1,339 matches
-
revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la drepturile omului. Analiza trebuie însă să înceapă cu semantica termenului secularizare. așa cum arată Jean Baubérot, „termenul «secularizare» este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii vecilor” sau întregul unui timp (durata). Nu întâmplător, timpul plenar se măsura ca secol (o sută de ani). Jean Delumeau a surprins foarte bine înțelesul teologic al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la drepturile omului. Analiza trebuie însă să înceapă cu semantica termenului secularizare. așa cum arată Jean Baubérot, „termenul «secularizare» este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii vecilor” sau întregul unui timp (durata). Nu întâmplător, timpul plenar se măsura ca secol (o sută de ani). Jean Delumeau a surprins foarte bine înțelesul teologic al secularizării când s-a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii vecilor” sau întregul unui timp (durata). Nu întâmplător, timpul plenar se măsura ca secol (o sută de ani). Jean Delumeau a surprins foarte bine înțelesul teologic al secularizării când s-a referit la Europa protestantă a secolului al XVI-lea și la „refuzul teologic, începând de la Luther, de a stabili o diferență sacramentală între pastori și laici”. Sensul pur social al secularizării este acela de însușire a bunurilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
surprins foarte bine înțelesul teologic al secularizării când s-a referit la Europa protestantă a secolului al XVI-lea și la „refuzul teologic, începând de la Luther, de a stabili o diferență sacramentală între pastori și laici”. Sensul pur social al secularizării este acela de însușire a bunurilor ecleziastice de către puterea civilă, fie că este vorba de transferuri legate de reforma protestantă (în secolul al XVI-lea și în secolul al XVII-lea), fie de proprietăți ale Bisericii catolice, renaționalizate și vândute
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de transferuri legate de reforma protestantă (în secolul al XVI-lea și în secolul al XVII-lea), fie de proprietăți ale Bisericii catolice, renaționalizate și vândute ca „bunuri naționale” în cursul revoluției Franceze. în joc este un sens tare al secularizării, unul cu profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
-lea și în secolul al XVII-lea), fie de proprietăți ale Bisericii catolice, renaționalizate și vândute ca „bunuri naționale” în cursul revoluției Franceze. în joc este un sens tare al secularizării, unul cu profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Franceze. în joc este un sens tare al secularizării, unul cu profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat peste timp într-o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în care „organizațiile religioase Își mențin influența socială
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
secularizării, unul cu profunde conotații negative. Acesta are în atenție secularizarea ca instrument ideologic și politic de luptă contra religiei și Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat peste timp într-o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în care „organizațiile religioase Își mențin influența socială, averea și prestigiul”. Teza lui anthony Giddens este
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Bisericii. Tocmai de aceea sociologul englez David Martin propunea înlocuirea temenului „secularizare” cu un altul, „atâta timp cât orice utilizare a secularizării reverberează prin ecourile neplăcute ale conotațiilor ei mai largi”. reluat peste timp într-o altă formă, acest sens prim al secularizării va desemna modul în care „organizațiile religioase Își mențin influența socială, averea și prestigiul”. Teza lui anthony Giddens este că „organizațiile religioase au pierdut progresiv și mult din influența politică și socială deținută anterior, iar această tendință se remarcă în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
întreagă, deși există unele excepții”. astăzi, aceste excepții devin tot mai numeroase. Faptul acesta confirmă o dată în plus reîntoarcerea unei mari părți a lumii occidentale la credințele și practicile religioase, chiar și în chipuri noi, inedite. O altă ipostază a secularizării se referă la „incapacitatea marilor sisteme religioase de a mai ține Împreună sub control diferitele dimensiuni ale experienței religioase, individuale și colective”. Lipsa de control și de ofertă spirituală adecvată structurii de așteptare a tinerelor generații au dus, uneori, la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
individuale și colective”. Lipsa de control și de ofertă spirituală adecvată structurii de așteptare a tinerelor generații au dus, uneori, la apariția noilor mișcări religioase de ispirație iudeo-creștină sau orientală. ideea este surprinsă și de robert Merton. Pentru cunoscutul sociolog, secularizarea presupune înlocuirea unor mecanisme sociale nefuncționale cu altele funcționale. Astfel, „magia sau anumite rituri și credințe religioase sunt funcționale din cauza efectului lor asupra stării de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de spirit sau de siguranță a credinciosului”. Atunci când aceste mecanisme magico-religioase Îm preună cu efectele lor dispar, sunt înlocuite cu alte mecanisme nereligioase. Secula rizarea presupune așadar dominanța socială a sistemelor și mecanismelor sociale laice, profane. O altă dimensiune a secularizării cercetată sociologic se referă la religiozitate. În termenii lui anthony Giddens, aceasta cuprinde ansamblul de credințe, idei și valori pe care și le asumă membrii unui grup, ai unei comunități sau societăți. Corelația dintre criteriul cantitativist al frecventării Bisericii și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
merg frecvent la Biserică pentru că există în comunitate o puternică structură socială de așteptare care leagă comportamentul social al bătrânului de mersul frecvent la Biserică. Alții, dimpotrivă, merg frecvent la Biserică în virtutea unui îndelung obicei. un alt sens teologic al secularizării, prezent în catolicism, are în atenție „trecerea unui om al Bisericii - presupus că trăiește în afara «secolului» (în sensul cuvântului saeculum: lume) - în «stare seculară», adică la viața secolului (fie că părăsește sau nu preoția, dacă era preot)”. Peter Berger, un
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
trecerea unui om al Bisericii - presupus că trăiește în afara «secolului» (în sensul cuvântului saeculum: lume) - în «stare seculară», adică la viața secolului (fie că părăsește sau nu preoția, dacă era preot)”. Peter Berger, un clasic al sociologiei religiilor, definește succint secularizarea ca fiind „procesul prin care sectoare ale societății și ale culturii sunt sustrase autorității instituțiilor și simbolurilor religioase”. SustrAgerea se cuantifică și prin „scăderea numărului de membri ai organizațiilor reli gioase...” care merg la Biserică. Același sociolog American a pus
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
American a pus la un colocVIu din 1993, la universitatea Harvard, o întrebare interesantă: „unitatea situației religioase a Europei Occidentale nu se bazează oare pe excepționalitatea sa care o separă de restul lumii?”. El a adăugat că vestul 11. Despre secularizare în societatea actuală, vezi și Detlef Pollack și Daniel v.a. Olson (eds.), The Role of Religion in Modern Societies, routledge, 2012, în special capitolele 1-2, 6-7 și 10. Europei este singurul loc în care teoriile clasice ale secularizării au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Despre secularizare în societatea actuală, vezi și Detlef Pollack și Daniel v.a. Olson (eds.), The Role of Religion in Modern Societies, routledge, 2012, în special capitolele 1-2, 6-7 și 10. Europei este singurul loc în care teoriile clasice ale secularizării au suport fizic observabil. „Dispariția bisericii de pe scena publică, ruperea legăturii biserică-stat, [...], privatizarea sa sunt fenomene contrare celor care au loc în restul lumii.” XXVI.2. Resacralizarea vieții sociale luat de sine stătător, criteriul frecventării Bisericii este simplist și oferă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
stilului de viață laic, pe deplin desacralizat. În Europa de Est, de exemplu, bisericile sunt prezente din plin în viața socială, iar privatizarea religiei este dublată de o prezență publică puternică a Bisericii. Bryan Wilson, un alt autor de referință, scrie despre secularizare că ar fi „procesul prin care instituțiile, ideile și practicile religioase nu mai sunt socialmente încărcate de sens”. Sunt vide de orice semnificație. Evident, definiția lui Wilson este exAgerată și nerealistă. Niciodată în spațiul occidental simbolurile, ritualurile și mitologiile religioase
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Niciodată în spațiul occidental simbolurile, ritualurile și mitologiile religioase nu au fost lipsite de sens. Au avut un sens (de regulă originar) ocultat sau au dobândit sensuri sociale lipsite de orice conținut revelat, ceea ce este cu totul altceva. în schimb, secularizarea cuprinde în mod cert activități cum ar fi: - raționalizarea vieții sociale; - privatizarea religiei; - creșterea autonomiei instituțiilor sociale în raport cu Biserica; - confiscarea averilor mănăstirești de către stat; - diminuarea timpului, efortului și a resurselor dedicate celor sacre de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de către mulți occidentali; - orintarea generală a oamenilor către empiric, pragmatic, concret, în detrimentul practicilor spirituale și religioase; - trecerea pe plan secund a pasiunilor artistice, poetice, filosofice și privilegierea profesIIlor ce asigură șanse mai mari pentru inserția cetățenilor pe piața muncii. Fenomenul secularizării crește odată cu cel al globalizării. În 1981, Bryan Wilson a intuit foarte bine această realitate socială numind-o societalizare: „Procesul prin care o colectivitate atât de numeroasă de comu nități și indivizi este atrasă într-o rețea complexă de interdependențe
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
realitate socială numind-o societalizare: „Procesul prin care o colectivitate atât de numeroasă de comu nități și indivizi este atrasă într-o rețea complexă de interdependențe, în care rolurile lor sociale sunt articulate rațional, se numește societalizare”. Astăzi, corelația dintre secularizare și societalizare a devenit un fapt aproape de la sine înțeles. în afara secularizării au rămas comunitățile și o bună parte a societății, în general. Elitele intelectuale și liderii politici au fost atinși profund de efectele „dezvrăjirii lumii” (o altă sintagmă sinonimă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
numeroasă de comu nități și indivizi este atrasă într-o rețea complexă de interdependențe, în care rolurile lor sociale sunt articulate rațional, se numește societalizare”. Astăzi, corelația dintre secularizare și societalizare a devenit un fapt aproape de la sine înțeles. în afara secularizării au rămas comunitățile și o bună parte a societății, în general. Elitele intelectuale și liderii politici au fost atinși profund de efectele „dezvrăjirii lumii” (o altă sintagmă sinonimă cu secularizarea). Marea majoritate a populației din Occident a asistat însă la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
societalizare a devenit un fapt aproape de la sine înțeles. în afara secularizării au rămas comunitățile și o bună parte a societății, în general. Elitele intelectuale și liderii politici au fost atinși profund de efectele „dezvrăjirii lumii” (o altă sintagmă sinonimă cu secularizarea). Marea majoritate a populației din Occident a asistat însă la revenirea în ultimul timp a religiei în sfera publică. Exemple: încrederea mare și foarte mare de care se bucură bisericile creștine în Europa de Est după 1990; revirimentul islamului în Occident; succesul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Văcăreștii reprezentau ultima expresie aulică a artei noastre medievale, o desăvârșită sinteză a tradiției artistice românești, motiv pentru care legiuitorul a înscris-o la poziția 94 pe lista monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de cultură până la secularizarea din 1863, mânăstirea Văcărești a fost transformată de Guvernul Cuza-Kogălniceanu în închisoare. Preluată de comuniști în 1944, Văcăreștii vor deveni una din cele mai temute insule ale Gulagului românesc, adăpostind, în deceniul al șaselea, peste 200.000 de deținuți pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
numai la București. Înălțată de Mihai Vodă Viteazul la sfârșitul secolului al XVI-lea pe o așezare cu urme de locuire încă din veacul al IV-lea, reședință domnească în secolul al XVIII-lea, mânăstirea Mihai Vodă va găzdui după secularizare școala de medicină a doctorului Davilla și Arhivele Statului. Aici își vor petrece cei mai rodnici ani de studii Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Dumitru Onciu, Constantin Moisil, Aurelian Sacerdoțeanu. Biserica ocrotește și mormintele boierilor Băleni, din veacul al XVII-lea, respectiv al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
literare retrospective. Literatura premodernă trebuie să fie studiată nu numai din unghi retoric, nu recreată Într-un spațiu muzeal pentru uzul unor spectatori care habar nu au de autentica ei „viață”, ci și repusă În contextul ei cultural. Dar, o dată cu secularizarea culturii și cu transformarea literaturii beletristice În avangarda oricărei mișcări revoluționare, fie la nivel politic (literatura națiunilor), fie la cel psihlogic și moral (literatura libertină), fie la cel lingvistic (literatura experimentalistă de Început de secol XX), o dată cu diseminarea autorității prin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]