1,119 matches
-
comunicații, educație și asigurarea de servicii și specialiști - mai ales În treimea de țară aflată la nord de Cercul Arctic) reprezentau fluidul vital al statului-națiune norvegian. Suedia, de asemenea, era aparte - deși, cu timpul, particularitățile ei au devenit norma spațiului scandinav. Cu o populație cât a Norvegiei și Danemarcei la un loc (numai orașul Stockholm și suburbiile sale adăposteau echivalentul a 45% din populația Norvegiei), Suedia era de departe cea mai bogată și mai industrializată dintre societățile scandinave. În 1973, producția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
devenit norma spațiului scandinav. Cu o populație cât a Norvegiei și Danemarcei la un loc (numai orașul Stockholm și suburbiile sale adăposteau echivalentul a 45% din populația Norvegiei), Suedia era de departe cea mai bogată și mai industrializată dintre societățile scandinave. În 1973, producția sa de minereu de fier era cât cea a Franței, Marii Britanii și Republicii Federale la un loc, sau cât jumătate din cea a Statelor Unite. În producția de hârtie și cherestea și În transportul acestora, Suedia era lider
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
chiar dacă modelul social-democrat suedez nu putea fi reprodus cu ușurință În alte părți, el stârnea valuri de invidie și o admirație universală. Oricine cunoaște cultura nordică, de la Ibsen și Munch la Ingmar Bergman, va recunoaște un alt aspect al vieții scandinave: aplecarea spre introspecție și melancolie, traduse pe atunci, În percepția populară, ca predispoziție la depresie, alcoolism și sinucidere. În anii ’60 (dar și mai târziu), criticii conservatori ai sistemului scandinav se grăbeau să explice aceste probleme printr-o paralizie morală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
la Ingmar Bergman, va recunoaște un alt aspect al vieții scandinave: aplecarea spre introspecție și melancolie, traduse pe atunci, În percepția populară, ca predispoziție la depresie, alcoolism și sinucidere. În anii ’60 (dar și mai târziu), criticii conservatori ai sistemului scandinav se grăbeau să explice aceste probleme printr-o paralizie morală indusă de prea multă siguranță economică și centralizare. Mai era și tendința scandinavilor de a se dezbrăca În public (și pe peliculă) și - se zvonea - de a face dragoste cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și pe peliculă) și - se zvonea - de a face dragoste cu persoane complet necunoscute: dovadă În plus, pentru unii, a ravagiilor psihice cauzate de un stat omnipotent care oferă tot și nu interzice nimic 4. Dacă acestea erau păcatele modelului scandinav, atunci social-democrații suedezi puteau să-și contemple mai departe, mulțumiți (sau nemulțumiți - după plata impozitelor), conturile În bancă. Dar criticii sistemului nu se Înșelau complet: statul omnipotent avea Într-adevăr o latură sumbră. Convingerea - apărută În zorii secolului XX - că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
departe, mulțumiți (sau nemulțumiți - după plata impozitelor), conturile În bancă. Dar criticii sistemului nu se Înșelau complet: statul omnipotent avea Într-adevăr o latură sumbră. Convingerea - apărută În zorii secolului XX - că statul putea ameliora societatea luase forme diverse: social-democrația scandinavă, ca și reformismul fabian al statului asistențial din Marea Britanie se născuseră din fascinația exercitată de ideea de manipulare a structurilor sociale. Pentru un stat care ajusta veniturile, cheltuielile, piața muncii și informația, apărea tentația de a-i ajusta chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
des Întâlnite și perfect respectabile; ideea a fost discreditată În Europa abia de naziști, prin ambițiile lor „igieniste” care au debutat cu o antropometrie contrafăcută și au culminat cu camerele de gazare. Cum s-a dovedit după mulți ani, autoritățile scandinave nu abandonaseră complet interesul teoretic - și practic - pentru „igiena rasială”. Între 1934 și 1976, În Norvegia, Suedia și Danemarca au fost aplicate programe de sterilizare sub auspiciile și cu știrea guvernelor social-democrate. În acești ani, 6.000 de danezi, 40
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai mare sector naționalizat dintre democrațiile vest-europene, după Finlanda), dar nu era foarte social-democrată. Primul șef de guvern socialist a fost cancelarul Bruno Kreisky În 1970. Deși Austria a implementat În timp măsuri și servicii sociale asociate cu sistemul social-democrat scandinav - creșe, ajutor familial, pensii de șomaj și de vârstă generoase, acces universal la educație și Îngrijire medicală, rețele de transport exemplare subvenționate de stat -, ea se deosebea de Suedia prin alocarea sistematică de posturi, fonduri și favoruri În funcție de afiliația politică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Comunității Economice Europene au căzut de acord În 1972 să Înființeze „șarpele În tunel”: un acord pentru a menține proporții semifixe Între valutele lor, cu o marjă de variație de 2,25% În jurul ratelor stabilite. Deși Marea Britanie, Irlanda și țările scandinave li s-au alăturat, compromisul a rezistat doar doi ani: guvernele britanic, italian și irlandez - nevrând sau neputând să reziste presiunilor interne de a devalua moneda dincolo de limitele agreate - au fost nevoite să renunțe la acest aranjament și să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exclusiv) reducerii impozitelor: titlul sub care a luat ființă În 1973 partidul norvegian era „Partidul lui Anders Lange pentru Reducerea Drastică a Impozitelor, Dobânzilor și Intervenției Statului”; programul partidului, nu mai lung de o pagină, reitera solicitările din titlu. Experiența scandinavă era poate deosebită - nicăieri În altă parte impozitele nu erau atât de mari sau serviciile publice atât de dezvoltate - și nici un alt partid cu cauză unică din afara regiunii nu a egalat succesul partidului lui Glistrup, care a obținut 15,9
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Republicile baltice ale Uniunii - Estonia, Letonia și Lituania - erau deosebite din trei puncte de vedere semnificative. În primul rând, ele erau mai expuse la influența Occidentului decât orice altă regiune a Uniunii Sovietice. Estonii În special aveau contacte cu țările scandinave, prindeau televiziunea finlandeză Încă din anii ’70 și erau foarte conștienți de contrastul dintre ei și vecinii lor prosperi. Lituanienii, care aveau afinități istorice și geografice mai ales cu Polonia Învecinată, nu puteau să nu remarce că, până și sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ambasadă britanică dintr-un terț stat... moment În care guvernul britanic putea pretinde (și exact asta a făcut) că, de vreme ce au găsit azil În altă țară, Regatul Unit nu era obligat să Îi primească. Astfel, În vreme ce Germania, Austria și țările scandinave au devenit Între 1992 și 1995 gazde generoase pentru sute de mii de refugiați iugoslavi, În aceiași ani Marea Britanie a Înregistrat chiar o scădere a numărului celor care solicitau azil. Deși Washingtonul a acordat atenție evenimentelor din Balcani foarte târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
715; religia În perioada postbelică 214-216; revolta adolescenților 220-221; sentimentele după al doilea război mondial 27; sfârșitul politicilor ideologice 413; sisteme de transport 694-695; „state-doică” 346, 356-357; state prospere - vezi state prospere; state-frontieră 686-688; statutul de capitalism 337; statutul statelor scandinave față de cele de pe continent 340; subvenții publice pentru artă 708-709; „talmeș-balmeș” 22; teama de a fi exclus din Î 687; varietăți 683-699; viața În perioada postbelică 214-222; viitorul statelor-națiuni 723-727; xenofobia 676-677 Europa Centrală; acceptarea națiunilor În Uniunea Europeană (UE) 655-660
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
82; cheltuieli guvernamentale 336; costul pentru pensionari 491-492, 720; finanțarea 80-81, 83; Încercările de modificare 721-722; liberalizarea economică 491-512; modelul social european 721; presupuneri incorecte 492; rolul În reducerea dificultăților din perioada recesiunii (1970) 423; scandinav 340-343; distincția Între Î scandinav și Europa continentală 340; sprijin pentru 83; stilul de viață 79-80; sustenabilitatea 491-492; vezi și social-democrați „state-doică” 346, 357 Statele Unite; acceptarea persoanelor strămutate 43-44; acțiuni care au condus la Războiul Rece 129-150; acțiuni În Bosnia 618-619, 623; atacul terorist din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
o mare descoperire: am descoperit multe vii și struguri!". Leif, numit și Cel Fericit, va boteza prin urmare această terra incognita "Vinland" (cel mai probabil era vorba despre Canada) sau tărâmul vinului, nume sub care va fi cunoscut în literatura scandinavă timp de secole. După descoperirea oficială a Americii de către Cristofor Columb pe 12 octombrie 1492, spaniolul Fernand Cortez pleacă să cucerească Mexicul în 1518, urmat de îndată de către misionarii franciscani și iezuiți care s-au stabilit în această țară pentru
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
le-a tezaurizat ulterior ca un propriu al lui. Un mod de a face diferența ar fi utilizarea acestor circumscrieri tematice sesizabile într-o continuitate care precizează afinități structurale între pictura prerafaeliților britanici, Secession-ul vienez, cel german, pictura simboliștilor scandinavi, precum Edvard Munch, a celor adunați în jurul expozițiilor rozacrucianului Joséphin Péladan, a grupului Les XX în Belgia, sau cea a pictorilor de sensibilitate simbolistă din estul Europei, spre exemplu cei de la Tinerimea Artistică în România. Din punct de vedere istoric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un loc de muncă tuturor celor care ar fi trebuit să muncească. În acest context, rata de ocupare era foarte mare, iar șomajul era absent cel puțin din statisticile oficiale. Acest sistem se situa undeva, între workfare-ul american și productivismul scandinav. Conform lui Esping-Anderson (1990), workfare-ul american presupune condiționarea beneficiilor sociale de acceptarea muncii, în timp ce productivismul scandinav implică faptul că statul bunăstării trebuie să garanteze că toți cetățenii au resursele necesare și motivația pentru a munci și că acea muncă este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ocupare era foarte mare, iar șomajul era absent cel puțin din statisticile oficiale. Acest sistem se situa undeva, între workfare-ul american și productivismul scandinav. Conform lui Esping-Anderson (1990), workfare-ul american presupune condiționarea beneficiilor sociale de acceptarea muncii, în timp ce productivismul scandinav implică faptul că statul bunăstării trebuie să garanteze că toți cetățenii au resursele necesare și motivația pentru a munci și că acea muncă este disponibilă (p. 81). În regimul socialist, individul era cel responsabil pentru propria bunăstare, fiind obligat să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
federalist elevețian, deși era convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]