3,072 matches
-
în evidență manifestări coordonate la nivel mondial sau acțiuni locale de tip „Occupy Wall-Street, Boston, indignații” etc. Conceptul globalizării în dezbaterea specialiștilor. Dezbaterea teoretică în jurul globalizării (concept, practică, evoluții posibile) a făcut diferența între trei școli de gândire aparținând hiperglobaliștilor, scepticilor și transformativiștilor.<footnote Bică, G., Constantinescu, M., Principalele tendințe și linii de falie din dezbatere și din literatura consacrată globalizării, Universitatea „Spiru Haret” București, Facultatea de Management Financiar Contabil, Craiova. footnote> Școala hiperglobaliștilor vede în globalizare o nouă epocă a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Creșterea economiei globale, apariția instituțiilor de guvernare mondială, uniformizarea culturală sunt semne ale unei ordini mondiale noi, care anunță dispariția statelor-națiune, guvernele devenind incapabile să controleze spațiul economic național. Se poate vorbi chiar despre apariția unei societăți civile globale. Școala scepticilor consideră globalizarea un mit, dar ea este în realitate o piață globală perfect integrată. Nu trebuie subestimată puterea durabilă a guvernelor naționale de a reglementa activitatea economică internațională, deci are capacitatea de a asigura continuarea liberalizării economice. Pentru cei mai mulți dintre
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
consideră globalizarea un mit, dar ea este în realitate o piață globală perfect integrată. Nu trebuie subestimată puterea durabilă a guvernelor naționale de a reglementa activitatea economică internațională, deci are capacitatea de a asigura continuarea liberalizării economice. Pentru cei mai mulți dintre sceptici, activitatea economică suferă o „regionalizare” semnificativă care gravitează în jurul a trei blocuri financiare și comerciale europene: Europa, Asia-Pacific și America de Nord. Oricare ar fi forțele sale motrice, internaționalizarea nu a fost însoțită de o alternare a inegalităților Nord-Sud, ci, dimpotrivă, de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
însoțită de o alternare a inegalităților Nord-Sud, ci, dimpotrivă, de o accentuare a marginalizării economiei a multor țări din „Lumea a treia”, pe măsură ce fluxurile de comerț și investiții din interiorul Nordului bogat se intensifică, excluzând aproape tot restul globului. Unii sceptici consideră că fluxurile de investiții străine sunt concentrate între statele capitaliste avansate și că cele mai multe corporații multinaționale rămân creații ale statelor sau regiunilor unde au luat ființă. Există și ideea că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în perspectivă, se pare că se vor schimba și globalizarea s-ar putea să capete alte dimensiuni teoretice și practice; iii. ca proces și privită conceptual, globalizarea are propria evoluție, nu ușor de identificat, după cum au încercat proglobaliștii, transformativiștii și scepticii să demonstreze, fiecare fiind numai parțial convingător; iv. comportamentul, imprevizibil în mare măsură, al țărilor în curs de dezvoltare, al celor sărace (încadrate în sintagma „Lumea a treia”, sau țările „ratate”); v. exemplul țărilor emergente al căror cuvânt va avea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
unei persoane. Această lipsă poate avea mai multe surse. În accepțiunea studiului, scepticismul religios acoperă trei tipuri diferite de raportare la divinitate: poate însemna faptul că 1) persoana este atee, crezând că nu există Dumnezeu, 2) că persoana este propriu-zis sceptică, fiind nesigură față de existența divinității, sau (3) este indiferentă, adică nu este preocupată de acest subiect. Primele două tipuri de orientare implică un răspuns de tip „nu” sau eventual „nu știu” la întrebarea: „Credeți în Dumnezeu?”. În ceea ce privește al treilea tip
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă în Dumnezeu în toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe, în general; de asemenea, este vorba despre prieteni care nu numai că nu cred
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu la cunoștințe, în general; de asemenea, este vorba despre prieteni care nu numai că nu cred în Dumnezeu, dar declară aceasta explicit. Prin urmare, întrebarea solicită subiecților să confirme sau să infirme existența unor relații interpersonale apropiate cu persoane sceptice religios. Educația și religiozitatea oamenilor influențează cercul lor de prieteni în ceea ce privește religiozitatea declarată. Dintre cei cu studii superioare, aproximativ 45% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 37% dintre cei cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nu cred în Dumnezeu, față de 37% dintre cei cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui Dumnezeu rar sau deloc, 55% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 36% dintre cei care se roagă zilnic. Familiaritatea cu persoane sceptice religios este asociată cu o mai mare toleranță față de acestea (vezi REF Ref119930096 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6). Prin urmare, folosind ca un indicator indirect al vizibilității sociale familiaritatea declarată a subiecților cu persoanele care nu cred în Dumnezeu, putem trage
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Ref119930096 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6). Prin urmare, folosind ca un indicator indirect al vizibilității sociale familiaritatea declarată a subiecților cu persoanele care nu cred în Dumnezeu, putem trage câteva concluzii. În primul rând, cvasiunanimitatea credinței declarate indică faptul că oamenii sceptici sunt reticenți să afirme public faptul că nu cred în Dumnezeu, cel puțin în fața operatorului de interviu. Pe de altă parte, în discuțiile cu prietenii această reticență este mai mică, ca dovadă faptul că aproximativ 40% dintre subiecți cunosc persoane
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
colegilor performanțele lor profesionale și etice sunt mai ușor vizibile, fără să fie nevoie de indicatori indirecți ai caracterului precum religiozitatea. Concluzii În această cercetare mi-am propus să explorez vizibilitatea publică a sceptisicmului religios, precum și opinia publică despre persoanele sceptice religios. O explorare a relevanței pe care o are religia în viața cotidiană a persoanelor din mediul urban arată faptul că, pe lângă cei 2% autodeclarați sceptici (care nu cred în Dumnezeu), există încă aproximativ 12% pentru care religia este mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
am propus să explorez vizibilitatea publică a sceptisicmului religios, precum și opinia publică despre persoanele sceptice religios. O explorare a relevanței pe care o are religia în viața cotidiană a persoanelor din mediul urban arată faptul că, pe lângă cei 2% autodeclarați sceptici (care nu cred în Dumnezeu), există încă aproximativ 12% pentru care religia este mai degrabă irelevantă - în general, persoane mai tinere, mai educate și mai des de sex masculin. Totuși, datele de anchetă în mediul urban românesc indică faptul că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
credincioși 51,0% 51,3% 50,0% 50,9% Oameni care credeau în Dumnezeu, dar și-au pierdut credința 35,0% 31,2% 28,4% 32,1% Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Coeficienți de corelație Bravais-Pearson între familiarizarea cu persoane sceptice religios (Printre prietenii dvs. există oameni care... declară că nu cred în Dumnezeu?) și indicatori ai toleranței față de alteritatea religioasă Cât de mult v-ar deranja...? Prin următoarele întrebări vrem să vedem cât de confortabil vă simțiți când interacționați cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și franchețe, îndrăzneț și totodată nuanțat, cu o anumită iuțeală în exprimare, dar nu pripit: se simțea totdeauna în scrisul lui accentul unei urgențe. Accentul acesta i-l punea însemnătatea, la el, a credinței. M. R. Paraschivescu era contrariul unui sceptic, dar nu mai puțin și contrariul unui fanatic. Avea pasiunea adevărului și considera că a nu-l afirma, de îndată ce crezi că l-ai aflat, e un fel de trădare. Era unul dintre acei oameni care nu pot cu nici un preț
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nul pe plan artistic. Așadar, curajul moral, care nu poate fi decât al adevărului (și nu doar al câtorva lucruri „adevărate”), face consubstanțial parte din talentul artistului (să nu mi se obiecteze că el poate fi, în ilustre cazuri, cinic, sceptic, imoral: toate acestea sunt de esența vieții morale și de multe ori adevărul se exprimă prin asemenea atitudini). Dar dacă talentul presupune neapărat curajul, reciproca nu e neapărat adevărată. Curajul e o virtute, fără îndoială, dar nu poate înlocui talentul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
existențial pe care Îl cunoșteau și pe care au voit dinadins să Îl prezerveze. Nu Întîmplător, În ultimă analiză, după ce toate Învelișurile exterioare și superficiale sînt date la o parte, comunitățile românilor-americani sînt niște «sate» românești: Închise dar nu exclusiviste, sceptice dar nu depresive, Încăpățînat statornice și pline de vitalitate adaptivă, gravitînd În jurul bisericilor lor, care le sînt centru și garantor sistemic”. De cînd fiecare a Început să-și caute identitatea, Între grupurile etnice care alcătuiesc America și Canada s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ursulei Hess. În diverse etape ale pregătirii laborioase pe care a necesitat-o această carte, am avut privilegiul de a merge, pentru perioade mai lungi, la diverse instituții, unde am fost Întâmpinat de colegi foarte deschiși, dar În același timp sceptici. Norocul meu a fost că, de multe ori, aceștia și-au făcut un scop din a mă orienta În direcția corectă. S-ar putea să nu fie mulțumiți de rezultatul final, dar sunt sigur că vor observa efectele influenței lor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
eroii proletari ai noii națiuni. „Viitorii interpreți ai Civilizației Braziliene”, declara președintele, „vor trebui să se Încline cu uimire În fața statuilor de bronz reprezentându-l pe acest titan anonim care este candango, neștiutul și formidabilul erou al construirii Brasíliei... În vreme ce scepticii au râs de orașul utopic pe care mă pregăteam să-l ridic, acești candangos și-au asumat responsabilitatea de a-l realiza”. Profitând din plin de spațiul retoric ce li se acorda, muncitorii au insistat să primească propriile lor parcele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de a fi scos În evidență principalele fisuri ale ambiției urbanismului extrem-modernist. Prima dintre acestea este premisa că urbaniștii pot face fără nici un risc majoritatea predicțiilor necesare planurile lor. Or, acum cunoaștem deja suficient de multe pentru a fi foarte sceptici când vine vorba de prognoze privind rata natalității, migrația urbană sau structura pieței muncii și veniturile, fiindcă adesea ele s-au dovedit a fi foarte departe de realitate. În ceea ce privește războaiele, embargourile petroliere, vremea, gusturile consumatorilor și crizele politice, capacitatea noastră
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sally Falk Moore a numit foarte bine „un public de ratificare”, care să dea o legitimitate populistă deciziilor luate În altă parte. Departe de a căpăta această legitimitate, campania satelor planificate nu a făcut decât să creeze o țărănime dezorientată, sceptică, demoralizată și necooperantă, lucru pentru care Tanzania avea să plătească un preț enorm, atât din punct de vedere financiar, cât și politic. Un popor „carenat” și culturile sale Noile sate planificate se conformau și unei logici birocratice, și uneia estetice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cu ei experiența și ideile. Combinația dintre hegemonia politică, economică și militară a Statelor Unite, preocupările legate de soarta populația lumii și de rezervele de hrană și productivitatea ridicată a agriculturii americane au determinat o Încredere excesivă În modelul american. Câțiva sceptici, precum Rachel Carson, Începeau să Îl pună sub semnul Întrebării, dar ei erau depășiți numeric de vizionarii care prevesteau un viitor strălucit și fără limite. Tipic pentru acest optimism este un articol scris de James B. Billard și intitulat „More
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a așezat astfel de frunze uscate În locații strategice, până când au Început să fie depuse ouă În ele, pentru ca apoi să le mute la baza arborelui și să urmărească luptele care au Început. Mai mulți vecini, dintre care unii chiar sceptici, și copii lor au urmărit Îndeaproape războiul dintre furnici. Deși cu mult mai mici decât furnicile roșii, cele negre s-au Înmulțit suficient pentru a le contracara și a pune stăpânire pe zona de la baza arborelui; nefiind interesate de frunzele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Journal, iulie 1991, pp. 920-937. Marglin, „Economics and the Social Construction of the Economy”, p. 31. Marglin descrie și critică și Încercările din cadrul economiei epistemice de a aborda chestiuni precum bunurile publice, durabilitatea și incertitudinea. Friedrich Hayek era și el sceptic: „Falsa impresie că progresul cunoașterii teoretice ne conferă tot mai mult și peste tot puterea de a reduce relații complexe la fapte particulare precise duce adesea la noi erori științifice... Asemenea erori se datorează În mare parte arogării unor pretinse
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fiind analizate astfel alte piese despre meșterul Manole alături de Meșterul lui Adrian Maniu, în comentarea teatrului acestuia accentuându-se nota expresionistă. Deși urmărește cu atenție creația în proză a scriitorului, apreciindu-i valoarea acolo unde este cazul, I. se arată sceptic față de calitățile epice ale lui Adrian Maniu, considerând că i-ar lipsi „capacitatea, absolut necesară unui prozator, a inventivității epice” și, de asemenea, „vocația construcției narative ample”. Singurătatea și tristețea oglinzilor (I-II, 2002), carte apărută postum, cuprinde cronici publicate
IORDACHE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
din anii ’50, el falsifică de fapt realitatea sub presiunea ideologiei pe care se simțea obligat să o ilustreze. Astfel, în majoritatea romanelor lui țăranii participă cu entuziasm la procesul colectivizării, iar aceia care într-o primă fază se arată sceptici cu privire la noua orânduire sunt aduși pe calea cea bună de activiștii de partid care funcționează pentru colectivitate ca niște repere morale. Conflictul schematic și deformator, prezentarea maniheistă a unor situații fac ca orice text confecționat în felul acesta să devină
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]