1,310 matches
-
în limba română. Limba română este inima sufletului românesc, forma cea mai înaltă de expresie a acestuia. Limba română nu mai permite grade de intensitate pentru sufletul românesc. Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Gheorghe Duca, Anatol Ciobanu, Ion Ciocanu, Serafim Belicov, Arcadie Suceveanu, Emilian Galaicu Păun, Ana Guțu, Elena Prus, Vasile Bahnaru, Anna Bondarenco, Ludmila Zbanț, Gheorghe Moldovanu, Maria Șleahtițchi, fie-mi iertate omisiunile, sunt poeți, scriitori, intelectuali de forță ai Moldovei dragi, purtători de stindard și făuritori de suflet
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Iar mie femeia asta Îmi place mai mult decît o piersică În sirop. Îți spun că, pentru ea, sînt În stare să Întru Într-o biserică după treizeci și doi de ani de abstinență clericală și să recit psalmii sfîntului Serafim sau ce-o mai fi trebuind. — Te văd foarte avîntat, Fermín. Dar abia ai cunoscut-o... — Uite ce e, Daniel, la vîrsta mea ori Începi să vezi mișcările cum trebuie, ori te-ai ars de nu te vezi. Viața asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
13) 120 NEXT 13 130 NEXT 12 140 NEXT 11 150 END „Încearcă, scrie I, H, V, H când Îți cere input-ul, și dă drumul la program. Poate n-o să-ți vină să crezi: permutările posibile sunt douăzeci și patru.” „Sfinți! Serafimi! Și ce faci cu douăzeci și patru de nume ale lui Dumnezeu? Crezi că Învățații noștri nu făcuseră și ei calculul ăsta? Păi citește Sefer Yetzirah, secțiunea a șaisprezecea din capitolul patru. Și nu aveau calculatoare. «Două Pietre construiesc două Case. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
care nu credeau în El și terminând cu noi care îi admirăm pe greci, lui Dumnezeu îi displace cel mai mult democrația. Nu că n-ar fi El drept, cinstit, bun, Doamne ferește! Dar gândește-te că toți heruvimii și toți serafimii care acum cântă așa de frumos slava Domnului, s-ar apuca de mâine să discute aceeași slavă. îți dai seama ce gălăgie ar fi acolo sus? Nu zic, e bine să fie Domnul democrat, dar pentru a fi liniște în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lui se deschise cea mai frumoasă priveliște pe care o putuse gândi vreodată. Nici nu știu la început spre ce să privească mai mult: spre pajiștea înflorită cu iarbă grasă unde pășteau turme mișcătoare de mioare mânate din fluier de serafimi îmbrăcați în frumoase costume populare, spre lanurile de porumb înalt din care nu se vedea calul și călărețul și de unde nu se sfiau a se arăta prietenoși lupul și ursul ziua-n amiaza mare; spre falnicele livezi de pomi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Octetului în do major. Octetul, bănuiesc în interpretarea istorică din 1954, este remarcabil, cu Lucian Savin și Mircea Saulescu la vioară, Mendi Rodan, Henri Brendier, la vioara a 2-a, Wilhelm Georg Berger și George Popovici, violă, Alfons Capitanovici și Serafim Antropov, la violoncel. Și dacă despre ea este vorba și tot a fost pusă pe disc, cât ar fi fost de util să se vorbească în livret de momentul de relativă relaxare politică, după moartea lui Stalin și ce a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Simion Gociu, Grigore Crigan, Ilie Luceac, acad. Alexandrina Cernov, Elena Marița, mai tinerii Grigore Gherman, Dumitru Mintencu, Gheorghe Ungureanu, Doinița Bojescu, Vitalie Zâgrea și alții. Regret după cei plecați din rândurile noastre: Vasile Levițchi, Ilie Motrescu, Dumitru Grinciuc, Ion Vatamanu, Serafim Saka. Mă mândresc cu cei care și-au găsit a doua casa la Chișinău sau la Bălți: Arcadie Suceveanu, Mihai Morăraș, Nicolae Spataru, Nicolae Bilețchi, Vasile Pavel, Dumitru Apetri, Gheorghe Calamanciuc ș.a. Bucuriile mele sunt și prietenii mei: Nicolae Dabija
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli erau diferite de la o obște la alta, ceea ce a complicat foarte mult încercările ulterioare de stabilire a unei ordini juridice la nivelul întregii zone a Vrancei (Stahl, Serafim, 1939). Totuși, sistemul de reguli era funcțional datorită particularităților grupurilor implicate. Pentru a fi eficiente, regulile trebuiau stabilite ținând cont de particularitățile sistemului de resurse, de gradul de acceptare a participanților în ceea ce privește respectivele reguli, de capacitatea de impunere a regulilor
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor și îi înscriau în registru (Stahl, Serafim, 1939, p. 9). După cum am arătat mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente la nivel operațional, sunt internalizate de săteni și au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era însă prea mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din decembrie 1989, prin demersuri ce astăzi par ușor amuzante. În decembrie 1989, apropiata sărbătoare a Nașterii Domnului a adus primele cunoștințe liturgice în rândul angajaților TVR. Din discuțiile purtate cu doi dintre "întemeietori", teleaștii Lili Lemnaru și Radu George Serafim, am aflat că, plini de entuziasmul libertății, redactorii au dorit chiar o transmisie în direct a slujbei, însă detaliile tehnice le-au stabilit în interiorul redacției fără o prealabilă consultare cu reprezentanți ai BOR, aceștia aflându-se încă în starea tensionată
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
televiziunea grecească, pe parcursul întregii zile de 24 decembrie, promova slujba de Crăciun care, conform regulilor liturgice grecești, se oficiază la miezul nopții. Din discuțiile de documentare pe care le-am purtat, pe parcursul elaborării prezentei teze de doctorat, cu Radu George Serafim, Lili Lemnaru și Titi Dincă, am aflat că până în iunie 1990 nu exista, definită instituțional, o viitoare redacție spirituală. "Era o dorință a tuturor să realizăm cât mai multe materiale care să arate că românii puteau să aibă preocupări religioase
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Titi Dincă, am aflat că până în iunie 1990 nu exista, definită instituțional, o viitoare redacție spirituală. "Era o dorință a tuturor să realizăm cât mai multe materiale care să arate că românii puteau să aibă preocupări religioase, spunea Radu Geroge Serafim 20, pentru că fusese o îngrădire, o constrângere care acum exploda în fiecare dintre noi, dar mai ales în mine, ca fiu de teolog 21. Era o zonă tentantă pe care nu vroiam să o ratez"22. Eseist, publicist, filosof cu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
constrângere care acum exploda în fiecare dintre noi, dar mai ales în mine, ca fiu de teolog 21. Era o zonă tentantă pe care nu vroiam să o ratez"22. Eseist, publicist, filosof cu preocupări și formație teologică, Radu George Serafim a fost desemnat să se ocupe de înființarea Departamentului emisiunilor religioase. În aceeași direcție a unui spațiu nou de exploatat și de descoperit, își înscrie amintirea despre începuturile discursului religios în TVR și Lili Lemnaru care, în mai 2011, în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
a anului 1990 a avut loc o dezbatere pe marginea înființării Redacției spirituale la care au participat și noii angajați 25. Această dezbatere a avut ca principal obiectiv stabilirea denumirii noii redacții ce urma a fi coordonată de către Radu George Serafim, cel care pusese bazele Departamentului emisiunilor religioase din TVR, transformat ulterior în redacția "Viața Spirituală" a Televiziunii Române. În această redacție avea să își deruleze activitatea și Lili Lemnaru, fost tehnician în TVR, cu vădit talent redacțional și cu o dorință
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Pe parcursul primului an post-comunist a existat o adevărată infuzie de materiale documentare și nu numai, iar cei doi vectori amintiți (multiconfesional și dialog) au condus ulterior către un nou proiect de emisiune, și anume "Confluențe" care, conform lui Radu George Serafim, avea ca obiectiv principal îngemănarea problemelor de spiritualitate cu elemente etice, estetice, filosofice și chiar poetice, în vederea unei deschideri mult mai ample, pe linia promovată de Grupul de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii 27, ai căror membri au devenit colaboratori permanenți
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
varianta redacției prin două voturi decizionale, cel al academicianului Răzvan Theodorescu și cel al arhimandritului de atunci, Bartolomeu Anania. Asupra denumirii noii redacții și-a pus amprenta fostul președinte al Televiziunii de dinainte de '89, Petre Constantin (considerat de Radu George Serafim "un comunist de omenie și un intelectual 100%"29), care în virtutea unui mental impregnat de ateism a argumentat că e de dorit denumirea de "Redacția Viața Spirituală" față de propunerea "Redacția Viața Religioasă"30. În anul 1990, pentru o cât mai
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și vizau două aspecte: unul era de natură sacră (prezentarea vieții sfinților în vederea dezvoltării cultului lor); celălalt era de natură prozaică: motivarea personalului redacțional prin creșterea indicatorilor în funcție de numărul de minute alocate redacției din care făceau parte 34. Radu George Serafim e de părere că "redacția "Viața spirituală" devenise o redacție de elită a TVR, astfel că, pe lângă transmisii, începusem o serie de emisiuni"35 ca "Alfa și omega" (1992), "Religie și Societate"(1994)36, "Pe muchie de cuțit" (1993). Ele
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Alfa și omega" (1992), "Religie și Societate"(1994)36, "Pe muchie de cuțit" (1993). Ele aveau un rol atât formativ, cât și informativ și "în acea perioadă încercam să le dau o linie directoare specială, mărturisea în continuare Radu George Serafim, și anume erau îndreptate către anumite pături ale intelectualității pe care vroiam să le câștigăm de partea credinței. Trebuiau să își identifice similitudinile de preocupare cu ceea ce însemna dogma Bisericii în sensul bun al cuvântului"37. În această direcție, în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
anumite pături ale intelectualității pe care vroiam să le câștigăm de partea credinței. Trebuiau să își identifice similitudinile de preocupare cu ceea ce însemna dogma Bisericii în sensul bun al cuvântului"37. În această direcție, în 12 iulie 1990 Radu George Serafim are ca invitat, pentru 45 de minute, un reputat teolog, părintele academician prof. univ. dr. Dumitru Stăniloae. Acea înregistrare este unul dintre cele mai importante documente 38 video pe care le deține Televiziunea Română. Printre primele transmisii în direct realizate de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
atunci Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al BOR, transmisiune la care a participat și Titi Dincă, angajat doar de câteva zile în TVR și pentru care acel moment va însemna "începutul carierei jurnalistice"39. Referitor la transmisiile în direct, Radu George Serafim și-a amintit o discuție pe care a avut-o la Reședința Patriarhală și la care au participat actualul Patriarh Daniel Ciobotea, vrednicul de pomenire Preafericit Teoctist, alături de Mitropolitul Antonie Plămădeală, trecut de asemenea la cele veșnice. În această discuție
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
acasă? Sau se poate ca Sfânta Euharistie să fie transmisă prin unde hertziene?" Răspunsul meu a fost primit cu răceală, dar ulterior, după câțiva ani, când mi-a acordat Crucea Patriarhală, Preafericitul mi-a spus: Câtă dreptate ați avut, domnule Serafim!""40. După doi-trei ani, în care reportajele și emisiunile nu s-au structurat ca marcă televizată, în istoria discursului religios al TVR se înscrie un nou curent de "încercare a publicului" în care se fac "tot felul de experimente 41
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]