278,409 matches
-
perspective multiple, în general validate, ca o pledoarie asupra unității fundamentale a gestului artistic, asupra înaltei lui congruențe, dincolo de polimorfismul expresiei, de particularitățile limbajului și de stilistica imediată. În această perspectivă, dar fără a oferi posibilitatea unor acroșări ideologice în sensul unui postmodernism asumat, Vasile Tolan intră în dialog nemijlocit cu gestualismul lui Corneliu Vasilescu, de pildă, cu minimalismul poverist al lui Grigorescu Ion, cu rafinamentul extrem și cu vibrația imaterială a Getei Brătescu, trecînd subtil pe lîngă instinctul livresc și
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
livresc și manualitatea înaltă a lui Bitzan și invocînd aproape explicit recuperarea obiectului de-a gata, de tip neodadaist, practicată multă vreme de Dan Mihălțianu și, cu rezultate mai puțin spectaculoase, de către alți artiști din generațiile mai tinere. Într-un sens și mai larg, dincolo de parteneri direcți și de formule identificabile, Tolan este simultan un retinian și un vizionar, un tehnician lucid și un iluminat, un practician al lumii materiale care lucrează cu suporturi, cu substanță cromatică și utilizează tehnici accesibile
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
mai puțină sau mai multă știință de cei interesați ca acest haos să existe, pentru ca ei să-și facă de cap cum le convine mai bine. Aș spune în extremis că arta este chiar o știință, dacă nu exactă în sens matematic, cel puțin tot atât de exactă în sensul că nu este deloc haotică, valoarea nu poate fi confundată cu nonvaloarea, atunci când ne aflăm în fața operei de artă a unei personalități. O personalitate este cineva care are un parcurs coerent, care a
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
cei interesați ca acest haos să existe, pentru ca ei să-și facă de cap cum le convine mai bine. Aș spune în extremis că arta este chiar o știință, dacă nu exactă în sens matematic, cel puțin tot atât de exactă în sensul că nu este deloc haotică, valoarea nu poate fi confundată cu nonvaloarea, atunci când ne aflăm în fața operei de artă a unei personalități. O personalitate este cineva care are un parcurs coerent, care a parcurs etape de dezvoltare de-a lungul
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
aglomerația de imagini disparate, care n-au nici o legătură unele cu altele, deconcertează, produc un profund sentiment de haos, de indispoziție, de repulsie. Artistul în general respinge haosul din el și din afară, îl ordonează prin operă, îi dă un sens major punându-l în slujba unor sensuri superioare care îl depășesc ca persoană. Doctorul Dumitresco nu cunoaște acest lucru. Expoziția în ansamblul ei este haotică, înghesuită inutil, se autosufocă prin cantitate, căci autorul n-a vrut să renunțe la nimic
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
nici o legătură unele cu altele, deconcertează, produc un profund sentiment de haos, de indispoziție, de repulsie. Artistul în general respinge haosul din el și din afară, îl ordonează prin operă, îi dă un sens major punându-l în slujba unor sensuri superioare care îl depășesc ca persoană. Doctorul Dumitresco nu cunoaște acest lucru. Expoziția în ansamblul ei este haotică, înghesuită inutil, se autosufocă prin cantitate, căci autorul n-a vrut să renunțe la nimic, și-a închipuit că asfixiind spațiul de
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
mărunt amatorism care nu reprezintă nici România, nici spiritul românesc. Dacă ar fi așa, dacă ceea ce vedem pe simeze ar reprezenta cu adevărat țara, ar fi vai și amar de sufletele noastre și de viitorul țării. Mă întreb atunci, ce sens a avut alegerea acestei producții cu pretenții artistice să reprezinte România? Răspunsul este fără echivoc: nici unul. A fost o greșeală. Ne înșelăm cu ușurință atunci când bolnavi fiind ne ducem să ne tratăm la pictor, iar când vrem să vedem artă
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
beau (fac și asta), cât vorbesc fără istovire. Viața concretă, atâta câtă pătrunde în roman, mai multă decât pătrunsese în Ziua și noaptea, cum spuneam, este cu lăcomie comentată de aceste personaje verbioase, o materie care parcă nu are alt sens decât să genereze teorii. Cu tot balastul teoretizant, căci de un balast este vorba, atmosfera Clujului acelui moment se încheagă din aspecte caracteristice. Lumea universitară din marele oraș transilvan, și cu atât mai mult lumea redacțiilor de ziare, intră iute
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
Ardealul", ziarul lui Martinetti, într-un târziu punându-l totuși la curent cu ce întreprinsese în beneficiul său. Și Dumitrașcu acceptă, mai întâi puțin contrariat, mirat, dar mai apoi cu satisfacție, cu încântare. De fapt celălalt, complicele, acționase în chiar sensul dorințelor adânci ale lui Amedeu, activându-le și făcându-l conștient de ele. Un exercițiu maieutic. Destul de repede Dumitrașcu acceptă ce-i oferise Mârzea, acceptă moral vreau să spun, evoluând în sensul întrevăzut de acela care mizase pe el cu
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
încântare. De fapt celălalt, complicele, acționase în chiar sensul dorințelor adânci ale lui Amedeu, activându-le și făcându-l conștient de ele. Un exercițiu maieutic. Destul de repede Dumitrașcu acceptă ce-i oferise Mârzea, acceptă moral vreau să spun, evoluând în sensul întrevăzut de acela care mizase pe el cu îndrăzneală. Astfel devine Dumitrașcu un om de mare suprafață, vedetă politică a Clujului și a Transilvaniei, părăsind, în foiletoanele din "Ardealul" și în cuvântările ținute la întruniri, linia de echilibru pe care
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
mă îndreptățește, cum, n-ar inspira pe nimeni să vă spună lucruri măgulitoare. Pornind de la titlul ușor aiuritor, apoi acel ciob de clipă și acel inestetic aranjament sonor C-apoi, și nu în ultimul rând contorsionarea, prin omitere, până la pierderea sensului, a zicalei Ochii care nu se văd se uită devenită, la dvs., Că nevăzuții adeseori se uită. În fine, moșneagul străfund, dublat de un tânăr în care vă regăsiți, întreabă, îndoindu-se și nu prea, Chiar nu-i nici o speranță
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
Pactului de la Varșovia, luptele cu victime de milioane de vieți omenești din Biafra și declanșarea războiului din Vietnam. Începuturile terorismului internațional sunt considerate de unii istorici ca având loc În anii '70 ai secolului trecut și sunt evocate, În acest sens, incidentele criminale de la Mogadiscio, Entebe, München, Dawson Field. Tot În această perioadă au avut loc o serie de acțiuni militare În Irlanda, Împotriva mișcării IRA, luptele fratricide din Bangladesh, războiul de Yom-Kippur, faptele criminale ale dictatorului Idi Amin Dada, cazul
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
și obiectivitatea demersului științific a colectivului de autori. Avem În vedere, În principal, date și fapte din istoria poporului român ce au rămas complet În afara atenției autorilor sau care beneficiază de o prezentare incompletă, inexactă ori vădit defavorabilă. În acest sens, amintim absența oricărei referiri la răscoala din 1907, eveniment important pentru societatea românească, credem noi, mult mai importantă decât faptul că 471 de mineri au fost uciși În Japonia, sau patru civili au fost Împușcați de trupe În timpul confruntărilor de la
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
simultaneitate temporală - însumînd opțiuni artistice extrem de diferite, dar fiind pentru alții expresia «noii sensibilități» postmoderne, reductibilă însă, în mare măsură, la poetica lunediștilor, falanga bucureșteană a Cenaclului de Luni condus de Nicolae Manolescu. Cum, mai ales în acest al doilea sens, a devenit pentru unii criteriu de valoare în sine, «optzeciști» apărînd la mulți ani și după sfîrșitul deceniului nouă, e de înțeles gustul polemic al unora dintre optzeciștii notorii de a se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
de scrierile altor foști deținuți politici care-au descris ororile din viața-n închisoare ca datorate exclusiv torționarilor și gardienilor. Corpas se află-ntre puținii ce mărturisesc mecanisme mult mai subtile de producere a suferințelor și schimbării personalității claustraților în sensul politic dorit. La Salcia și-n oricare penitenciar sau colonie, nu era loc pentru morală. Întipărit în "conștiința josniciilor noastre" a rămas traiul din coloniile de muncă, se confesează autorul. Sistemul reeducării prin muncă, experimentat în diverse forme în lagărul
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
cele formate din adverbe, spun ceva simplu, întru exprimă ceva complex". Or, cine încearcă să descrie utilizarea prepozițiilor știe că aproape toate exprimă ceva foarte complex, pentru că aproape toate sînt extrem de polisemantice, ajungînd să dezvolte, adesea cu pornire de la un sens local, raporturi temporale, cauzale și în genere relații abstracte de tot felul, aproape imposibil de descris în cazul expresiilor idiomatice; între aceste relații se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel care le-a scris, dar și pentru mulți dintre cititorii și comentatorii săi. Dincolo de gratuitatea jocului ( întru poate să nu aibă de fapt sensurile care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e ingenioasă în sine), există totuși o susținere obiectivă nu atît la nivelul sensului propriu-zis, cît al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
dintre cititorii și comentatorii săi. Dincolo de gratuitatea jocului ( întru poate să nu aibă de fapt sensurile care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e ingenioasă în sine), există totuși o susținere obiectivă nu atît la nivelul sensului propriu-zis, cît al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
găsirea se realizează simultan, fără a fi în mod simplu și definitiv una sau alta ( "întru înseamnă și a fi în, și a merge către", op. cit., 305); prepoziția are doar meritul de a se asocia prin uz acestui context. Cu sensul mai profan "în numele", "în spiritul", poate de obicei să apară la fel de bine și prepoziția în; întru are doar avantajul specializării marcate stilistic. De fapt, într-o analiză a uzurilor și a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
este în limba de azi o marcă a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al limbii. Sau cel puțin era pînă la a deveni și o marcă a discursului filozofic de descendență noiciană. Proba Internetului funcționează, aducînd dovezi în acest sens: la o căutare cu Google, primele atestări ale prepoziției sînt cam în proporție de 90 , citate din texte religioase: "căzuți întru Hristos", "iubiții mei întru Hristos", "întru această zi", "întru înțelegerea", "întru slava Sa", "întru numele Tău", "întru adevăr", "întru
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
a datelor despre universul comun de discurs și în imposibilitatea de a nota toate mijloacele paralingvistice gest, mimică , aceste dialoguri pun în evidență diferența profundă dintre oralitate și scris: odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de sens: "Și am zis, zic... domne, zic, mi-a zis aseară: te rog frumos, vorbește cu Marilena, dacă nu, cumpără-ți un telefon că m-am săturat să ... te caut să ... nu știu ce..." ( am transpus citatele în punctuație standard, pentru a le
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
străină de viața pe care o duceți dvs. de decenii. Scriu pentru că simt în nări neliniștea greu stăpânită a celor de-o seamă cu mine și ascult înarmarea surdă, preludiul războiului ce se pregătește între NOI și VOI. Scriu pentru că sensul pe care îl dăm noi vieții e un sens necunoscut vouă, și scriu ca să-l lămuresc, să-l încălzesc, să-l feresc de gheața reumatică a filozofiei voastre." (pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
decenii. Scriu pentru că simt în nări neliniștea greu stăpânită a celor de-o seamă cu mine și ascult înarmarea surdă, preludiul războiului ce se pregătește între NOI și VOI. Scriu pentru că sensul pe care îl dăm noi vieții e un sens necunoscut vouă, și scriu ca să-l lămuresc, să-l încălzesc, să-l feresc de gheața reumatică a filozofiei voastre." (pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]