / Două dulci și trei amare, / Șede moartea pe fântână / C-un pahar de vin în mână / Și la cuci ea le spune: Cucule, cucule
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lîngă casă. Cînd se gudură cînele, are să vie cineva. Cînd se tăvălește cînele în bătătură, are să vie oaspeți. Cînd urlă cînele, femeia să întoarcă papucii pe dos, că stă îndată de urlat. Cînd scurmă cînele în prispă, ai să ai scîrbă*. Cînd cînele se feștelește* înaintea scării, are să fie bine în acea casă. Cînd ți s-a pișa cînele pe păreți însemnează că unul din soți nu prea trage cu casa; cățaua vestește patima femeii, cînele, pe a bărbatului. Cînd cînii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil cu maiul pînă la un an, că se face copilul bătăuș. Dacă visează cineva un strai rupt, se zice că va avea o scîrbă. De verși pe straie vin, ai să-ți faci altele noi. Dacă sare vreun scîntei pe cineva de pe vatră și se aprinde vreun strai de pe dînsul, apoi e semn a zvoană. Să nu croiești la nici o haină întîi gulerul, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca peștele toată vara. Vinerea cine mănîncă pește, îi curge sînge din nas vara. Cînd sar peștii după musculițe, are să fie cald. Cînd visezi pește mărunțel, ai să ai noroc; iar de visezi prinzînd pește mare, ai să ai o scîrbă mare. Peteală Dacă se încîlcește peteala miresei, în casa ei n-are să fie Doamne-ajută. Dacă vreo dușmancă fură din peteala miresei nu-i a bine. Visînd peteală în piept, îți va muri un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i sete, zice îngerului: „Vai, îngere, mult îmi este sete.“ îngerul îi răspunde: „Du-te în casă și bea apă.“ Sufletul se duce, dar îndată iese afară și spune îngerului: „N-am băut, că ci mi s-a făcut mare scîrbă văzînd acolo un hoit mare“ (hoitul e corpul lui). Atunci înge rul îi zice: „Vezi, în trupul acela ți-ai făcut tu vacul* și abia acum ai ieșit din el.“ De acest răspuns sufletul este mai mult mîhnit. Cînd cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că dacă se visează cineva zburînd va spori în cinste. Mergînd cu trăsura visînd, vei primi o știre supărăcioasă. Dacă visezi că bați pe cineva, vei căpăta oaspeți. De visezi că vorbești cu vreun preut, vei avea o mare scîrbă. Păduchi în vis însemnează bani. Se crede că dacă visează cineva că mănîncă pîne proaspătă i se va întîmpla ceva nepriincios. Se zice că dacă visează cineva ceva ce-și tîlcuiește că este rău și împărtășește aceasta altei persoane, acea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală sărindar - rugăciune făcută de preot patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o învinuire oarecare, spune, eroule, n-ai imita pe Svoboda? Adică tatăl spînzuratului?... întrebă Bologa cu ochii cît pumnii, întinzînd gîtul spre Gross. Bine, atunci de ce n-a vorbit, de ce? Și dacă ar fi vorbit? zise Gross înăbușit și cu scîrbă. Cel mult o circumstanță agravantă... O, o, dar e...este... bolborosi Bologa, oprindu-se deodată aiurit și simțind o uscăciune ciudată în cerul gurii, parcă s-ar fi trezit dintr-un somn cu visuri năpraznice." (s. n.) Manifestare nemediată de nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
nu știi dacă vrei să fii bărbat... Aș putea deveni homosexual? Cel mai bun prieten al tău este un om extraordinar. Știe ceea ce tu știi, poate ceea ce tu poți; odată chiar ați mâncat din același măr fără să vă fie scârbă. Ieri te-a rugat să-l ajuți să dea jos o roată de la mașină. V-ați opintit amândoi umăr la umăr ca să convingeți un șurub să se miște și ai simțit că pielea lui miroase ca a ta, arsă de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cam nespălată... — Da, știți în ce hal arăta? — Există și femei murdare... — Toate femeile sunt murdare până la un punct, mai ales dacă nu se spală. Asta de obicei produce repulsie. — Eu nu pot să stau nespălată, că mi se face scârbă de mine. Laura s-a întors scurt, mutându-și picioarele mai departe de mine. Iar ochii ei, deși se uitau drept în față, mă studiau cu atenție, cam ca la „efectul floarea soarelui“. Îmi dau seama că această frază este
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Faptul că ești cu un anumit partener sexual nu este o întâmplare. Nici faptul că nu mai rămâi cu un anumit partener nu este o întâmplare. Adesea, aceste situații sunt cauzate de o repulsie nemărturisită. Repulsia nu este o simplă scârbă față de cineva. Ea se poate manifesta și față de ceea ce-ar putea să fie; dar și față de ceea ce a devenit prea obișnuit... Cum e cu femeia și șoarecele De ce se sperie femeile atât de repede și zgomotos de insecte și
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]