1,859 matches
-
intim. Koontz-Garboden (2009: 82) arată că sensul unui verb de schimbare de stare poate fi descompus în reprezentări care exprimă sensul cauzativ și cel de schimbare de stare, folosindu-se operatorul CAUZĂ și operatorul DEVENIRE (care au fost introduși în semantica generativă timpurie − Lakoff 1965). Acești operatori au fost tratați ca primitive semantice sau sintactice − Pesetsky (1995), Hale și Keyser (2002), Embick (2004a), Arad (2005)126 − cu diferite nume: micul v, FIENT. v introduce două tipuri de eventualități: evenimente și stări
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
operatori au fost tratați ca primitive semantice sau sintactice − Pesetsky (1995), Hale și Keyser (2002), Embick (2004a), Arad (2005)126 − cu diferite nume: micul v, FIENT. v introduce două tipuri de eventualități: evenimente și stări. CAUZĂ este operatorul responsabil de semantica cauzativă și reprezintă relația dintre două evenimente (unul îl cauzează pe celălalt). DEVENIRE este operatorul schimbării de stare și reprezintă relația dintre un eveniment și o stare. Anumite verbe sunt specificate în grad înalt și acceptă Cauză agentivă, altele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu 1998, Dobrovie-Sorin 2004), franceză (Ruwet 1972, Rothemberg 1974, Zribi-Hertz 1987, Forest 1988132, Labelle 1992133, Dobrovie-Sorin 2004, Archard 2008), spaniolă (Maldonaldo 1988134), iar ca problemă teoretică este menționat în numeroase studii de sintaxă și de semantică. În continuare, voi analiza dacă vreuna dintre descrierile anterioare, limitate la anumite subclase semantice, poate fi aplicată la întreaga clasă de verbe inacuzative care prezintă acest tip de variație în română. 6.1.1. Tipuri de analize semantice pentru se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care se aplică la poziția de suprafață a argumentului: verbul it. arrivare 'a sosi' selectează auxiliarul essere 'a fi' indiferent de poziția de suprafață a argumentelor; construcția rezultativă pentru engleză; diagnosticele referitoare la atribuirea rolurilor tematice sau cele legate de semantica compozițională sunt, de asemenea, diagnostice de adâncime. Levin și Rappaport Hovav (1995: 19−20) sunt de părere că o teorie explicativă a inacuzativității trebuie să arate care diagnostic inacuzativ acționează în ce fel. Multe diagnostice inacuzative sunt restrânse la subclase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
unei poziții de subiect inerte din punct de vedere vericondițional, în cazul inacuzativelor. În această teorie, auxiliarele sunt considerate, sintactic, modificatori verbali, iar, din punct de semantic, funcții care se aplică de la proprietăți la proprietăți. Auxiliarele pot fi sensibile la semantica elementelor pe care le modifică. Astfel, dacă în spaniolă auxiliarul ser este selectat atunci când sunt implicate proprietăți inerente, esențiale, iar estar, în celelalte situații, în italiană, selecția auxiliarului este sensibilă la afectarea subiectului: essere este o funcție definită numai pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e atelic; majoritatea verbelor inergative au numai formă de supin, iar câteva au două forme: vorbit/vorbire, trăit/trăire; sufixul de supin este mai permisiv, cel de infinitiv este mai constrângător. Concluzia autoarei este că alegerea sufixului este determinată de semantica verbului (aspect), dar și de considerente stilistice. Stan (2003: 70−71) arată că nu toate clasele de verbe sunt compatibile cu nominalizarea și, în particular, cu anumiți formanți lexicali de nominalizare; verbele a fi, a avea, a vrea nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a statutului lor (discutabil) de verbe inacuzative/ergative. Paralelismul dintre a fi și a avea a constituit un subiect de interes pentru gramatica istorică (Meillet, Benveniste etc.) și continuă să stea și astăzi în centrul studiilor de sintaxă și de semantică, studii care pornesc, în mare măsură, de la observația lui Benveniste (1966a) că avoir este un être à. Benveniste (1966a: 194) arată că a fi și a avea se aseamănă sub mai multe aspecte: pot funcționa ca auxiliare temporale; nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tipuri prin faptul că al doilea termen (numele predicativ) reprezintă o informație nouă, deci are statut de focus. Tot în sprijinul ideii de separare a celor două valori, Van Peteghem (1991: 54−55) prezintă (și apoi combate și dezvoltă) analiza semantică de tip localist a verbului a fi (Anderson 1971, Riegel 19854 și alții), conform căreia a fi este, atunci când are sens plin, verbul locativ prin excelență. Structurile copulative se disting de cele cu verb plin prin valoarea aspectuală: copulativele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Are ciudă/ Îi e ciudă pe alta (47) Părinții fetii... au de bucurie/sunt bucuroși... (51) Numai pe mine nu mă am acasă/Numai eu nu sunt acasă (52) Pururea să ne avem/să fim călători într-această lume. În afară de semantica apropiată (dar, în multe contexte, destul de vagă), cele două verbe au în comun și construcția cu subiect nonagentiv, subiectul Agent putând apărea doar în contexte speciale. Din punct de vedere sintactic, am remarcat, pentru ambele verbe, imposibilitatea pasivizării (care se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comune. ANYULA − Vezi YANYULA. ANDI Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-est, vorbită în vestul Daghestanului. 25 000 de vorbitori. Cazul ergativ este omonim cu instrumentalul. ARABANA Limbă sud-australiană din familia arabana-wangganguru, aproape stinsă. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, determinată de semantica nominalelor: numele comune au flexiune de tip absolutiv−ergativ; cu excepția formelor de singular, pronumele au flexiune de tip nominativ−acuzativ; pronumele la singular au forme diferite pentru S, A și O. ARAWÁ (ARAUAN, ARAHUAN, ARAWAN, ARAWÁN, MADI) Familie de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verb pentru sensul 'a avea'. Sistemul ergativ e stabil, fără tendințe de trecere spre alte sisteme. BALOCHI Limbă nord-est iraniană, vorbită la granița dintre Pakistan, Iran și Afghanistan. Circa 7−8 milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica grupurilor nominale și de aspect: ergativul este marcat la persoana 3 a pronumelor și la nume numai la aspectul perfectiv. BANIWA DO IÇANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în America de Sud. În cazul verbelor tranzitive, funcțiile sunt marcate prin acord verbal
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numele, iar cea acuzativă, pronumele. BISCAZEN Dialect al BASCEI. BORCH Dialect al limbii RUTUL. BURUȘASKI Limbă izolată, vorbită în văile dintre Podișul Karakoram, între Kashmir și Tibet. 87 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp și de semantica nominalelor. Flexiune ergativă numai la timpurile trecute. Un nume sau un pronume la singular în poziția A este obligatoriu marcat cu cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Pronumele de persoana 3, aflat la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la mijlocul ierarhiei nominale, poate primi atât marcare de tip nominativ/acuzativ, cât și marcare de tip ergativ/absolutiv. CAVINEÑA Limbă din subfamilia TACANAN, vorbită în nord-estul Boliviei. Circa 1 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica nominalelor, timp și aspect și propoziție principală vs subordonată. CECENĂ Limbă est-caucaziană, din grupul NAKH. Marcare cazuală foarte variată. CHAIBASA − Vezi KURMALI. CHAL − Vezi RUTUL. CHAMORRO Limbă din familia austroneziană, grupul filipinez, vorbită în Insulele Mariane și Guam. 60 000 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1972) și miluk (ultimul vorbitor a murit în 1961). Marcare cazuală ergativă. Folosire frecventă a pasivului, care dispune de mărci multiple. CROW Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în SUA. 4 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. S variabil: Sa pentru verbe de tipul 'a fugi', So pentru verbe de tipul 'a cădea' și variație Sa/So, în funcție de posibilitatea de a controla
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele verbe, și ca O, pentru alte verbe. DALABON Limbă australiană aborigenă. 20 de vorbitori. Sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate. DANI (NDANI) Limbă papua
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
papua, vorbită în vestul Noii Guinee. 270 000 de vorbitori. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. DHALANJI Limbă vest-australiană din familia pama-nyungan. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica nominalelor. În propozițiile principale, A primește ergativul, O primește acuzativul, iar S este nemarcat. Excepție: pronumele de persoana 1 singular au aceeași formă în poziția S sau A. Astfel, se poate reconstitui un stadiu mai vechi al limbii, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
presupune că marcarea argumentului O (de la pronume) și a argumentului A (de la nume) s-a generalizat pentru constituenții nominali, cu excepția pronumelui de persoana 1 singular. DIDO − Vezi TSEZ. DIYARI Limbă sud-australiană din familia pama-nyungan, stinsă. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor și de distincțiile din cadrul categoriei de număr. Numele proprii masculine și cele comune care sunt la singular au sistem ergativ; numele proprii feminine, numele comune care nu sunt la singular, pronumele de persoanele 1 și 2 singular și pronumele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitivă sau intranzitivă) și doar câteva acceptă variația. Majoritatea verbelor ergative sunt orientate către țintă. Există un fel de construcție pasivă, în care argumentul în ergativ este eliminat. GAHUKU Limbă din familia papua, vorbită în Papua Noua Guinee. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale. Verbul are un prefix care se acordă cu S și A și un sufix care se acordă cu O. Cazul ergativ marchează nominalul A și cazul absolutiv, cu realizare Ø, marchează nominalele S și O. GAVIĂO Limbă din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Vezi ĴE. GEORGIANĂ Limbă sud-caucaziană din familia KARTVELIAN, vorbită în Georgia (limbă oficială), Turcia, Iran, Azerbaidjan, Rusia. Circa 4 milioane de vorbitori. Numeroase dialecte. Tradiție scrisă încă din secolul V. Limbă aglutinantă. Partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timp−mod−aspect. Marcare de tip acuzativ la prezent și la viitor. Marcare de tip ergativ la aorist/la aspectul perfectiv (surse diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător sensului 'a ști'. La aorist și la perfect
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
GEORGIANĂ Limbă sud-caucaziană din familia KARTVELIAN, vorbită în Georgia (limbă oficială), Turcia, Iran, Azerbaidjan, Rusia. Circa 4 milioane de vorbitori. Numeroase dialecte. Tradiție scrisă încă din secolul V. Limbă aglutinantă. Partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timp−mod−aspect. Marcare de tip acuzativ la prezent și la viitor. Marcare de tip ergativ la aorist/la aspectul perfectiv (surse diferite) și pentru prezentul verbului corespunzător sensului 'a ști'. La aorist și la perfect există o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2 singular și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia salish, vorbită în Canada (Columbia Britanică) și în SUA (nordul Washingtonului). Circa 200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât și pentru cele ergative) formată din verbul hatin 'a veni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]