1,226 matches
-
am aruncat în foc. Aruncam în foc întreg trecutul meu de îndrăgostită. La urmă, ca o încheiere, ți-am distrus fotografia. Fotografia mea, care mă reprezenta "frumușel, elegant, făcut să epatez pe domnișoare" (tot vorbele Ioanei) și acum arzând până la scrum! - A doua zi m-am dus cu el! - Ai fost în stare să te duci cu el, special pentru act? Și în momentele mele de speranță nebună, îmi spuneam: "Poate că nu s-a întîmplat nimic, căci nu au avut
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
situată într-o zonă care avusese, cândva, cel mai pitoresc peisaj, dar nimeni nu mai putea aprecia acum acel peisaj. De când Nobunaga dăduse ordin ca Muntele Hiei să fie ars, din mânăstiri și temple nu mai rămăseseră decât movile de scrum. Casele țărănești de la poalele muntelui nu începuseră să fie reconstruite decât recent. Ruinele castelului de pe Muntele Usa, unde își găsise sfârșitul tatăl lui Mori Ranmaru, era, de asemenea, în apropiere, cum era și câmpul de luptă unde clanurile Asai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
golită de orice convingere, încât nu părea mai mult decât simplă frenezie. Conform unei povestiri care circula prin acea perioadă, Mitsuhide încercase să se sinucidă imediat ce murise Nobunaga. Vasalii săi îl opriseră cu forța. În clipa când Nobunaga se făcuse scrum, ura care înghețase inima lui Mitsuhide se dizolvase ca zăpada topită. Cei zece mii de soldați care-l serveau, însă, nu-i împărtășeau sentimentele. Dimpotrivă, sperau că adevărata lor răsplată abia urma. — De azi înainte, Seniorul Mitsuhide este conducătorul țării, anunțau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și ei ochii, și chiar și comandanții de grupă se rezemară de trunchiuri, adormind. Peste tot domnea liniștea, dar era acea tăcere care urmează după o luptă intensă. Tabăra inamicilor - care fusese învăluită în visuri până înaintea zorilor - era făcută scrum și din toți soldații nu mai rămăseseră decât leșuri părăsite printre smocurile de iarbă. Sforăiturile sonore ale comandantului suprem, Genba, răzbăteau bucuroase prin pânza cortului. Deodată, undeva, se opriră cinci sau șase cai și un grup de oameni cu armuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
aproape demente de victorie. Profesorul Panciu abia dacă a întors un pic capul în direcția de unde i s-a adus meniul. Cu mâna stângă împinge mapa spre capul celălalt al mesei, semn că nu-l interesează, în timp ce cu dreapta scutură scrumul în scrumieră și continuă să aștepte. Stancu îi atinge cotul lui Chițu și, pe muțește, arată insistent spre un obiect din apropiere. Chițu întoarce capul într-acolo și zărește aruncată pe speteaza unui scaun, la doi pași de măsuța de
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
povestesc nimănui, nici eu n-ar fi trebuit să aflu asta, faptul că mi-a spus-o, înseamnă că și-a pus singur ștreangul de gât, și și-a dus mâna cu țigara într-acolo, de era să-i cadă scrumul pe haină, apoi a mai spus că acum e totuna, pentru că acum și gâtul meu e în ștreang, și să-mi intre bine-n cap, că n-am voie să fac mai mult de șaptezeci de puncte, altfel pun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a povestit că a dezgropat-o din mormântul unui soldat căzut în războiul civil, însă nimeni nu l-a crezut, Janika mi-a spus odată că nici măcar nu e o cască, e un ceaun, când din dopuri a rămas doar scrumul, și-a făcut apariția și Prodan, avea o suflătoare cu patru țevi, foarte frumos făcută, fiecare tub Bergmann era înfășurat cu izolirband, îi confecționase și un pat de armă și mâner, arăta ca o adevărată mitralieră, făcuse rost și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
am descoperit că aveam o problemă. În LA nu poți face nimic dacă nu șofezi. Iar eu nu pot face nimic dacă nu beau. Și nici combinația băut-șofat nu e posibilă. E suficient să-ți slăbești centura sau să scuturi scrumul sau să te scobești în nas, că mai întâi ți se face o percheziție ca la Alcatraz, după care vine și interogatoriul. Cum li se pare că ai mișcat în front, la cea mai mică schimbare, imediat apare un megafon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mi-am dat seama că e un amărât chiar din prima clipă. Am rămas în aceeași poziție relaxată, lăsându-mi inima să-și vadă netulburată de galopul ei. M-am uitat în scrumiera din fața mea, un morman răvășit, plin de scrum și de hoiturile strivite ale unei duzini de mucuri. Dublez suma. Am rostit cifra revizuită și am simțit fiorul dureros răsucindu-mi-se prin boașe. Și asta e doar un avans. Mi-am scos carnetul de cecuri. Ei, hai. Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
înainta vertiginos în unele zone, în altele mai cu greu, în ansamblu înainta! În două luni se parcurseseră 700 km. Se luaseră 180.000 de prizonieri sovietici, trenuri de materiale de război... Comuniștii semănaseră pârjolul, lăsând în urmă morți și scrum. Catedrala din Chișinău mai fumega la intrarea românilor. În a patra zi de război, rușii, pregătiți pentru ofensivă-cap compas: Atlanticul, au avut curajul orb să bombardeze Iașiul, cu 32 de avioane dintre care n-au mai scăpat cu întoarcerea decât
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
din partea cuiva. Pentru că focul a fost cuîntârziere observat.Unii dintre vecini, dându-și seama de ce se întâmplă, au apreciat: las-o, copiii noștri; cel puțin pe timp de noapte! Și au lăsat-o. Și, vestita DISCOTECĂ BINGO, s-a făcut scrum! Pompierii au venit, prea târziu. Catastrofa se consumase. Ei n-au mai putut decât să ude cu apă porțiunile încă arzând. Au aruncat, zadarnic, apă, peste rămășițele de foc.Totul era, acum, ca ceva de plâns, de care,însă, dracului
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
meu se pierde-n vise și în forme diafane cu imaginile-nchise, pot să-ți scriu două romane. pasul tău e înălțare visul ce coboară-n gând, umbra ta, rază de soare ce se joacă pe mormânt. lași ulciorul nopții scrum când te-adapi în ape sfinte din fântâna andaluză. și... îmi ești așa cuminte. dormi pe note de ravel și visezi seraiuri dragi aștepți în colțuri de rai să te fure câțiva magi. sâmbătă, 1 decembrie 2012 cade toamna în
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
nu se-amână, Ca o melodie a toamnei timpurii. Și stele-adun clipind ușor din gene, Ecoul ce sub cerul gol se-ascunde, Și-adorm în patul nopților perene, Ca pe zăpada liniștii profunde. Iar când noaptea cerne șoapta ca un scrum, Pe lacrimile umbrelor întinse, Prin liniști rătăcite fără drum, Îmi poartă pașii stelele învinse. Am să las gândul să-mi treacă peste chip, Să-mi lunece priviri ca vremea-nceată, Ca în clepsidră firul de nisip, Am să mă scurg
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se mai gândise la propunerea pe care i-o făcuse în toamna trecută, în legătură cu serviciul de contabil la cooperativa din comună. Stelian vru să răspundă, însă vicepreședintele își aminti ceva și-l întrerupse. Mă scuzați, îi spuse el, scuturându-și scrumul țigării într-o farfurioară plină de chiștoace, cu un zâmbet pe chip. Am auzit că vreți să ne părăsiți... E adevărat? Stelian confirmă, mirat că acum și la sfat se știa despre această intenție a sa. Da, aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cotcodăci, roșu la față și lac de nădușeală, activistul Casapu, care se făcuse între timp încă o dată mai burduhănos, trântind o palmă grea în tăblia biroului, de făcu scrumiera pusă peste hârtii să salte în aer și să-și împrăștie scrumul peste planurile cadastrale. Foarte just, tovarășe prim-vice, ezact așa e cum ziceți dumneavoastră!... se grăbi să aprobe, ca un ostaș de nădejde al partidului, secretarul de partid al comunei. Dar cum paștele mă-sii să-i facem, dacă alde Ilie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sfîrșească viața toată. Părăsit sînt de cuvinte, Viața minte, moartea minte. Cîte-au fost s-au petrecut, Mie-mi sînt necunoscut. Dă cu barda, dă odată, Să despice viața toată. Am rămas o umbră-acum, Orice drum este de fum, Amintirile sînt scrum. Viața-i cîmp pe care pasc Caii morții ce renasc Din secunda ce-mi îmbracă Sufletul și carnea toată Strîns, cu cercuri de aramă, Haină ce nu se destramă. Dă cu barda cea cerească, Lovitura să greșească!
CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_854]
-
de ceară, bate Sha, la dor de ducă... un nebun de plin amor zburdă-n cercul stării albe căzând pradă vorbelor, din prea dus spre zări deșarte și, ... s-au speriat Jugarii, curgând vise-n chip de șoapte, iar în scrum de clipe moarte, adormirii se dezic, trec târâș pe cruci purtate printr-un ochi de cer mai mic. Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au plâns tălpile-n căușe și zidind o lume nouă, stăm cu umbrele-n cătușe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
să-mi spânzuri tălpile uscate de păcatul nevăzutei lumi, până la apusuri blestemate, unde nici un gând nu mai sugrumi. Printre oaze sparte de-ntunerici, să mă cauți și să nu mă știi, ca un val de umbre-ntre biserici, să gonești prin scrum de stări pustii. Poți să mă condamni la Adevăr și să-ți duci minciuna mai departe. Că din tot ce-a fost închis în Măr, doar o liniște cunosc: E una; Moarte! în avânt de vânturi ... dedicată mamei Vin să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
o cauză pierdută? — E o prostie ce spui, îl corectează Roja, dar din moment ce vorbim încă despre ea înseamnă că mai există, nu-i așa, Tîrnăcop? — Majoritatea celor care intră în zona de atracție a pămîntului ard de la sine, se fac scrum, se dezintegrează, zice Tîrnăcop, mă refer la cele de dimensiuni reduse. — Totuși, ar trebui să vă mai gîndiți încă o dată, dom’ Roja, zice Dendé, o să vă pară rău după aceea, ce o să facem cu toate amintirile, trofeele, fetișurile, restul obiectelor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ridicîndu-se de pe scaunul său, trăgînd puțin într-o parte un colț al perdelei, privind afară în întuneric. Asta se întîmpla în timp ce eu parlamentam cu Bulgarul și Croitorașul. Armata a deschis focul ciuruind Biblioteca Centrală, incendiind depozite întregi de carte, făcînd scrum sălile de lectură și garderobele. Alături, la Direcția 5 a Securității, Broscoiul scormonește prin arhive, își recuperează dosarul și scapă nevătămat ca prin minune, dacă puteți crede așa ceva. Piticul și Cucoana sînt trimiși la Tîrgoviște, sînt hrăniți și li se
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe aici. Cartier nou... După cum auzi, nu ne lipsesc broaștele. Încolo, e bine, nu? Da, e bine. Etajul cinci, două camere decomandate, dulapuri În perete. Nu ne plângem. Era să uit balconul. Avem și balcon. Grațian fuma În picioare. Scutura scrumul Într-o cutie de tablă, fostă conservă de pește. Se Îngrășase. Barba sură, părul mai rar. Doar zâmbetul era același, Înșelător ca o savană, adăpostind cu egală generozitate gheara leului și glezna antilopei. Cu slujba cum o duci? Mă descurc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mai tenteze pe nimeni și să nu existe pericolul ca într-o zi un intrus să-și vâre nasul în tainele celorlalți și să-i terorizeze după aceea. Destul că știa Arhivarul. Mai bine se transforma totul în cenușă, în scrum și astfel dispărea orice pericol. Dar alții s-au împotrivit și au rugat să nu se dea totuși foc arhivei. „Poate că într-o zi...” Nu prea știau ei la ce sperau să le folosească “într-o zi” adevărul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gând să se apropie vreun nor. Bătrânii abia se mai mișcau pe coridoare, nedormiți, transpirând, bând apă, transpirând din nou, fierți parcă, împreună cu halatele lor. Uneori, vântul aducea dinspre bălării un sunet ciudat. Era zgomotul ierburilor uscate, transformate aproape în scrum de secetă. Într-una din acele zile groaznice am reușit, în sfârșit, să mă găsesc față în față cu Laura. Am uitat pe loc de căldură și am zâmbit; mă tem că într-un mod pe care nu l-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Voi, dacă vreți, vă duceți, dar mai înțelept ar fi să vă întoarceți. Nimeni n-a mai văzut vreodată zei de aproape, numai preoții. Din pricina voastră s-ar putea să se mânie zeii și pe noi și să ne facă scrum tot grâul sau să dea o năpastă în ținut și în oameni. Așa că eu zic mai bine să nu vă duceți. Și țăranul plecă, după ce-i arătă lui Auta încotro să meargă. Dar după un sfert de ceas soldații se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu nimic. Viața nu merită trăită dacă nu mai fumezi câte o țigară din când În când, mai ales atunci când nu poți mânca hrană solidă, spuse el cu un zâmbet poznaș, trăgând dintr-o țigară răsucită de mână și scuturând scrumul de pe pătură, ca să nu-l vadă Emma. Tăifăsuiră despre succesul lui Trilby, care Își Încheiase stagiunea prelungită la Lyceum și tocmai pornise Într-un nou turneu provincial, pregătitor pentru cel american, căci se părea că, deși dispuneau de numeroase producții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]