1,568 matches
-
ale aceleia "noi". Marin Preda nu participă la lupta politică din anii 1945-1950, nici ca gazetar, nici în alt mod. Totuși, este considerat un scriitor al vremurilor noi, beneficiază de concedii de creație la Bălcești, la Sinaia. Semnele fidelități sale scriitoricești față de regim întârziau, cu toate îndemnurile și sugestiile lui Paul Georgescu sau ale lui Nicolae Moraru. Marin Preda înțelege lucrurile în felul său, așa cum rămăsese și la internatul Școlii Normale fără să plătească sau așa cum tatăl său amâna la nesfârșit
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
arabul fanatic și psihopat, gata să apese pe un buton și să arunce lumea în aer, sau de sârbul criminal de război" (p.138). Cartea despre povestirea tradițională a Ruxandrei Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei cu acuratețea informației și cu inteligența analizei.
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
nocturna) la miza majoră pusă în paginile de mai târziu, acelea scrise după ieșirea din închisoare. Echivocul ludic și satiric, calamburul căutat și ironia acidă, verbul făcut să provoace și să întrețină râsul devin, treptat, subansamble ale unei depline gravități scriitoricești. Problemele cu adevărat importante i se par acelea legate de soarta națiunii comunizate cu forța, de povara ei istorică; și ele sunt "filtrate și îmbibate în sugativa politică a scrierilor mele literare". Arta lui Ion D. Sîrbu intră adânc în timpul
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
itinerarul mediteranean al autorului, Conrad capătă alura Corsarului lui Byron și aura de erou romantic a lui Childe Harold. Este pentru prima și ultima dată cînd Bolintineanu reușește o armonizare perfectă între senzualitate și patriotism. Materiale inflamabile la începuturile lui scriitoricești și aiurea, impulsul erotic și jurămîntul la stema țării își găsesc în Conrad echilibrul și moderația de sorginte clasică. Și totuși, cine a fost Bolintineanu? De la "cel mai genial dintre toți poeții noștri", cum vrea să-l glorifice Aron Densusianu
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
1926 - 26 iulie 1976, București), stabilind ordinea - reală și editorială - a creației sale. Acceptarea acestui scriitor ca "al patrulea poet" al "Cercului literar" s-a făcut oarecum pe nesimțite - vreau să zic: fără a fi consemnată ca atare de către lumea scriitoricească - la câtva timp după ce perioada de afirmare a grupului nostru (anii 1943-1945) trecuse -, adică la Cluj, în timpul ultimelor zvâcniri ale vieții culturale, înainte de instalarea dictaturii culturale comuniste. Adevărata recunoaștere a meritelor sale literare s-a petrecut, însă, și mai târziu
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
reclami infracțiunea când cel care o comite este "poliția în persoană"? Paiul și bîrna în CUVÎNTUL nr. 7, într-un lung și nu lipsit de interes interviu, Ovidiu Nimigean îi plînge de milă lui Paul Goma, care, "spre rușinea breslei scriitoricești", n-a primit nici azi cetățenia pe care i-a retras-o regimul comunist și nu și-a găsit editorul dispus a-i consacra o "serie" de opere, așa cum ar merita. Autorul interviului se numără printre ultimii susținători ai lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9369_a_10694]
-
electronic, la noi, încă nu are, de pildă, impactul fantasmelor naționaliste cu care suntem burdușiți din naștere. Motivația anchetei Contrafortului este evidentă în aceste condiții: după aproximativ un deceniu de "trafic" cu bunuri simbolice între cele două state și comunități scriitoricești, a întocmi un bilanț, oricât de sumar, al eficienței acestui "comerț" cultural are valoarea developării unei stări de fapt, obligând realitatea să iasă din vagul comod, din amânările și eschivele în care se complac mulți intelectuali și diverși factori de
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
-i spunem Societate, revenind astfel la titulatura venerabilei instituții predecesoare. Anul trecut am sărbătorit-o la centenar. De ce totuși schimbarea denumirii? Din considerente simbolice, după cât îmi dau seama, pentru a sublinia încă mai apăsat, și în felul acesta, despărțirea obștei scriitoricești de trecutul comunist. Uniunea Scriitorilor fusese înființată de regimul comunist, în 1949, cu scopul de a-i înregimenta ideologic pe oamenii scrisului. Ceea ce a și izbutit în epoca dogmatismului și mai târziu, cu unele slăbiri ale chingii în perioadele scurte
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
în ascuns și câteodată în câmp deschis. Mai ales în perioada de după lansarea Tezelor din iulie 1971, când Ceaușescu a schimbat abrupt cursul politicii culturale, opunându-se categoric oricăror deschideri către "perestroika" și "glasnosti", mai ales de atunci relațiile lumii scriitoricești cu puterea comunistă se înrăutățesc, devin critice. Din primul moment, de altfel, al schimbării de curs, Ceaușescu a fost nevoit să ia act de nemulțumirea scriitorilor, exprimată fățiș. Chiar Zaharia Stancu, președintele Uniunii, de obicei obsecvios până la servilitate cu Ceaușescu
USR sau SSR? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/7259_a_8584]
-
doză de sadism pentru așa ceva, un gust direct pentru bruscarea gusturilor, o certă plăcere de a-ți lega cititorul pe șina de tren. Paradoxal, tocmai această înclinație - de o violență sublimată și subliminală - în a face tabula rasa din artificiile scriitoricești constituie principala și adevărata calitate literară a textului lui Stroescu-Stînișoară. Deși nu e vorba nici un moment despre o sinceritate care cucerește, ci despre una care maltratează pur și simplu, în fraze scurte și precise, nu poți, tocmai de aceea, să
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
4 și 5: Demostene Botez, Victor Eftimiu, Ion Bănuță, Eusebiu Camilar, Tiberiu Utan, Nicolae Tăutu. Restul paginilor sînt pline de contribuții non-poetice, dar dedicate aceleiași teme: „Grivița în literatura vremii” (Silvian Iosifescu), „Zorii literaturii revoluționare” (Dumitru Micu), „Grivița în conștiința scriitoricească” (Eugen Simion), „Grivița în literatura contemporană” (Șerban Cioculescu). Grupajul se încheie cu o tabletă de Sașa Pană, intitulată „Neuitatul februarie”, după ce începuse, în pagina 1, cu o tabletă în care Tudor Arghezi vorbea despre Uniunea Sovietică și „persoana profetică a
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
a recepta vibrațiile oamenilor și locurilor. Mariana Șora, cu multele ei talente, a pus libertatea și flexibilitatea mai presus de bunurile materiale și de "opera așezată", dragostea pentru clipă, aventură, experiență și călătorii mai presus de o carieră academică sau scriitoricească (în sensul obișnuit al cuvântului). Nu înseamnă că notațiile curg la întâmplare - încă din primele lecturi se vede interesul pentru modul de a scrie jurnal: "Gide tânăr descoperă lumea și se descoperă pe sine, deci mare prospețime a intuiției, notație
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
laureații premiului nostru de stat, pentru a li se crea cititorilor germani o imagine corectă" ș...ț ...În anul trecut, la patruzeci și cinci de ani pe care i-am împlinit și la peste două decenii și ceva de stagiu scriitoricesc, am devenit și eu membru al Uniunii Scriitorilor din RPM... În activitatea de scriitor eu sunt în continuare preocupat de ceea ce am început acum 20 de ani: Tuuviniicha serchichten, ce s-ar putea traduce ca "Povestiri tuviniene". Descriu drama existențială
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
tem de cuvântul patrie, de parcă el i-ar da înapoi cu 30 de ani pe scara progresului. Pe alții îi împinge imediat pe calea șabloanelor impuse în literatura noastră", notează Gombrowicz în prefața Trans-Atlanticului. Prin prisma unei asemenea mărturisiri, demersul scriitoricesc se redimensionează, invitându-ne să vedem dincolo de capriciile textuale ale autorului (și ele, de altfel, o modalitate de a zgudui șabloanele și mecanismele inerțiale ale unei tradiții anchiloza(n)te), o problematică foarte actuală și cu un grad înalt de
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
ale acelei literaturi orientată spre efectul imediat căci, din păcate, "nu e în tradiția scriitorului român atentatul sinucigaș". Mai mult, atât Fănuș Neagu cât și Nicolae Breban, consideră Eugen Negrici (nota bene!), și-au încheiat, fiecare în felul lui, misiunea scriitoricească, iar reușitele din acei ani "vin din ceea ce nu-și propune să ne spună scriitorul, din ceea ce atinge el în trecere și involuntar ". Senzația de tezism și schelăriile teoretice vor fi întotdeauna o piedică în lectura tinerilor pentru care situațiile
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
teoria lui E. Negrici despre modernizarea prozei sub comunism ca "o consecință a spaimei de claritate", "descoperiri întâmplătoare" menite să le reducă aura de creatori excepționali: "prozatorii au ajuns să constate că până și erorile, ambiguitățile caracteriologice, lașitățile politice, neputițele scriitoricești, reticențele în fața cenzurii au consecințe de ordin expresiv și pot fi reciclate în aria literaturii"(p.343) Vii discuții va stârni și ultimul capitol al cărții. Deși vorbește despre „semnele sfârșitului paradigmei neomodernismului", E. Negrici vede în postmodernism o găselniță
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
Se zice că polițiștii înșiși le-au adus benzină și motorină cu canistra, ca să poată ajunge cu mașinile până la benzinării. Ca-n filmele cu proști! Pățanii de România. Un festival literar de tradiție La Târgu-Jiu și Târgu-Cărbunești, cu o participare scriitoricească numeroasă și prestigioasă, a avut loc a XXXIII-a ediție a Festivalului „Tudor Arghezi”. Programul manifestărilor a cuprins un simpozion dedicat operei lui Arghezi, lansări de cărți și reviste, vernisajul unei expoziții a artistei Imola Feldberg Popescu (care trăiește în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
cele mai frumoase cărți de amintiri literare apărute vreodată la noi, Rotonda plopilor aprinși, recent reeditată (ediția a cincea), în superbe condiții grafice, de editura clujeană Limes. Publicată în anul 1983, Rotonda plopilor aprinși este cartea întîlnirilor fundamentale pentru cariera scriitoricească a lui Valeriu Anania. Ea dă măsura admirației autorului față de oameni pe care destinul i i-a scos în cale și care l-au onorat cu prietenia și sprijinul lor în momentele decisive ale începutului în ale literaturii. Chiar dacă astăzi
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
reformatoare și-a recunoscut eșecul, luînd atitudine - în calitate de prim disident în raport cu "geniul Carpaților" - împotriva noului curs politic promovat de dictatorul de la București (sedus, după toate probabilitățile, de modelul chinez) și rămînînd peste hotare... L-am revăzut, în răstimpuri, la adunările scriitoricești, nu fără a mă întreba cum e posibil, pentru un "transfug" (deci component al celei mai odioase categorii pentru puterea comunistă), să figureze, alternativ, și "afară" și "înăuntru", însă și nu fără a urmări, cu strîngere de inimă, cum creația
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
romane, la care se adaugă încă unul în colaborare și mai multe povestiri. V-aș ruga să vorbiți mai întâi despre începuturile Dv. literare, despre întrebările pe care vi le puneați atunci, despre așteptările Dv. în acel moment, despre reperele scriitoricești la care vă raportați... La început a fost, desigur, mai ales lectura autorilor care făceau "Noul Roman". Ea a fost cea care m-a îndemnat să lucrez așa, și nu numai ea, evident... Erau și alții în acei ani '80
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de neînsemnat episod al anului 1948 dacă, citind deunăzi un număr recent din revista Luceafărul, nu aș fi avut plăcuta surpriză de a-mi găsi numele într-o amplă discuție purtată între d-nii Marian Popa și Marius Tupan, pe teme scriitoricești, cu apăsate trimiteri la neobositul Adrian Păunescu. Se întreba, retoric, dl. Marian Popa, de ce nu au atras și nu atrag alți scriitori mase de români? Mircea Zaciu, bunăoară, sau Augustin Buzura, sau Ioan Bogdan Lefter sau Barbu Cioculescu? Mai întâi
Scriitorul terorist by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13541_a_14866]
-
asupra breslei în general. Fie că e vorba de-un Vadim Tudor, neadmis în Uniunea Scriitorilor nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, deși publicase destule însăilări rimate, fie că e vorba de Eugen Barbu sau Adrian Păunescu, excluși din principala organizație scriitoricească într-un moment de demnitate a membrilor săi, puterea s-a bazat mai ales pe astfel de specimene. Posibil ca ura față de scriitorime să fi fost indusă de resentimentarii care doreau, astfel, să distrugă o organizație în care nu erau
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
cauză nu are legătură cu ușurința scrisului. Căci Dragomir gîndea ușor și scria sisific. Oralicește zbura, pe pagină se tîra. Și pe cît de lejer se mișca pe terenul jargonului filozofic, pe atît de încorsetat se simțea în chingile prozodiei scriitoricești. De aceea, am fi ipocriți dacă am deplînge vitregia destinului scriitoricesc de care a avut parte, spunînd de pildă că, dacă ar fi putut să scrie liber, ne-ar fi dat strălucite mostre de respirație narativă. Nu, în materie de
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
și scria sisific. Oralicește zbura, pe pagină se tîra. Și pe cît de lejer se mișca pe terenul jargonului filozofic, pe atît de încorsetat se simțea în chingile prozodiei scriitoricești. De aceea, am fi ipocriți dacă am deplînge vitregia destinului scriitoricesc de care a avut parte, spunînd de pildă că, dacă ar fi putut să scrie liber, ne-ar fi dat strălucite mostre de respirație narativă. Nu, în materie de scris, Dragomir nu putea să dea mai mult decît ne arată
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
de altădată, cu spusa lui Napoleon "lasă-i pe complotiști, supraveghează cafenelele", figura lui Păstorel, a lui Eftimiu. O lume care știa să rîdă, și în care rîsul era o practică acceptată. Legiuitorul ei, după Caragiale, și din neamul lui scriitoricesc, a fost Mușatescu.
Poetic și prozaic by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9482_a_10807]