4,879 matches
-
să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenișul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal“. Pedagogul unui neam Într-un imens teritoriu românesc, pustiit de război și de secetă, cu satele și orașele rămase fără preoți, fără învățători, profesori și ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare în firesc, intervin situații care vor să schimbe istoria unui neam, limba și toate obiceiurile lui. Dar nimeni nu realiza
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Pentru alți șase kilometri de drum, vreau să depun un dosar prin Măsura 72, pentru a accesa fonduri europene”, a mai spus edilul. Rețea de apă potabilă, din 2004 Deși în zona Rădeștiului există multe izvoare cu apă, perioadele de secetă din timpul verii erau un fapt obișnuit până în 2004. Atunci a început branșarea locuințelor la instalația curentă de apă potabilă. Din totalul celor 896 de gospodării de aici, 650 sunt racordate la rețeaua de apă potabilă. În restul cazurilor, în
RĂDEŞTI, PRIMA COMUNĂ gălăţeană de la nord de Târgu Bujor care va avea SISTEM DE CANALIZARE () [Corola-blog/BlogPost/340020_a_341349]
-
harnici, voinici, cu dragoste “de pământ” erau atât de liniștiți și veseli în același timp. Oare, de ce? ...poate pentru că trăiseră ororile războiului, ... cu valea Prutului plină de trupuri tinere dormind somnul de veci! ... sau pentru că suferiseră cumplit de foame în timpul secetei? Nu știu, Dumnezeu știe. Eu atât știu, că erau oameni cu dragoste și frică de Dumnezeu, harnici, știau să se respecte unii pe ceilalți, se iubeau, se ajutau la nevoie și nu își căutau pricini de gâlceavă și judecată. “Oamenii
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SETEA DIN NOI Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Seceta din noi e-atât de-adâncă încât nici ploile n-o pot îndestula Izvoare stau ascunse sub o stâncă, de tăceri și de cuvinte doldora . Toate se vor așeza la locul lor când n-o să mai avem regrete Nu va
SETEA DIN NOI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340120_a_341449]
-
la pas pe străzile cu pavajul spulberat de pikamerele comunitare, printre trupurile noastre înghețate de teamă pentru felia de pâine de mâine și nu pentru sufletul care a prins leucemie, se stinge sub drog ca-n beție. La vreme de secetă, fiecare țăran își comanda un Iisus confecționat din tablă.(Iisus care nu a ajuns niciodată pe cruce). Nu eram singurii din vale care alergam, comandam și-i dam arvună tinichigiului sticla plină cu țuică de prună, pentru câte un Iisus
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
domnesc și se lasă totuși subjugați de politicieni clipei. Tata a constatat cu mulți ani în urmă privind ieșirea publicului după un bun film dintr-un cinematograf din Brașov: „Niciodată nu am văzut atâți moldoveni la un loc.” Nu numai seceta din anul .. a provocat migrarea moldovenilor de secole. Românii mișună din loc în loc ca turmele din preriile Americii după hrană. Pe vremea domnitorilor se rezumau în granițele țării sau vecinătăți. Azi Europa nu-i satisface și-și iau la propriu
TRECUTUL O LECŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340914_a_342243]
-
oameni obișnuiți. Părinții, bunicii lor au fost morari, blănari, ciubotari. Ne-am păstrat numele, dar având pitici pe creier, am devenit scriitori. Scriu mai ales fiindcă am constatat că mulți dintre cei din jurul nostru au uitat de război, tifos, de secetă, de abuzurile foștilor și actualilor potentați. De zilele când camioanele cărau grâul spre marele frate și țăranii furau în săculeți special făcuți cât să aibă de o colivă. Știți că în timpul evacuării frații mei mai mari, apoi și eu, treceam
EU AM PITICI PE CREIER... DE ACEEA SCRIU ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340887_a_342216]
-
Preda, te învestesc cu răspunderea pentru apărarea ținutului alături de voinicii tăi. V-am lăsat vistieria principatului plină ca să pălătiți tribut Sultanului, în caz de amenințare cu războiul. Aveți grijă ca locuitorii să nu cadă în foamete și sărăcie indiferent de secetă sau pârjol în fața dușmanului. - Ce vorbe fără rost sunt astea, Măria Ta? - Deși mă simt foarte bine am o presimțire... Astăzi doresc să fie zi de sărbătoare! Tăiați berbecii cei mai frumoși și aduceți butoaiele cu vinurile cele mai alese
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
aceeași - o conspirație între adevăr și fals și poate... că lumea-i un copac roditor când vorbele sunt mari și soarele blând? unii te vând îndată ce luna coboară în fântână izvoarele tale le-au fost la’ ndemână pe vreme de secetă și-ndoială... îți scriu să te împac ce mare eroare... să cazi la’ nvoială cu abisul (iubitor de pulberi, de fulgere frânte) cu mâna străină ce te-a smuls din rădăcină și necuvântului te-a dat spre „îmbălsămare” fără podoabe
CÂND VORBELE SUNT MARI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341345_a_342674]
-
Acasa > Impact > Istorisire > TRADIȚII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În satul de câmpie, în care m-am născut, am cunoscut ce înseamnă seceta, când vipia ofilea tot ceea ce era verde iar oamenii își ridicau smeriți, privirea spre Cer, cerându-i îndurare lui Dumnezeu. Ruga fiecăruia se ridica în spirale miraculoase spre Înalt, coborând corola norilor pe pântecul încins, de secetă, al câmpiei. În
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
cunoscut ce înseamnă seceta, când vipia ofilea tot ceea ce era verde iar oamenii își ridicau smeriți, privirea spre Cer, cerându-i îndurare lui Dumnezeu. Ruga fiecăruia se ridica în spirale miraculoase spre Înalt, coborând corola norilor pe pântecul încins, de secetă, al câmpiei. În asemenea zile apăreau paparudele. Pesemne că Dumnezeu asculta ruga oamenilor, privind, cu duioșie și înțelegere, la dansul paparudelor-fecioare. S-a stârnit furtuna! Cerul e acoperit de nori plumburii, nori negri, ce dau impresia unei turme de bivoli
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
a tunului, “explodând” zgomotos. N-am făcut tetanos și nici nu m-am tăiat în vreun ciob. Pe atunci, nu se aruncau cioburile pe ulițele satului. Deh, acestea erau jocurile noastre, dragi nepoți, în zilele când ploua după săptămâni de secetă. Nu vă recomand să procedați astfel. Natura era blândă cu noi, iar țărâna era curată. Când cineva se tăia cu secera, turna țărână pentru oprirea sângelui. Alte vremuri, aceeași Natură dar nepângărită de tot felul de chimicale. Bunicul îmi spunea
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
el - iubitul din nebunia vieții sale, frumos ca un maur din poveștile cu prinți arabi. Iubit care-i trezise cele mai sublime fantezii generatoare de plăceri, vise cu întâlniri nebunești, ireale, dorite precum pământul își dorește apa pe timp de secetă, când crăpătura uscăciunii se adâncește tot mai profund, sau noaptea așteptând apariția zorilor cu razele soarelui strălucitor, să-i dea lumină și măreție. Iată că acum visul său se împlinea și se bucura de tot ce și-a putut doar
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
omul cuvintele au rostul lor în coșul de-acuma plin de viață cu durere prin bucurie trapul îl ascult să mă trezesc acum c-un fir de iarbă prin gândul liber călător sunt vie cascada umbrelor se-nșiră verticală deasupra secetei lumina reînvie am adormit iubindu-te pe-o bancă din piatra lunii pline și argint în fire tainice m-a legănat pe țărmul însingurării frumuseții din tumult acum mi-e toamnă cântecul se-aude tăcerea-n jurul meu a renăscut
NĂSCUT DIN CÂNTEC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342037_a_343366]
-
când mama ta era trecută de treizecișicinci de ani și eu de patruzeci. Un om la țară, dacă trece de șaizeci de ani, este deja considerat bătrân. Munca în agricultură lasă urme adânci asupra omului. A mai fost și războiul, seceta din patruzecișișapte, apoi colectivizarea forțată. S-au adunat toate asupra noastră. - Lasă, tată, că poate vin încoace și va fi mai bine. Mai am și eu salariu, nu mai trebuie să plătesc gazdă, unde mănâncă doi, poate mânca și al
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
un puseu de criză, experții cu ștaif recunoscut și confirmat propun rețete infailibile dar odată ieșite din albia lor, lucrurile se reașeză mult mai greu. Și totuși oul rămâne rotund iar lucrurile cele mai complicate sunt de fapt destul de simple. Seceta care pustiește ogoarele, înainte de a ajunge să facă ravagii în câmp, se naște în sufletele noastre! A dispărut sau este pe cale de dispariție iubirea de semeni, întrajutorarea, mila față de suferințele aproapelui. Cu cât ne depărtăm mai mult de Dumnezeu, cu
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
sun de acolo, nu de aici. Naivitate plină de poezie a unui copil nevinovat, pusă în slujba unui neadevăr. M-am născut într-o lume care nu-și revenise încă de pe urma celei de a doua conflgrații mondiale, trecuse cu greu seceta lui patruzeci și opt, fiecare sat își plângea flăcăii plecați pe front și care nu mai apucaseră să se întoarcă la vetrele lor și, încet încet viața se reașeza în matca ei, cu bune și rele, indiferentă și surdă la
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
mitropolitului Grigorie al II-lea au rămas la București și au fost depuse în Catedrală Patriarhala „Sfinții Împărați Constantin și Elenă.” Sfanțul Dimitrie a săvârșit mai multe minuni, i-a vindecat pa locuitorii capitalei de ciumă, de holeră, a alungat secetă, drept pentru care a fost declarat ocrotitorul Bucureștiului și sărbătorit în întreaga țară pe 27 octombrie. Pentru noi contactul cu locul unde se află râul Lom și Mănăstirea Sfanțul Dimitrie Basarabov înseamnă trecerea de la legendă și imaginație la realitate, transformarea
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
ca mijloace poetice de care se folossește orice poet. Epitete: „amurgul însângerat”, „seri albe”, „alb poem”, „frunze rănite”, „gândul aspru”, „liniștea duioasă”, „visul înfiorat”, „lacrima împietrită”, „aerul sculptat”, „vorbele șuierate”, „degetele oarbe”, „ramul adormit” ș.a. Metafore: “adăpostul zorilor//se clădește// secetă de cer//în fiecare stâncă; „pădurea de cuvinte nespuse”; „cuvântul//zidit întors în vorbe flămânde//; „adierea care închină firul de iarbă//din vasul de lut; „pe creștetul efemerului//se așterne lumina”. Personificări: „seara își întoarce privirea”; „suspinul se face fluture
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
a ținut numeroase conferințe, mai ales în timpul războiului, pentru a susține moralul populației și pentru a informa despre mersul războiului (în timpul acela nu existau radiouri în comună), a colectat produse pentu front și pentru moldovenii aflați în situație grea în urma secetei, ca să enumerăm doar câteva activități din lungul șir făcut cu mare dăruire și pricepere. Și astăzi oamenii murmură fragmente din cântecele de atunci „În poieniță lângă plopi, vum-tra-ala, vum-tra-ala ... ” sau „Colo-n vale-n poieniță/ Paște calul lui Gheorghiță ... ” Oamenii
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]
-
fost rău a trecut, oferindu-i în continuare dragostea lor așa cum se pricepeau. Dar se pare că el percepea iubirea pe care o primea de la ei ca fiind insuficientă... ca și cum ar fi fost un pământ arid atât de împietrit de seceta prin care trecuse, încât ploaia cădea în zadar peste el și nereușind să-l pătrundă, băltea sau se scurgea în șuvoaie cu repeziciune. Oricum, ceea ce am putut eu să văd de-a lungul copilăriei noastre a fost faptul că a
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
ceilalți, am râs, am vociferat, am strigat, am iubit, am lucrat, am glumit... Îi știu străzile drepte și ulicioarele dosnice, palatele și maghernițele, parcurile și apa Crișului Repede, tulbure ori palidă, legănată între maluri sau îngustându-se la vremi de secetă", mărturisește autorul în preambulul cărții. Cititorii sunt invitați la această călătorie în timp, deschizând pe rând filele fiecărui capitol: "Sufletul orașului", "Populația", "Mijloacele de transport", "Localuri", "Cultura", "Alimentația", "Lectura", "Înalta societate a Oradiei", "Copiii" etc. La final, este reprodusă o
VIATA COTIDIANA IN ORADEA INTERBELICA de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342437_a_343766]
-
Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342516_a_343845]
-
care-ar putea, ca să bea un însetat călător, Ci las-o să curgă mereu curată și liniștită la vale, Ca să se bucure de ea și florile-ntâlnite pe cale! Apa curată și sfântă din silabele cântecului meu Aș vrea să-ți răcorească seceta păcii-n sufletul tău! Cuvintele din cupa versului de-argint fie-ți o alinare, Un elixir al unei vieți noi, în Isus Cristos, pe cărare! Fiecare cuvânt, aș dori, să-ți aducă în gând bucuria Ca poți trăi clipe de
DOAR LUMINA RAMANE! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342503_a_343832]
-
în Dumnezeu este în primejdie! Răsună, acum mai puternic și mai clar ca oricând, ca un laitmotiv, întrebarea: „Când va reveni Mântuitorul va găsi credințâ în sufletle oamenilor?” Va găsi El credințâ și în sufletul tău? Sunt timpurile noastre în seceta de ploaia binecuvântată a credinței, chiar când se aud pașii Mirelui gata sâ vină să-și ridice la Cer Mireasa: Biserica Sa. Și semnele se arată tot mai dese și tot mai rele, ca să ne trezească la realitate: Maranata! Domnul
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]