4,770 matches
-
nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-asteapta iarbă de acasa m-asteapta codrul înverzit m-asteapta dragii mei prieteni, cu care am copilărit. Și apă rece mă așteaptă cu pietre și cu lespezi mari când la scăldat fugeam cu toții, desculți, voioși, frumoși ștrengari. M-asteapta drumul către școală la noi în sat să-l mai străbat să-mi mai revăd din dragii dascăli, ce să fiu om, m-au învățat. Și orice pas de glie-mama să-l
IARBA DE ACASA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368541_a_369870]
-
când am adus-o pe lume, dar i le-am împărtășit. Nu puteam face fața acelor 48 de ore fără puterea și mângâierea lui. Într-un fel cred că el a suferit mai mult decât mine. Durerea care i-a scăldat trupul în transpirație la câteva secunde după un atac de rinichi, leșinând... el a suportat durerea, iar eu i-am împărtășit experiența... Trebuie să alegi să împărtășești și să înțelegi. Dar nu este ușor să înțelegi. Toți privim pe ceilalți
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
spatele spre lună Și noaptea fă-mi-o zi! Tu cere-i cerului să umbli Mereu prin a mea ființă, Iar nopții celei negre Să îi refuze viață. Să mă îmbraci în raze Și să îmi mângâi visul, Să-l scalzi în împlinire Și viața-n fericire. Tu cere-i cerului...atât! Referință Bibliografică: Tu cere-i cerului! de Gabriela Crăciun / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion
TU CERE-I CERULUI! DE GABRIELA CRĂCIUN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367825_a_369154]
-
și în față apăru ușa metalică, proaspăt montată, pe care mai stăteau încă agățate bucăți transparente de folii albastre. Am bătut, am sunat și... liniște. Atunci Maria a pus mâna pe clanță și ușa s-a deschis ușor. Un ciocan scăldat în lichid roșu ca sângele era aruncat în drum. Pe canapea Paul și Isabela erau cufundați în dulcele somn al nemărginirii. Pe cearceafurile albe, parcă aruncase cineva petale de maci roșii ca focul. Păreau pictate de cineva într-o culoare
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
a incitat și mai mult dorința de a-l cunoaște în profunzime. Am revenit la începutul lunii septembrie a aceluiași an, când timpul ne-a permis o mai bună cunoaștere a orașului. Balcicul este construit pe o coastă terasată, fiind scăldat la sud de apele Mării Negre și împrejmuit ca într-un semicerc de stânci de calcar albe, protectoare, ceea ce a atras denumirile de „Coasta de Argint” și de „Orașul Alb.” Îți lasă impresia că urcă spre cerul care pare foarte aproape
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
sincroniza prin culoare și măreție. În spatele nostru, la celălalt capăt al stâncilor nori negri acoperă cerul. Stânca devine element de legătură între două lumi, una a luminii, a soarelui, a diafanului, cealaltă a întunericului, a furtunii. Privind în stânga ochiul este scăldat de imaginea luminoasă a stâncii și a cerului, privind în urmă este înspăimântat de imaginea întunecoasă a acestuia. Ești cuprins de două porniri diferite, să stai locului pentru a privi extaziat sau să te grăbești pentru a nu fi prins
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
câteva fragmente din poemele, care sunt o parte din conținutul acestei antologii : ”Iubite, nu ți-am cerut niciodată să mă-mbrățișezi Ai făcut-o mereu, fiindcă am sădit arbori verzi În sufletul tău de grădină, mereu ancorat în iubire Și scăldat în luceferii din ochii tăi azurii și-n privire... Știu, toate drumurile duc la mine, înnodate în stele Și zidite pe ruguri străvechi și-n poemele mele ” Nu ți-am cerut”...de Elisabeta Iosif) ” (XXII) Să crezi că știu să-nstrun
PLANETA IUBIRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367817_a_369146]
-
zgârietură, ținând o frunză de tei în mânuță, un băiețel de aproximativ doi ani a zâmbit cu mâna întinsă, ținând frunza cu două degețele, către un salvator, chicotind amuzat: - Na! Ta-ta-ta-ta...! când acesta l-a luat în brațe cu ochii scăldați în lacrimi, gest de la care, absolut nimeni nu a reușit și nici nu a încercat să se stăpânească... Oare, asta să fi fost Victoria Vieții asupra Morții? Acel copil, care prin neștiința și inocența lui, i-a râs morții în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
către adâncul ei cel negru, înspre poalele muntelui. Ca prin farmec, o liniște de piatră se lăsase pretutindeni. Se auzea parcă doar inima-i bubuind lângă plăpândul firicel de viață ascuns la piept sub cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
Jipa Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Loc de sudoare, pământ monoton doar pasărea saltă în zbor, albe iviri sub ochii mei doar încăpățânările mele ajung la zei. Revoluție, evoluție, sclipiri și întuneric se scald aduse de cuvânt generic, pasăre roșie cu fâlfâit de aripi sistem acumulat în suflul baric. O, nesperat luminiș de suflet tabla de șah, nebunul aleargă și ne face mat hățiș sălbatic, aureolă pală doar turnul veghează la ora banală și
PĂMÂNT MONOTON de PETRU JIPA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367923_a_369252]
-
qepallat tonă fluturonin në zbrazëtirë përqafoheshin nëpër horizont të azurtë prej sidefi, opali dhe kobalti dhe nga një gjendje hyjnore përpiqeshim ta rëmbejmë në një kupë argjenti mrekullinë e çastit të mahnitur 5 iubite... înot în lacurile ochilor tăi mă scald la soare odihnesc în trestia foșnitoare a genelor tale mă întind să ating cu mâinile orizontul să dau la o parte perdeaua albastră ce ne desparte... cu palmele să-ți cuprind față să-ți șoptesc: te iubesc 5 i dashur
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moșule, de ce-au plâns toamnă norii? Poate pentru c-au plecat cocorii. S-au ascuns în țări mai calde, În ape limpezi, să se scalde. Moșule, de ce-i fericit sufletul meu? Pentru că-i magic curcubeu. Care după rafale de ploi, Apare în mii și mii de culori. Moșule, de ce miroase frumos amorul? Pentru că a înflorit dorul. Dansând pe-al iernii ritm de muză, Să-i
SCRISOARE LUI MOȘ CRĂCIUN de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367929_a_369258]
-
cruce Și-n piroane doar păcate, Cerul raiului din mine Vrea doar flori nevinovate...! Uneori mă prinde teama, Când risipa mă pândește Și-o lovesc cu busuioc Crede..., că ar fi un clește...! --------------------------- Reașez ca-n pazel gândul Și îl scald în ploi de soare, În penel pun cer albastru Să scriu simplu: Sărbătoare....! foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Știu... / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V, 02 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ȘTIU... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367971_a_369300]
-
fiu altfel decât acei ce-n anii mei însămânțau pustiu. Nu am vărsat o lacrimă-n zadar, ci iar și iar zâmbind m-am avântat. Un patos cald mi-am zugrăvit pe chip când în nisip eram pus să mă scald. Și râsul meu din bucurii cernut s-a prefăcut în splendid curcubeu. Și-am ars intens știind că orișicând în orice gând voi avea țel și sens. De-o viață știu Ce-n urmă las din tot ce-ncet se
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368005_a_369334]
-
să fie în continuare dezamăgiți. Căpetenia mă privea fix. Îi ghiceam ochii de oțel arzând, probabil că sub impulsuri ucigașe, în spatele măștii. Sau, nu? Am tras aer adânc în piept, privind cerul curat. Sferele nu se zăreau, iar lumina vie scălda așezarea de la marginea râului, mai pașnică decât ar fi fost cazul. Următoarea probă nu îmi lăsa prea multe opțiuni. Spada era atât de masivă și de grea, că abia o puteam ridica cu ambele mâini. Cum să o țin și
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
iubire nu e, Ci numai eu, lovit de-al vieții val. SOARE (glosă) În lumina zilei calde, Unde soarele domnește, Peste marea de smaralde, O iubire, ce tot crește. Sunt doar eu și tu și marea, Care vine să ne scalde, Ascultându-ne chemarea, În lumina zilei calde. Sufletele sunt iar pline, De iubirea ce zidește, Până-n zările senine, Unde soarele domnește. Cu lumina lui, ce face Inimile să tresalte, De speranță și de pace Peste marea de smaralde. Dragostea din
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
de-un câmp întins cu maci, În care să îți spun că-mi placi... Mi-e dor de-un lan cu albăstrele Din care să te chem în stele... Mi-e dor de spicele de grâu, În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
dor... Ți-e dor de dorul meu de maci, Când îți spuneam c-atât îmi placi... Ți-e dor de doru-mi de-albăstrele, Când te chemam să vii în stele... Ți-e dor de dorul meu de spice, Când te scăldam în lan, ferice... Ți-e dor... Ne este dor de ani ca maci, Când ne eram atât de dragi... Ne este dor de vise- albăstrele, Când amândoi pluteam spre stele... Ne este dor de-o viață-lan, Când înotam cu-atât
DOR...DE MACI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368066_a_369395]
-
de bucurie spre locul în care, cu câteva luni în urmă, ajunsesem cu ocazia lansării unei antologii de poezie; drumul pe valea Oltului este de o frumusețe aproape dumnezeiască.Am simțit cum sunt aproape de cer și de divinitate... Aceeași frumusețe scaldă și orașul Geoagiu, așezat pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada
GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
-
Oltului este de o frumusețe aproape dumnezeiască.Am simțit cum sunt aproape de cer și de divinitate... Aceeași frumusețe scaldă și orașul Geoagiu, așezat pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada Clocota, Peștera Prăbușită, Gota Haiducilor, Peștera Zidită Mada, Izvoarele termale precum și zoneșle protejate și punctele de belvedere fac din acest oraș un
GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
-
de bucurie spre locul în care, cu câteva luni în urmă, ajunsesem cu ocazia lansării unei antologii de poezie; drumul pe valea Oltului este de o frumusețe aproape dumnezeiască.Am simțit cum sunt aproape de cer și de divinitate... Aceeași frumusețe scaldă și orașul Geoagiu, așezat pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
Oltului este de o frumusețe aproape dumnezeiască.Am simțit cum sunt aproape de cer și de divinitate... Aceeași frumusețe scaldă și orașul Geoagiu, așezat pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada Clocota, Peștera Prăbușită, Gota Haiducilor, Peștera Zidită Mada, Izvoarele termale precum și zoneșle protejate și punctele de belvedere fac din acest oraș un
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
aprind în tine o scânteie Ce va încinge-n trupul tău iar dorul. În nopți de basm noi vom goli potire Pe scară de mătase ne-om înălța spre cer Nu vreau, iubitule, ca să te simți stingher Când te-oi scălda în valuri de iubire. Mă vei iubi cu patimă nebună Din brațe-mi nu vei vrea să mai pleci; Voi fi pădurea ta cu păsări și poteci În nopțile de vară cu stele și cu lună. Ne vom iubi cu
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
fii Ca să mă îngrijești Și-n tihnă bună să mă știi Și să mă ocrotești Cum ești stăruitor să faci ca să se știe Că satul nostru de sub munte Ți-a fost copilărie E-aici de veacuri multe Aicea te-am scăldat cu frunza cea de fag Cu cele ierburi din poiene Te-am legănat cu tare drag În nopți fără de gene Să-ți amintești cum an de an Veneai mereu la munte Ca să te bucuri de cei dragi De neamurile multe
SCRISOARE DE LA MAMA, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367359_a_368688]
-
nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre nu venea niciun pește, am început noi să-l prindem cu mânuțele. Aceștia erau de fapt mormoloci de broască, pui cărora nu le dăduseră încă piciorușele. Cu un asemenea trofeu m-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]