1,204 matches
-
sintezei proteinelor hepatice de fază acută și stimularea hematopoiezei . IL- 6 a fost implicată în patogeneza bolilor , inclusiv a bolilor inflamatorii , osteoporoză și neoplazii . În studiile clinice cu tocilizumab , au fost observate scăderi rapide ale valorilor PCR , a vitezei de sedimentare a hematiilor ( VSH ) și ale amiloidului seric A ( ASA ) . În concordanță cu efectul asupra activatorilor fazei acute , tratamentul cu tocilizumab a fost asociat cu scăderea numărului de trombocite până la intervalul de valori normale . Au fost observate creșteri ale valorilor hemoglobinei
Ro_933 () [Corola-website/Science/291692_a_293021]
-
cât și a numărului articulațiilor tumefiate și a cel puțin 3 dintre următoarele 5 criterii : ( 1 ) estimarea globală a evaluatorului , ( 2 ) evaluarea generală a pacientului , ( 3 ) evaluarea funcționalității/ invalidității , ( 4 ) scala vizuală analogă a durerii și ( 5 ) valorile vitezei de sedimentare a hematiilor sau proteinei C reactivă . ACR- N utilizează aceleași criterii ca și ACR20 , calculate prin considerarea celui mai mic procent de îmbunătățire în numărătoarea articulațiilor 18 tumefiate , a celor dureroase și media celor 5 componente rămase ale răspunsului ACR
Ro_898 () [Corola-website/Science/291657_a_292986]
-
din șase și ≥ 30 % agravare în nu mai mult de unul din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ , acestea incluzând numărul articulațiilor active , limitarea mișcării , evaluările globale efectuate de medic și/ sau pacient/ părinte , evaluarea funcțională și viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) . Recurențele de boală au fost definite ca ≥ 30 % agravare în trei din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și ≥ 30 % îmbunătățire în cel mult unul din cele șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și minimum
Ro_303 () [Corola-website/Science/291062_a_292391]
-
din șase și ≥ 30 % agravare în nu mai mult de unul din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ , acestea incluzând numărul articulațiilor active , limitarea mișcării , evaluările globale efectuate de medic și/ sau pacient/ părinte , evaluarea funcțională și viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) . Recurențele de boală au fost definite ca ≥ 30 % agravare în trei din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și ≥ 30 % îmbunătățire în cel mult unul din cele șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și minimum
Ro_303 () [Corola-website/Science/291062_a_292391]
-
din șase și ≥ 30 % agravare în nu mai mult de unul din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ , acestea incluzând numărul articulațiilor active , limitarea mișcării , evaluările globale efectuate de medic și/ sau pacient/ părinte , evaluarea funcțională și viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) . Recurențele de boală au fost definite ca ≥ 30 % agravare în trei din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și ≥ 30 % îmbunătățire în cel mult unul din cele șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și minimum
Ro_303 () [Corola-website/Science/291062_a_292391]
-
trei din șase și ≥ 30 % agravare în nu mai mult unul din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ , acestea incluzând numărul articulațiilor active , limitarea mișcării , evaluările globale efectuate de medic și/ sau pacient/ părinte , evaluarea funcțională și viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) . Recurențele de boală au fost definite ca ≥ 30 % agravare în trei din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și ≥ 30 % îmbunătățire în cel mult unul din cele șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și minimum
Ro_303 () [Corola-website/Science/291062_a_292391]
-
din șase și ≥ 30 % agravare în nu mai mult de unul din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ , acestea incluzând numărul articulațiilor active , limitarea mișcării , evaluările globale efectuate de medic și/ sau pacient/ părinte , evaluarea funcțională și viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) . Recurențele de boală au fost definite ca ≥ 30 % agravare în trei din șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și ≥ 30 % îmbunătățire în cel mult unul din cele șase criterii de bază pentru evaluarea ARJ și minimum
Ro_303 () [Corola-website/Science/291062_a_292391]
-
Jură, formate prin alunecare ( indus de majorarea alpin ) a capacului mezozoic pe formațiunile triasice ( " straturi de săpun ") intersectează regiunea de Belfort . Rin Graben prăbușit în timpul serviciului, prin urmare, regiunea a fost în mod repetat invadat de mare, ceea ce explică o sedimentare variat : Marl, calcar, sare piatră, marmură. În plus, depunerile eoliene cuaternare de loess apar . Sundgau care a fost apoi un vast platou de calcar a fost acoperit de malul mării, la începutul perioadei de terțiar. La începutul Oligocenului, este un
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul erelor turanian, caniacian și santonian, bazinul marin cretacic s-a mărit datorită scufundării intense a depresiunii Mării Negre ceea ce a contribuit la sedimentarea in acest bazin a unor mîluri biogene fine, care au dat naștere depozitelor de cretă și calcare cretacice. Spre sfîrșitul perioadei cretacice marea s-a retras de pe teritoriul Moldovei, aici stabilindu-se un regim continental, în ale cărei condiții depunerile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți. Depunerile neogene sînt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povîrnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sînt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținînd seriei mocine si celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750 m. Vîrsta absolută a acestor depuneri este apreciată de la 16 pînă la 1,5 mln ani. Anume în depozitele neogene are loc dezvoltarea rețelei
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
care la rîndul lor au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune și de fragmentare a reliefului. Mișcările tectonice au contribuit la apariția numeroaselor fracturi tectonice de diferite orientări și vîrste. Aceste fracturi străbătînd și deformînd straturile de roci ale cuverturii sedimentare au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea largă a eroziunii fluviale și pentru formarea unui relief deluros puternic fragmentat. Analizînd hărțile topografice putem sesiza faptul că mișcările tectonice au determinat în mare măsură caracterul puternic ramificat al rețelei hidrografice ale raionului
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
de-a lungul fracturilor se explică ăn felul următor: crăpăturile tectonice căpătau ușor torente migratoare de apă, în lipsa albiilor care apăreau episodic pe teritoriul abia eliberat de apele mărilor, straturile de depozite de-a lungul fracturilor tectonice, prezentate prin roci sedimentare, fiind mai afînate, creau condiții favorabile pentru adîncirea albiilor primelor torente de apă: deseori prin fracturile tectonice ieșeau la suprafață ape subterane care contribuia la apariția noilor rîuri. Astfel s-au format și s-au dezvoltat albiile rîurlor Prut, Nîrnova
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă arhaică este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică. Moldova este supusă pericolului seismic de un grad
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite. Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
369 ha în zonă intravilană. Traversat de șoseaua Tulcea - Brăila, acesta este situat la 35 km nord-vest de Tulcea. Din punct de vedere administrativ, orașul cuprinde și satele Revărsarea și Tichilești. Relieful este alcătuit din formațiuni prealpine (șisturi cristaline, depozite sedimentare, magnetice, diabaze și porfire) alpine unde se conservă și amprente ale mișcărilor mai vechi (hercinice și acaledonice). Localitatea este așezată într-o zonă unde se întâlnesc Podișul Niculițelului cu Depresiunea Saon (Isaccea-Niculițel) și Lunca Dunării. Trăsăturile proprii reliefului colinar se
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
au acționat asupra planetei și care au contribuit la formarea rocilor terestre. Fiecare tip de rocă se formează într-un mod aparte, fapt ce determină structura și mărimea granulelor rocii respective aparținând uneia din cele trei familii mari de roci: "sedimentare", "magmatice" și "metamorfice". Rocile se pot transforma dintr-o formă în alta, astfel rocile magmatice sau metamorfice ajunse la suprafață vor fi supuse acțiunii factorilor exogeni, chimici, dar în special eroziunii, devenind roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
cele trei familii mari de roci: "sedimentare", "magmatice" și "metamorfice". Rocile se pot transforma dintr-o formă în alta, astfel rocile magmatice sau metamorfice ajunse la suprafață vor fi supuse acțiunii factorilor exogeni, chimici, dar în special eroziunii, devenind roci sedimentare (detritus, nisip, gips, sare, calcar). Procesele endogene (din profunzimea pământului) duc la formarea rocilor magmatice și metamorfitelor - formarea rocilor metamorfice (de transformare) se produc cu rocile care sunt supuse la temperaturi și presiuni foarte mari producând deshidratarea și recristalizarea rocii
Geologie () [Corola-website/Science/298339_a_299668]
-
bazinului în care se gasește și Muncipiul Petroșani, ține încă din faza orogenică mezocretacică a șariajului carpatic, dar numai cu multe milioane de ani mai târziu, în oligocen, s-a produs scufundarea și invazia mării prin care începe ciclu de sedimentare din acest bazin. Cele mai vechi depozite cu care a început umplerea bazinului sunt alcătuie din conglomerate cu ciment argilos roșu. Fragmentele de roci cristaline și dispunerea lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indicu pentru aspectul general al
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
arhipelagului au transportat aluviunile grosiere, care, depuse pe fundul mării, au devenit conglomeratele scoase la zi de eroziune pe laturile de sud si de vest ale bazinului. Trecerea de la oligocen la miocen a însemnat nu numai o domolire a intensității sedimentării și schimbării naturii formațiunilor (o alternanță de marne și argile) dar și începutul unei faze de depunere de o importanță deosebită pentru această regiune. În noul orizont marno-argilos, care avea o grosime de aproximativ 300m și care a fost depus
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de cărbuni s-au găsit resturi din trunchiri de Sequoia , Nuc, Ulm. Cărbunii de aici s-au mai format și din frunzișurile și trunchiurile unor arbori care cresc azi numai în locurile cu climat cald, precum Scorțișoara și Dafin-ul. Sedimentarea din solul bazinului Petroșani a continuat până la sfârșitul terțiarului. În această perioadă s-au depus bancuri puternice de conglomerate în alternanță cu gresii și nisipuri, dar și pietrișuri sau bolovănișuri cu stratificație torențială. Dintre toate aceste sedimente depuse în bazinul
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de cărbunii s-a produs astfel: „ Alternanța frecventă de starte marine, formate din gresii și marne, cu strate laguanre propriu-zise, reprezentate prin roci bituminoase și cu depozite de apă dulce, reprezentate prin cărbuni, ne permit să deosebim mumeroasele cicluri de sedimentare, datorate unor mișcări eustatice ale bazinului. Într-un astfel de ciclu s-au format la început depozite marine, uneori conglomeratice, apoi depozite lagunare cu șisturi bituminoase, ciclul încheindu-se cu o fază de apă dulce în timpul căreia s-a stabilit
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor se prezintă sub forma unor suprafețe întinse, acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
din cretacic, în formarea Carpaților au avut loc mai multe faze de mișcări de înălțare, aparținând orogenezei alpine. Relieful a căpătat aspectul actual în timpul cuaternarului, dezvoltându-se pe un mozaic de roci (șisturi cristaline, roci vulcanice, roci magmatice și roci sedimentare). Ca și în Alpi, Apenini sau Munții Scandinaviei, în Carpați se găsesc numeroase arii cu forme de relief carstic și calcaros, forme de relief glaciare relicte, un relief structural și petrografic variat. Cea mai mare diviziune o constituie Munții Tatra
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
de mărimea și orientarea vectorului E ---, caz în care conductivitatea electrică trebuie exprimată printr-un tensor de rangul 2 (o matrice 3×3). O asemenea proprietate o au de exemplu materialele cu o structură stratificată, cum ar fi unele roci sedimentare; în cazul lor conductivitatea în planul straturilor poate fi diferită de conductivitatea pe direcția perpendiculară. În cîmpuri electrice alternative conductivitatea electrică se exprimă printr-un număr complex (sau un tensor de numere complexe dacă materialul este anizotrop), numit "admitivitate electrică
Conductivitate electrică () [Corola-website/Science/297155_a_298484]
-
vulcanice din Neogen și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]