3,006 matches
-
dezlănțuie din senin; are halucinații, rătăcește drumul, ajunge din nou la han și găsește în prag căprița pe care o pusese în desagă; hangița îl așteapta pentru alte secvențe erotice; vraja se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții, exclamații, vocative, forme lexicale populare sau regionale, forme fonetice specifice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și l-a îmbrățișat. Fănică ar fi rămas multă vreme sub vrăji, dacă nu l-ar fi scos de acolo, cu scandal și tărăboi, pocovnicul Iordache și nu l-ar fi dus să se pocăiască patruzeci de zile, la un schit în munte. Numai prin rugăciuni, omul scăpă de atracția amăgitoare a Satanei. Într-o noapte de iarnă, protagonistul află de la socrul său că hanul lui Mânjoală "arsese până la pământ", împreună cu vestita cucoană Marghioala și cu farmecele ei. Vestea îl făcuse
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nouă povestiri din volum sunt: Iapa lui Vodă, Haralambie, Balaurul, Fântâna dintre plopi, Cealaltă Ancuță, Negustor lipscan, Județ al sărmanilor, Orb sărac și Istorisirea lui Zaharia Fântânarul. Naratorii își spun povestirile pe rând: comisul Ioniță de la Drăgănești, călugărul Gherman de la schitul Durău, moș Leonte Zodierul, căpitanul Neculai Isac, Ienache coropcarul, negustorul Dămian Cristișor, Constandin Moțoc, cioban de pe Rarău, Orbul sărac și Zaharia Fântânarul. Iapa lui Vodă Iapa lui Vodă înfățișează întâmplări proiectate într-un fabulos folcloric, într-un timp mitic; indicii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dovedește a fi devotat dragostei sale: Pentru o dragoste pot să-mi dau viața și tinerețele mele", și urăște arnăuții care sunt mereu pe urmele lui. Alte povestiri Haralambie este povestită de călugărul Gherman, care coborâse pentru prima oară din schit. Imaginea călugărului este impresionantă. Toți priveau cum se ridică "părintele Gherman din barba sa". Nu-și cunoștea tatăl, fusese crescut numai de mamă și după moartea acesteia a fost trimis la mănăstirea Durău. Haralambie fusese arnăut domnesc, între timp se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
divorțului a continuat să se plângă de cel care nu-i mai era soț, ba pentru zestre, ba că i-ar fi mâncat averea primului soț. Insistențele l au supărat pe Vodă care încearcă prin pedepsirea femeii - trimiterea la un schit de maici - să dea un exemplu tuturor celor care umblă prin judecăți fără să aibă un motiv serios. Plus, colaborarea dintre pu terea laică și puterea ecleziastică este necesară, iar mitropoli tul, mai ales, resimte această necesitate, dându-și seama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Dumnezeu este mare, bun și iertător, așa cum se înfățișează și mitropolitul lor. Vor fi de ajuns câteva danii la sfârșitul vieții și păcătosul poate cumpăra un loc în rai și iertarea păcatelor. Dacă păcatele sunt mai mari, păcătosul ridică un schit sau o biserică și eventual se retrage la sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe pământ au misiunea de a oficia toate ritualurile specifice pentru a le salva sufletele. În același timp, măsurile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
așteptat. Capul spart și rănile proaspete îi conving pe clerici că viețuirea cu o femeie afurisită nu este de loc ușoară. În plus, pentru că a în drăznit să ridice mâna asupra bărbatului, ea trebuie să fie pedepsită cu închiderea la schitul de maici „să-și plângă urma faptelor sale, al doilea să fie și spre pildă dă îndreptarea altora“. Trupul maltratat, trupul bolnav, trupul suferind devin probe, dar importanța lor este judecată în funcție de sexul acuzatului. Trupul feminin, cel mai adeseaadesea invocat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de la lucru și, negăsind lacătul la ușă, începe cearta și bătaia. Chiar dacă bătăile sunt cumplite, chiar dacă „semnele vinete“ se mai văd încă pe gâtul soției, părinții clerici nu se decid asupra separării. Ei hotărăsc s-o trimită pe Calina la schitul de călugărițe, ca să chibzuiască acolo dacă vrea separarea sau să rămână cu soțul ei. După patru săptămâni de mănăstire, Calina rămâne fermă pe poziție și preferă moartea decât viața cu un asemenea om; pentru cutezanță însă, femeia pierde dreptul de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și cu toate că din cei ce năzuiesc la dânsa, nici unul nu și-a aflat ajutorul, dar părăsire nu fac“. Pentru a pune capăt acestui cerc vicios, Șerban Andronescu propune protejarea norodului de o așa amăgitoare, prin trimiterea ei în surghiun la schitul Ostrov. Vânzători de speranțe și iluzii, acești șarlatani se bucură de un mare succes la public. Rezultatele muncii lor nici nu contează în ultimă instanță, în prim-plan aflându-se amăgeala dulce a vindecării pe care o propun fie și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
chibzuiască dacă i se potrivește sau nu călugăria. Bolnavă de epilepsie, Maria din satul Petrești, județul Vlașca, alege viața la mănăstire în lo cul căsătoriei și, fiindcă nu cu noaște „orânduiala“, îi cere mitropolitului s-o trimită cinci luni la schitul Valea Mare din județul Muscel unde mai ca stareță s-o „povățuiască... Până să să facă gătirea de hainele călugării“. Dorința ei este respectată și i se acordă nu cinci, ci șase luni de chibzuință, luni care reprezintă concomitent și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
devin repede incompatibile cu propria lor ființă și nu se pot adapta la noua existență oricât de mult ar dori. Stoiana din București parcurge o astfel de experiență. După cinci ani de conviețuire cu Iane cojocarul, crede că numai la schit poate găsi liniștea și mântuirea de chinurile pe care le-a îndurat, mai ales că soțul nu și-a respectat niciodată promisiunile date în fața soborului. Aceasta, în loc să-i despartă, îi pune să facă un alt zapis de împăcare. Ajunsă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
poate găsi liniștea și mântuirea de chinurile pe care le-a îndurat, mai ales că soțul nu și-a respectat niciodată promisiunile date în fața soborului. Aceasta, în loc să-i despartă, îi pune să facă un alt zapis de împăcare. Ajunsă la schit, Stoiana își dă repede seama că nu este făcută pentru o astfel de viață și așteaptă un bun prilej pentru a renunța. Aceasta apare într-o zi, când află că soțul ei a plecat la țarigrad. Din moment ce motivul pentru care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
împăcare cu „ponturi date unul la altul“ și trecute în condică. Când să iscălea că, femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite la schitul de maici, dată fiind tinerețea ei și conduita desfrânată de până atunci. Acolo, la schit, un trimis al soborului o vizitează pentru a vedea dacă s-a răzgândit și dacă a revenit la sentimente mai bune. Bucuroasă ca va ieși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeia se răzgândește și dă clericilor, în loc de semnătură, o jalbă prin care își acuză bărbatul de vrăjmășie. Curtea uimită de atâta „oumbrăznicie“ o trimite la schitul de maici, dată fiind tinerețea ei și conduita desfrânată de până atunci. Acolo, la schit, un trimis al soborului o vizitează pentru a vedea dacă s-a răzgândit și dacă a revenit la sentimente mai bune. Bucuroasă ca va ieși din închisoare, femeia promite că-și va da acordul și va semna zapisul de împăcare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
revenit la sentimente mai bune. Bucuroasă ca va ieși din închisoare, femeia promite că-și va da acordul și va semna zapisul de împăcare. Ajunsă în fața curții de judecată, refuză din nou să-și dea iscălitura. Judecătorii o retrimit la schit, considerând că nu îi pot acorda libertatea, pe de o parte pentru că este tânără și umblă din loc în loc și, pe de altă parte, pentru că nu vrea să-și primească soțul, deci va rămâne acolo până se va decide să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuie să beneficieze de libertate. Bălașa, nevasta lui Toma aprod, primește un astfel de calificativ mai ales după ce mărturisise în fața soborului că nu se poate schimba; de fapt, atitudinea ei for țea ză mâna judecătorilor obligați s-o izoleze la schitul Bâțcov, departe în județul Argeș, cu aceeași veșnică justificare: „una ca să-și plângă păcatele, al doilea să să vegheze și altile care să vor ispiti a nu păzi cinstea bărbatului“. În anumite împre ju rări, consiliul constată că nu poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de clerici acestei pedepse, primează izolarea individului, necesitatea în de părtării lui din societate pentru a o proteja. Individul nu devine nici călugăr, deci nu poate fi integrat vieții monahale, nu este nici un simplu laic, ci doar un intrus impus schitului sau mănăstirii, o responsabilitate în plus care cere supraveghere, întreține re și „educare spirituală“. De multe ori, implicarea starețu lui se limitează numai la prima dintre atribuții, supraveghere, și lasă pe umerii familiei grija hranei zilnice, iar în ceea ce privește „reeducarea“, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în 1930, 465, iar recensământul din 1977 înregistra 577 de locuitori. Biserica din lemn “Sfântul Ioan” a fost zidită în 1795, iar școala primară a fost construită în 1920. Et.: ap. din germ. Hildt sau Helt “nevăstuică”. LAPOȘ, munte și schit din bazinul mijlociu al râului Trotuș, localitatea fiind azi o suburbie a orașului Dărmănești. Multă vreme a existat aici un schit, ceea ce explică prezența în documente a toponimelor Schitul și Mitocul, urmate de determinantul Lapoș. De câteva ori, apare cu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
iar școala primară a fost construită în 1920. Et.: ap. din germ. Hildt sau Helt “nevăstuică”. LAPOȘ, munte și schit din bazinul mijlociu al râului Trotuș, localitatea fiind azi o suburbie a orașului Dărmănești. Multă vreme a existat aici un schit, ceea ce explică prezența în documente a toponimelor Schitul și Mitocul, urmate de determinantul Lapoș. De câteva ori, apare cu numele Purcărețul. Întâia oară, în 1737, este consemnat într-un act de danie o poiană « sub muntele Lapoș », iar la 22
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
1754 este înregistrat « Schitul Lapoș « , menționat și în anii 1755, 1757, 1758, 1759. Ca sat, apare pentru prima dată la 12 martie 1834. În 1838 existau doar 51 de locuitori, pentru ca în 1977 să fie înregistrat un număr de 895. Schitul de lemn a fost zidit în 1737, iar școala primară a fost construită în 1905. Documentele vremii consemnează și alte forme ale acestui toponim : Lapoșul, Lapușul, Lăpușul, Lapașa, Lapoși, ca și formele germane Laposz, Lapos Mitok. Et.: ap.lapoș d.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Petricica. Et.: ap. budăi, cu sensul « jgheab din lemn pentru a capta apa unui izvor » d. mag. bődőny și ap. trecătoare d. a trece (lat. traicere ) + suf. - ătoare. CĂLUGĂRA, islaz comunal în Gura Văii. Aici va fi fost cândva un schit sau adăpostul unui călugăr pustnic. Et.: ap. călugăr (articulat numai în cazul toponimelor) d. sl. kalugerŭ (la rândul său, acesta provine din greacă). Toponime precum Călugărul (Luizi), Călugăra și Călugăreni există și în alte arii geografice din România. CĂRPINIȘ, pârâu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea propun un nou mod de a scrie istoria și încearcă să
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
unui imaginar frapant, dezlănțuit. El a deprins arta de a stârni cititorul, de a-l provoca, de a-i zgândări închipuirea, de a-i propune ipoteze,dezbateri, profeții, inclusiv miracole legate, de pildă de călugărul și preotul exorcist (asasin?) de la schitul Tanacu (vizitat de Pascal Bruckner cara apare în carte sub numele de Adam Fisher), despre drumul scurt dintre adorație și fanatism, despre uciderea în timpul unei slujbe a părintelui Roger, patronul spiritual al comunității ecumenice de la Taizé și duhovnicul papei Benedict
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea propun un nou mod de a scrie istoria și încearcă să
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
poziție îndemânatecă" unei lesnicioase exploatări, "anume în Valea Pângărăciorul și în Valea Babii, în straturi, păreți ori stânci", remarca prezența cărbunilor de pământ, "conținând multă pucioasă foarte nimerită pentru facerea vitriolului"10 și a pietrei acre, pe valea Tarcăului, lângă schitul cu același nume. Raportul său, prin natura și esența informațiilor, îngăduie datarea altor câteva "memoaruri", purtând aceeași semnătură, relative la necesitatea și posibilitățile înființării unei "băi de fier" în Moldova 11. Reluând unele idei cuprinse în studii mai vechi și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]