3,089 matches
-
așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite în timpul vieții,, vol III , Note și variante, editie critica îngrijită de Perpessicius cu reproduceri după manuscrise, Ed. Fundației Regale, București -1944) Cinstire și dor de Eminescu. ---------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 15 ianuarie
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
nopții - veștede candori; La o clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții a încremenit; Inspir ninsori din clipa jucăușă... Referință Bibliografică: ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ / Camelia Ardelean : Confluențe
ÎNTR-UN PUMN DE HUMĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381192_a_382521]
-
brazi într-o tulpina,/ Că doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soarta-n lume,/ Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin’ la Milcov cu grăbire/ Să-l secam dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfanțul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățeasca/ Pe câmpia românească! Dr. Ioan MIRON medic primar de familie și doctor în științe
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
nopții - veștede candori; La o clipire viața se rezumă. Mi-e frica vălul care mă-nfășoară, Al lumii plânset arde-n gândul meu, Conjur destinul - crudul aculeu, Acced himere pân` la subsuoară. De la fereastră-mi strigă universul: „- Fântâna vieții-aproape a secat!“. Sub pleoape, un alt ger nevindecat Își potrivește îndoielnic mersul. Pătrunde iarna sorții pe sub ușă, Lumina aspră, ruptă din zenit, În pragul morții a încremenit; Inspir ninsori din clipa jucăușă... Citește mai mult Trăiesc, sedată, într-un pumn de humăși-mi
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
nopții - veștede candori;La o clipire viața se rezumă.Mi-e frica vălul care mă-nfășoară,Al lumii plânset arde-n gândul meu,Conjur destinul - crudul aculeu,Acced himere pân` la subsuoară.De la fereastră-mi strigă universul:„- Fântâna vieții-aproape a secat!“.Sub pleoape, un alt ger nevindecatîși potrivește îndoielnic mersul.Pătrunde iarna sorții pe sub ușă,Lumina aspră, ruptă din zenit,În pragul morții a încremenit;Inspir ninsori din clipa jucăușă...... XVIII. S-AU DESTRĂMAT NINSORILE DIN NOI, de Camelia Ardelean , publicat
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
arde, ca un zeu. Am admirat, în fibrele din oameni, Cuvantul, care biruie dușmanii, Averea lor de spirit, preoțeasca, Si bunătatea, cunună strămoșeasca. M-or chinui, poate, păreri de rău, Că am plecat, demult, din satul meu, Si vatra a secat, de apele bătrâne, În amintiri de lut, pășim pe cai străine. Iar anotimpurile toate ne întreabă, Cum poate fi un om-un fir de iarbă, De nu are norocul, dalb și plămădit, Să-și crească pâinea, să fie împlinit?.. Și
RIDICĂ-TE, ŞI DOMNU- O SĂ TE CHEME!.. de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381377_a_382706]
-
arde, ca un zeu. Am admirat, în fibrele din oameni, Cuvântul, care biruie dușmanii, Averea lor de spirit, preoțeasca, Și bunătatea, cunună strămoșeasca. M-or chinui, poate, păreri de rău, Că am plecat, demult, din satul meu, Și vatra a secat, de apele bătrâne, În amintiri de lut, pășim pe cai străine. Iar anotimpurile toate ne întreabă, Cum poate fi un om-un fir de iarbă, De nu are norocul, dalb și plămădit, Să-și crească pâinea, să fie împlinit?.. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
arde, ca un zeu.Am admirat, în fibrele din oameni,Cuvantul, care biruie dușmanii,Averea lor de spirit, preoțeasca,Si bunătatea, cunună stramoșească.M-or chinui, poate, păreri de rău,Că am plecat, demult, din satul meu,Si vatra a secat, de apele bătrâne, În amintiri de lut, pășim pe cai străine. Iar anotimpurile toate ne întreabă,Cum poate fi un om-un fir de iarbă,De nu are norocul, dalb și plămădit,Să-și crească pâinea, să fie împlinit?.. Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
săruturi e doar fățărnicia Iubirea-i așteptarea cu guler de răbdare Scrobit în ochii talazului muncit De ale nopți muze răpite de-ntristare Mimând în întuneric minutul adormit Iubirea e dezastru, tezaur și sărut E mângâierea suplă ce-nvinge piatra seacă Lumina părăsită-n cuvântul ce-a durut Pe limba-aceea dulce ce ai băgat-o-n teacă Iubirea-i nervul sacru ciupit în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
așa zișilor votanți în timp ce privea indiferentă la camerele de luat vederi care transmiteau în direct știrea la televizoare pentru ca pensionarii militari să se bucure la primirea neașteptatei vești că duduia le-a furat sume consistente din pensii deoarece haznaua Țării secase iar complicea ei, o oarecare Udrea, avea mare nevoie de bani pentru șmecheriile ei. Și a fost cât se poate de explicabil faptul că, împotriva individei nu s-a luat absolut nici o măsură deoarece, un asemenea dosar care ar fi
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]
-
scriitoarele intervievate, fragmentele alese ne dau prilejul de a nota câteva observații ale limbajului, precum și principalele teme regăsite în textele publicate, asupra cărora s-au exprimat critici literari consacrați, personalități cunoscute ale timpului nostru: Alexandru Florin Țene, Cezarina Adamescu, George Secară, Anton Ilica, Lucian Gruia, Corina Luca, ș.a. 1. Cum se poate păstra vie, peste generații, imaginea sufletului românesc ? În acest timp (început de secol XXI), în care suntem atrași de toate noile realizări ale tehnicii, microtehnicii, de realizările explozive ale
LIGYA DIACONESCU-DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380892_a_382221]
-
gata de plecare, urmând să le escortez până la destinație, undeva în zona. Deasupra parcului, zboară la joasă înălțime, în toate direcțiile, perechi de rațe și gâște sălbatice, gălăgioase, în căutarea unor bălți: Din cauza secetei prelungite de peste iarnă, multe bălți au secat, iar păsările de apă își găsesc cu greu un loc de cuibărit. Cu siguranță, multe vor pleca spre alte locuri nordice, mai umede. In uniformă cu cravată, având la centură în tocul negru de piele, micul dar puternicul meu revolver
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
de zvonuri! Doar la asta vă pricepeți de minune! Să construiți, în calitate de formatori (!?!), o țară nu știți, doar să demolați! Asta faceți de 25 de ani. Ați avut ce învăța de la Ardei umplut&Co! PE SURSE • Miracol! Lacul Snagov a secat după ce Iohannis a reparat țeava spartă de la Vila Lac 2 (de pe malul lacului Floreasca). Unde repari și unde... seacă ! (sursa: lelea Safta) • Am ajuns de râsul curcilor! Nu poate Sf. Ilie să tragă un pârț și, gata, cod galben, portocaliu
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
demolați! Asta faceți de 25 de ani. Ați avut ce învăța de la Ardei umplut&Co! PE SURSE • Miracol! Lacul Snagov a secat după ce Iohannis a reparat țeava spartă de la Vila Lac 2 (de pe malul lacului Floreasca). Unde repari și unde... seacă ! (sursa: lelea Safta) • Am ajuns de râsul curcilor! Nu poate Sf. Ilie să tragă un pârț și, gata, cod galben, portocaliu, roșu de viscol, de vânt, de ghețuș sau ger. Auzi ger la -1, -10 grade C? Și la -30
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
timidă, Cum el ți-a furat, cu privirea avidă, Rotirea pe Broadway, sau stepul pe Sena? Și noi, pe sub ploaia căzând, la grămadă, Eram dansatorii fierbinți, de zăpadă ... CÂNTECUL ÎNSETATULUI Bău poporu-atât apă sfințită, Încât factura apei fu cumplită! Te seacă la șomaj, de îl mai ai! Postești de apă până și în Rai! Adică, toate ploile pe-o lună, Și apa, plus canal - pe fapta bună - Te costă - ca spălat de tot, pe mâini - Cât cinci pogoane pe un an
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
numai albastru, și sufletul nu mă mai doare. Se-anunta iarăși vreme bună fără furtuni și fără ploi doar vântul blând mai trece-n fugă, si ne-ntalneste pe-amandoi. E cer senin la mine-n suflet iar lacrimile au secat zâmbesc și mă bucur de viață, ca norii negri au plecat. Și nu voi urmări prognoză îmi voi trăi timpul prezent unde nimic nu e probabil, iar tu nu vei mai fi absent. Referință Bibliografica: Cer senin / Anișoara Gurău : Confluente
CER SENIN de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374456_a_375785]
-
la țâță, să sugă, să sugă, să crească mari și să se apuce de muncă... poetul nu, nuuu, nu se repede la țâță, poetul adulmecă mirosul de sân, apoi îl apucă cu amândouă mânuțele și îl sărută. nu vrea să sece izvorul, fiindcă are toată viața nevoie de el. poetul de mic se gândește cum să înșele statul de bani și pe Dumnezeu de zile. pentru că nu-i place munca, lui îi place să scrie, să aburească femeile. el toată viața
POEZIA-I CA FEMEIA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374477_a_375806]
-
privilegiate, bineînțeles în cârdășie. Contractele, examenele, licențele, locurile de muncă, aprobările devin facile numai prin corupție, influență, spaga etc. Capitalism de cumetrie. Ca de la buget se fură, știe arhimandritul Parvu și cum: Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt judecați de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică mulțumesc, la revedere, te chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale. Croitoru e mai
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374486_a_375815]
-
îl cuprinse. A plâns cum n-a mai plâns în viața sa, de atâta durere. Nimic și nimeni nu-l mai putea opri din jalea de care fusese cuprins. A plâns așa vreo câteva ceasuri amare, până ce lacrimile i-au secat. Se ridică și privi spre casa Monei. Și ce zări? Casa era toată în flăcări! Pălălăile mari invadaseră întreaga casă pe sub streșini. Îngrozit, Nerun nu stătu mult pe gânduri și se repezi într-acolo. Dar, ce mai putea să facă
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
lucruri de mântuială. Fiți competenți. Fiți profesioniști. Nu mai cereți. Dați. Nu mai împiedicați. Ajutați. Nu vă plafonați. Învățați. Nu mai plecați capul. Stați drepți. Îndrăzniți!” (Capitolul V. Întoarcerea Fiicei Risipitoare, p. 219-223) Convingerea Alexandrei-Svetlana că Seva românismului nu va seca este motivată nu atât de cei care încă s-ar mai putea trezi, cât mai ales de purtarea de grijă a Bunului Dumnezeu, ca misiune providențială prin legiunile dacice de eroi, de mărturisitori, de martiri și de sfinți, Surâsuri înflorite
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Acasa > Poezie > Delectare > NĂMOL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului NĂMOL Soarele-i topit, iar cerul este gol, Apele-au secat, în smârcuri fetide, Iarba-n verde, azi, nu se mai deschide, Din puțuri mai scoatem doar negru nămol. Și inima, în piept, mereu se-nchide, Când nefericirea îi tot dă ocol Și se-ntinde ca o pată de petrol, Ca
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
Și ar putea atât, doar să înalțe ochii, Și să se lase sincer mângâiati de stropii Magiei cosmice, cea daruită fără preț, Ca veșnic și iremediabil preacurat podeț, Între ce este și ce ar trebui să fie, Între o moarte seacă și cea în veșnicie, Între a fi sau doar a trece-n goană printr-un vis, Între a ucide sau între- a te lăsa ucis Că doar fragilă e ideea că am exista, Îti sunt de-a lungul vieții copil
EZITARE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373627_a_374956]
-
stânca! Un râu grăbit i-aduce în primăvară... șoapte, Părerile de rău le-a îngropat în noapte. Răbdarea a șlefuit în ea atâtea fețe, Cu liniștea-i știută ne dă mereu povețe Altare a zidit până-n și în cea mai seacă, Lumina să pogoare în lumea cea săracă... foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Piatra / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1696, Anul V, 23 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PIATRA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373648_a_374977]
-
las?! Aș vrea...aș vrea... Dar noaptea se repede ca un fior, iar eu, desculță-n singurătate. mă plimb în pribegie, ca o martiră Toți îmi sunt străini... și plec ochii în tăcere. Două lacrimi grele se prăbușesc în valea seacă, unde eu mă plimb, desculță-n singurătate. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: DESCULȚĂ-N SINGURĂTATE / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DESCULŢĂ-N SINGURĂTATE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373656_a_374985]
-
șapte arte Ori săreau din stâncă-n vale răscolind izvoare moarte. Orizontul se trezise înainte cu un ceas: Să nu uiți, în șoaptă-i spuse, să mă-nchizi într-un popas! Pe de-o parte treceau lespezi albe cât privirea seacă, Astă seară voi purcede-n marea mea fără de arcă; Oare drumul peste poduri mi-o aprinde felinare? Cine știe poate țărmu-i pregătit de sărbătoare! Dintre frunze plana vântul simfonia ceruită, Altădată-ntreaga zare avea ramuri în suită. Câteva raze-ndrăznețe
PRIZONIERA DE LUMINĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371508_a_372837]