3,225 matches
-
manuscrisului său. Trăiește la Mogoșoaia de mulți ani. Camera lui este plină de cărți, așezate peste tot. Jumătate din pat este acoperit de un maldăr de volume. Ferestrele se deschid spre Parcul Bibeștilor, cu o pajiște splendidă și copaci mari, seculari. Scriitorul se plimbă, ritualic, seara cu un băț sculptat în mână pentru a se apăra de cîinii de care, nu se știe de ce, se teme. Nu îi place să se plimbe decât pe asfalt. „Am mers prea mult, când eram
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
1921, Prinos de cântece (Gitanjali), 1923 - și s-a numărat printre intelectualii care i-au urmărit conferințele ținute în 1926, la vizita în România. A mai tradus din nuvelele lui Ivan Turgheniev (După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, 1922), o interesantă broșură de popularizare a regulilor unei vieți lungi și sănătoase de A. Guéniot, Arta de a-ți prelungi zilele. Povețele unui medic care a depășit vârsta de o sută de ani (1931), și Îndrăgiți natura (1932), o
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948; ed. I-II, București, 1949; ed. 3, București, 1958; Scrieri, îngr. Mihail Robea, pref. Ion Biberi, București, 1967; Pagini de dor, f.l., f.a. Traduceri: Ivan Turgheniev, După moarte. Clara Milici. Două zile prin codrii seculari, Pitești, 1922; Comori sufletești, Câmpulung, 1923; Rabindranath Tagore, Prinos de cântece (Gitanjali), Pitești, 1923; Îndrăgiți natura. Culegere de gânduri alese asupra naturei, Câmpulung, 1932; [Henryk Sienkiewicz, Ivan Turgheniev, Francis Jammes], Trei povestiri duioase, Câmpulung, 1933. Repere bibliografice: Dr. G. Ulieru
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în înfățișarea morții lente și dureroase a caselor lovite de furia buldozerelor. Declarat postmoderne sunt Educație târzie (I-II, 1998-1999) și Fetița (2003), „rescrieri” ale romanelor Educația sentimentală de Gustave Flaubert sau Lolita de Vladimir Nabokov. Aici tramele
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
politicieni a unui sistem anacronic de gândire, care și-a etalat eșecurile în mod repetat și în chip răsunător, politicile dezvoltării în Est au fost fundamentate pe un asemenea sistem de gândire anacronic, ce înregistrează o criză de durată deja seculară, persistentă din anii 1890 până în anii 1990. În tot acest interval înregistrăm trei cicluri subîntinse de cinci faze de criză ale unui asemenea sistem de gândire. Putem spune deci că un atare sistem de gândire (sincronismul) este difuzat ca „instrument
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru reciclarea cărora este nevoie de zeci și chiar sute de ani. Ar trebui să ne informăm mai mult despre natură și despre noi înșine, căci, adeseori involuntar și din neștiință, participăm la distrugerea din ce în ce mai rapidă și evidentă a valorilor seculare create de natură. A fi eco înseamnă pe de o parte a fi o persoană umană; pe de altă parte însă, este o suspiciune sau mai mult, o indiferență socială, dar situația se schimbă și devine mult mai importantă când
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
la varsta frageda, este, poate, una din imprejurarile cele mai hotaratoare ale vietii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei imprejurari decat unei carti cazute la vreme buna in mainile unui copil, tot asa precum umbra multor stejari seculari se datoresc caderii unei ghinde pe pamant prielnic “ Caragiale, I.L. - ARGUMENT Lectura cărților constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale, îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoaștera indirectă a diferitelor universuri și realități. Unul din obiectivele fundamentale ale limbii
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
37. În Vita Caesarii (S. Caesarii opera omnia, vol. I, ed. G. Morin, Maredsous, 1937, p. 300) există această apreciere revelatoare: Ut saecularis scientiae disciplinis monasterialis in eo simplicitas poliretur („Ca să-și șlefuiască la el simplitatea monastică prin studiul disciplinelor seculare”). 38. În ibidem se menționează „un anume Pomerius, pe numele său, retor ca pregătire și de neam african, pe care învățarea artei gramaticii îl făcea unic și vestit” (Quidam Pomerius nomine, scientia rhetor, Afer genere, quem singularem et clarum grammaticae
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știe, nu exclude descentralizarea administrativă a învățământului într-un stat), menit să confere ținte mai sigure pentru dezvoltarea unor curricula educaționale naționale. Proiectul America 2000, inițiat de George H.W. Bush și aprobat de Congresul Statelor Unite, va înlătura acest neajuns secular al educației americane. Centralismul federal vizează exclusiv obiective pedagogice majore, descentralizarea financiară fiind păstrată. Este soluția unei probleme pe care România nu o avea, dar pe care și-a creat-o, în mod inutil, de curând. d) Echipamentele și facilitățile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pătruns într-adevăr zgomotos și brutal în lumea cercetărilor educaționale, zguduind-o din temelii, părând chiar că intenționează să o spulbere în cele patru zări. Se părea că „școala în întregime” - nu numai cea „modernă”, ci și cea „clasică”, cu secularele ei tradiții - va dispărea măturată de talazul nemulțumirilor. S-au scandat chiar lozinci care cereau „deșcolarizarea societății” sau „dezinstituționalizarea educației”. Când scriem aceste rânduri însă, furtuna s-a potolit. Școala n-a dispărut, nici o națiune n-a făcut eroarea fatală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și adolescenților sunt invocate figurile lui Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a. În poeme, cele mai multe ode sau balade, transpare chipul martirizat al Basarabiei („Sfântă Mare Martiră Basarabie”), se perindă cetățile ei multîncercate - Tighina, Soroca, Hotin, Ismail, Chilia -, precum și codrii seculari ai Orheiului, pământul îmbelșugat, scăldat în lacrimi și sânge: „Țară de răni, de lacrimi, de sânge, / Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie!” (Țară de mucenici). În culegerile de poezii, ce dezvăluie atât tragismul ocupării Basarabiei de
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
ci la nivelul categoriilor care regizează și explică atât religiosul, cât și literarul. Eseurile din Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu (1997) au ca supratemă „urgența depășirii uneia dintre polaritățile definitorii ale lumii moderne”: cea dintre secular și sacralitate. N. se situează polemic față de maniheismul contemporan, care opune tranșant, de o parte, raționalitatea științifică orgolioasă, iar de cealaltă, sistemul de referință categorial și discursiv al religiei, așa cum a fost fixat în Scripturi, căutând în ele marile modele
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
teoretice crescânde a conceptului de generație este, probabil, legat și de declinul influenței marxismului În câmpul științelor sociale, respectiv de declinul viziunii tradiționale asupra lumii sociale divizate În clase. În acest sens, A.A. Cournot (1988) a propus o periodizare seculară a istoriei, corespunzător unui ciclu de trei generații care se influențează unele pe altele: tinerii sunt educați de părinții aflați, la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod, momentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la Brâncuși), ciclul rânduielii și, cu o mare pondere, despre viață și societate. Dacă „ciclurile” sunt predominant filosofice, partea ultimă poartă către un spațiu privilegiat la N., „partea noastră de cer”, a românilor din comunitatea, comunicarea și cuminecarea cotidiană și seculară. Aici se glosează împrejurul unor cuvinte ori expresii uitate, de regulă, cu seninătate și condamnabilă nepăsare: Mă paște gândul!, A da drumul, Se cade, nu se cade, Minte și smintire, Nebun și netot, Ba nu, Discurs despre Nefârtate, Împelițatul, Hotărăște
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
cel mai determinat și în postura cea mai decisivă [...], purificată de ultima urmă de haotic, irațional, spontan, impredictibil”. În organizarea și funcționarea comuniste pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
minților”, iar T. Hobbes făcea referiri, aproape cincizeci de ani mai târziu (1651), la „cultura minților”. Cultura epocii de început a modernității este identificată cu artele și cu munca artiștilor și intelectualilor ce produc o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
privit cu mefiență. Rațiunea analitică sociologică s-a vrut a fi științifică, adică similară cu metoda de cercetare din științele naturii, în special din fizică. Raționalitatea organizării sociale a luat forma birocrației impersonale și funcționale, eficiente și universalizate. Raționalitatea valorilor seculare era inițial opusă (i)raționalității valorilor religioase sau absolutiste. Societatea modernă trebuia să fie rațională, adică științifică, întrucât știința este sursa, mijlocul și scopul dezvoltării sociale. Dacă au existat enunțuri universale despre societatea modernă, peste timp istoric și spațiu geografic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Reformă și Contrareformă, relativa autonomie a universității a tins să devină mai angajată, astfel că, după ce unitatea Europei medievale s-a spart, a devenit tot mai implicată în construcția noilor state naționale. Ea a început să formeze elitele noii birocrații seculare, să ofere punți de negociere între culturile mercantile și cele ale cercurilor de putere din jurul curților monarhice, să promoveze noi valori intelectuale și legitimări ale ordinii politice religioase și încă protoștiințifice. După o perioadă de stagnare, ce a atins apogeul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ce sunt, și a celor ce nu sunt, ca cele care nu sunt. Din această perspectivă am vrut să discutăm responsabilitățile civice ale Bisericii și ierarhiei, condiția politică a comunității ecleziale și raportul acesteia cu Statul, Universitatea și alte instituții seculare. Un loc aparte îl are relația dintre Biserica Ortodoxă Română și fosta poliție politică din perioada comunistă. În sfârșit, două eseuri pseudo-areopagitice sunt în chip dureros dedicate tineretului ortodox și problemelor educației din învățământul teologic ortodox. Mihi cura futuri. În
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inspirație divină. Din punct de vedere structural, misionarismul cultural nu reprezintă decât transformarea ancestralei funcții sacerdotale, care presupune actul inițierii și al mijlocirii în numele unei comunități religioase. Profesoratul, de pildă, era la origini o licență sacră. Treptat, în contextul pluralității seculare, această origine sacrală s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui diacon pe lângă preot sau episcop. Din alt punct de vedere, majoritatea proiectelor moderne de anvergură par să articuleze
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Că liturghia din biserică are o propensiune spre universalism sau că viața mănăstirească - organizată în jurul unor personalități charismatice - devine lucrătoare numai prin legătura directă cu poporul (urma stărețismului slav pe pământ românesc), iată câteva intuiții care au fecundat tacit mitologia seculară a cărturarilor noștri. Să ne aducem aminte apoi că, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, demnitatea sacerdoțiului în satele românești a rămas neschimbată doar fiindcă preotul întrupa virtuțile „omului cu carte”. Biblia, citită în diferite limbi, era
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
îmbrăcat în mantie de călugăr ca Botezător al Domnului? Când oare vreun ieromonah virtuos a rostit un cuvânt răspicat despre maladiile momentului, fără să fi primit totuși o mustrare, scrisă ori verbală, de la arhiereu? Câți dintre Irozii și nerozii puterii seculare de astăzi au fost oare înfruntați la scenă deschisă, după modelul Înaintemergătorului sau poate al celuilalt Ioan, cel cu gura de aur? Din nefericire, votul ascultării este confundat adesea cu arta obedienței și lecția ticurilor verbale. În lume descoperi tutuiala
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
decenii. Reintroducerea „religiei” în școli nu poate reprezenta, în sine, o izbândă. În fapt, integrarea europeană va face ca orele de „religie” să adopte și în România un caracter non-confesional, deși accentul pe tradiția ortodoxă va rămâne probabil fundamental. Educația seculară nu poate oferi însă un substitut al catehizării ecleziale. Tineretul venit la credință între anii 1990 și 2000 a rămas până astăzi necatehizat. Știm prea bine că fără sarea cunoașterii duhovnicești, pământul inimii noastre - oricât de râvnitoare, simțitoare sau pioase
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mult decât cel al unei națiuni în criză, depinde de zestrea tinereții. Îmbătrânirea populației se explică prin exodul masiv al tinerilor - al celor care în 1989 au sperat cel mai mult. Puține au fost contrareacțiile Bisericilor creștine sau ale instituțiilor seculare venite în întâmpinarea refugiului juvenil în mai destinsa și nu foarte neagra străinătate. Tot pentru liderii Bisericilor și administratorii statului, același recensământ furnizează nutrimenții unei îngrijorări iminente: problema țiganilor (substantiv neconotat peiorativ). Mulți lideri de opinie au ignorat subiectul, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]