2,034 matches
-
private. Capitolul ÎI DESPRE CONTUMACI Articolul 470 Candu, în urma unei decisiuni de punere sub acusatiune, acusatulu nu se va fi pututu prinde sau nu se va înfățișa la judecata, în terminu de dece dile libere, după notificarea făcută la domiciliulu seu, sau candu, după ce s-au înfățișatu ori s-a prinsu, se va fi făcutu nevedutu, președintele curții juratiloru, sau, în lipsa lui, judecătorului care îi ține loculu, va da o ordonanță în care se va coprinde: că acusatulu e datoru să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
areta casă de arestu în care prevenitulu va trebui să fi depusu. Articolul 501 Primulu președinte alu curții de casațiune va ordona îndată să se comunice procedura ministeriului publicu, care în cele cinci dile urmatore va adresa secțiunii civili requisitoriulu seu coprindetoru de denunțarea prevenitului. Articolul 502 Fie preceduta sau nu de unu mandatu de depunere denuntiarea adresată la secțiunea civile, în puterea articolului precedente, numită secțiune, transformată în camera de punere în acasatiune, pronutia asupra acestei cestiuni mai înainte de ori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
secțiuniloru unite, se va tramite, la casulu prevedutu în precedentele articolu, înaintea secțiunii civili. Articolul 507 În tote cașurile, secțiunea la care s-a tramisu o causa, sau după denuntiare sau din oficiu, vă pronunția asupra punerii sub acusatiune. Președintele seu va face funcțiuni de judecatoru de instrucțiune. Articolul 508 Acestu președinte va pute delegă ascultarea marturiloru și interogatoriulu prevenitiloru la unu altu judecatoru de instrucțiune, luatu chiar și afară din judetulu în care se va afla prevenitulu. Articolul 509 Mandatulu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Partea civile, prevenitulu sau acusatulu, care nu va reuși în cererea ce va fi introdusu pentru regularea competinței, vă pute fi condemnatu la o amendă, care nu va trece peste trei sute lei, și din care jumetate va fi pentru adversariulu seu. Capitolul ÎI DESPRE STRĂMUTAREA UNUI PROCESU DE LA UN TRIBUNALU LA ALTULU Articolul 539 În materia criminale, corectianale și politianesca, curtea de casațiune poate, după requisitiunea ministerului publică de lîngă acesta curte, să strămute cercetarea unui procesu de la o curte apelativa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
respingere, în casu candu judecată s-a făcutu în lipsă, si opositiunea făcută de celu în dreptu nu s-a admisu. Articolul 556 Recusatiunea va fi propusă în scrisu; împreună cu mijlocele sale, de către chiar partea litigante sau de unu alu seu imputemicitu prin procurațiune speciale, care va remane alăturată la actu. Articolul 557 Veri ce propunere de recusatiune va trebui să fia făcută în formă ce se areta în articolulu precedinte, cu șese dile mai înainte de diua înfățișării; la din contră
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
precedinte, judicatorulu recusatu se va înlocui, pentru acelu procesu, printr-un altu judicator sau printr-unu suplentu dintr-o secțiune a aceleiași instantie. Articolul 570 Apelulu se va face printr-unu actu subscrisu de parte sau de unu imputemicitu alu seu prin procurațiune speciale, si depusu la instantia în contra oțăririi carii se apeleda. Articolul 571 Apelulu se va priimi fără plată de taxă. Grefiarulu va transmite chiaru în acea di la instanța către care s-a făcutu apelu, actulu de recusare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
arestare, datu după formele prescrise prin lege, sau a unei decisiuni de tramitere înaintea curții de jurați, sau a unei decisiuni ori sentințe de condemnare la o pedepsa de inchisore criminale ori corecționale, și numai după ce va transcrie în registrulu seu actulu care ordona inchisorea. La din contră urmare, elu va fi urmaritu și pedepsitu că culpabile de detențiune arbitraria. Articolul 582 Registrulu directorului va cuprinde asemine, pe marginea actului de darea in mana să a persoanei închise, data esirei arestatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
din casă de poprela a acelei curți celu putinu odată în curgerea unei sesiuni; prefectulu e datoru să visitere celu putinu de doue ori pe anu atatu casă de oprela catu și casa de arestu și tote închisorile din judetulu seu. Articolul 584 Primariulu fiecărei comune și politaiulu ori comisarulu sînt datori asemenea să visiteze tote închisorile ce se voru află în acea comună, spre a se asicura de bună observare a reguleloru prescrise în acele case, precumu și de bună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
compliciloru loru. Articolul 592 Ori ce custode sau directoru, care va re fusa de a areta pe persona închisă acelui care are ordinea unui functionaru însărcinatu cu poliția închisorii sau a casei de oprela, sau dacă nu va întemeia refusulu seu pe aretarea unui ordinu care-lu opresce de a presenta pe închisu, sau dacă nu va areta unui oficiaru politienescu, ministeriului publicu sau judecatorilui de instrucțiune registrele ce i se voru cere, ori dacă nu va lăsa pe aceștia să ia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
Cu tote acestea condemnatulu nu va pute să-și aibă locuința în judetulu unde locuesce sau celu asupra cărui ori în contra proprietății cărui s-a făcutu crimă sau mostenitoru șei în linia dreapta. Gubernulu va pute oțări condemnatului loculu domicuiului seu. Articolul 597 Pedepsele pronuntiate printr-o decisiune sau sentința, în materia corecționale, se voru prescrie prin cinci ani împliniți de la data decisiunii sau a sentintiei care le a pronuntatu în ultimă instanță. Pentru pedepsele pronunțate de tribunale în primă instanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
va transforma într-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă și uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiției umane. Lucrările sale de maturitate încep cu "L'Homme approximatif" (1931; "Omul aproximativ") și continuă cu "Parler seul" (1950; "Vorbind singur") și "La Face intérieure" (1953; "Fața interioară"). În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj. A murit la Paris și a fost înhumat acolo în Cimetière de Montparnasse. La Moinești
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
franciscani Wilhelm von Rubruk și Roger Bacon în 1256. În Europa armele de foc apar în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Astfel, în Italia (mai exact la Florența, 1326) este menționat „un proiectil din fier sau metal” ("pilas seu palloctas ferreas et canones de metallo"). Mai târziu aceste arme apar în Germania de sud, perfecțioanarea armei datorându-se și faptului că europenii voiau să folosească proiectile mai grele ca săgețile.Astfel apar mai târziu tunurile turnate din bronz, sau
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
bun sportiv bulgar al anului. Doi ani mai târziu, a cucerit medalia de argint pe echipe la Campionatul Mondial din 1985, cel mai bun rezultat din istoria Bulgariei. A reușit să reediteze aceasta performanță la Campionatul Mondial din 1987. La Seul 1988, cea de-a două participare la Jocurile Olimpice, s-a clasat doar pe locul 13 la individual și pe locul 8 pe echipe. După căderea Zidului Berlinului în 1989 a plecat la New York, unde a lucrat ca informatician. În paralel
Vasil Etropolski () [Corola-website/Science/336106_a_337435]
-
Jumările reprezintă resturile (comestibile) rezultate din topirea slăninii, a osânzii, a seului sau a oricărui tip de carne (sau materie grasă animală) ce conține grăsime. Uleiul lichid rezultat din realizarea jumărilor este o excelentă materie primă (întrucât este un amestec de acizi organici grași), alături de hidroxidul de sodiu (cu care se combină
Jumară () [Corola-website/Science/327555_a_328884]
-
suedez Christian Hendrik Persoon ca "Agaricus caperatus", în volumul 1 al operei sale "Observationes mycologicae" din 1796, până ce renumitul său compatriot Elias Magnus Fries a transferat specia la genul "Cortinarius" sub numele "Cortinarius caperatus" în lucrarea sa "Epicrisis Systematis Mycologici seu Synopsis Hymenomycetum" din 1838. În anul 1874, genul a fost din nou schimbat, acum în "Pholiota", anume de către botanistul francez Claude Casimir Gillet (1806-1896), iar numai cinci ani mai târziu soiul a fost redenumit de savantul finlandez Petter Adolf Karsten
Ciupercă țigănească () [Corola-website/Science/335961_a_337290]
-
numele de „limba moldovenească”. Domnul Lațcu (aproximativ 1365-1373), fiul primului domnitor al Moldovei, era recunoscut de către Sfântul Scaun ca „Duce al Moldovei” printr-o scrisoare în care se adăuga că Moldova este parte a națiunii vlahe (române): dux Moldavie partium seu nationis Wlachie. Cronicarul polonez Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. Trimiteri la o așa-numită „limbă moldovenească” pot fi găsite în lucrări timpurii precum cea a lui Grigore Ureche "Letopisețul Țării Moldovei
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]
-
staluri, trei rânduri de loji, un foaier luxos cu scări de marmură de Carrara și o mare galerie, unde aveau acces studenții și elevii, în mod gratuit. În primii doi ani de la deschidere, teatrul a fost luminat cu lumânări de seu iar din 1854 s-au folosit lămpi cu ulei de rapiță. Mai târziu, teatrul a fost luminat cu gaz aerian și apoi, cu lumină electrică. În 1875, Teatrul cel Mare din București devine Teatru Național, sub directoratul scriitorului Alexandru Odobescu
Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/302653_a_303982]
-
datând din anul 1832, arată că în Buzău locuiau 2.567 de oameni dintre care: 18 evrei, 1 englez, 1 austriac și restul (99%) români. În perioada 1837-1840 s-a introdus iluminatul public. Lămpile de pe străzi funcționau cu lumânări de seu, la început funcționând 38 de lămpi. Până în 1861, numărul acestora crescuse la 50. În 1841, străzile orașului, până atunci dezordonate și întortocheate, au fost realiniate după reguli urbane. În 1842 în oraș exista un medic, o moașă autorizată oficial și
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
Craiova cunoaște creșteri economice importante. Existau în 1832 un număr de 595 de prăvălii, din care „197 de lemn și 398 de zid”. Orașul se menține ca centru comercial al Olteniei; exportă în Austria și Turcia cereale, piei, ceară, animale, seu și cervis. În 1846 la Craiova s-a înființat prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila. În jurul anului 1848 populația Craiovei număra circa 20.000 de locuitori. Intelectualitatea Craiovei s-a situat ferm
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comerțul, întreaga istorie a orașului fiind marcată de poziția de nod comercial și administrativ. Orașul s-a menținut ca centru comercial în care se tranzacționau: cereale, animale, sare, piei, seu și cervis. Ca urmare a cerințelor mereu crescânde ale exportului s-a înființat la Craiova, în 1846, prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila. În preajma anului 1860 în Craiova existau 4.633 clădiri
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
și Sacadat (reședința). În arhivele episcopiei româno - catolice din Oradea se amintește de satul Sacadat în anul 1532. Satul Borșa (în maghiară Borostelek) apare atestat documentar sub denumirea de Terra Borok (1249), iar Săbolciu (Mezoszabolcs,Szabolcs) sub denumirea de Terra Seu Poss (1256). În monografia județului Bihor din anul 1901 satul Sacadat apare sub denumirea maghiară de Zakadoth , despre care se spune că ar fi luat ființă în anul 1256. Comună Sacadat este situată pe Valea Crisului Repede , în partea de
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
țăranilor, efectuată de Alexandru Ioan Cuza, vom constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început să funcționeze
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
"Ai SE Eu Te Pego!" apărut în 2008 este un cântec brazilian scris de Sharon Acioly și Dyggs Antonio, și interpretat de Os Meninos de Seu Zeh. Acesta a fost înregistrat de trupa braziliană Cangaia de Jegue și apoi acoperite de multe alte trupe regionale braziliene, cum ar fi Garota Safada, Arreio de Ouro, Estakazero, Sacode Forró și Rodada Saia. În 2011, melodia a fost relansată
Ai Se Eu Te Pego () [Corola-website/Science/325623_a_326952]
-
(n. 1 iulie 1966, Satu Mare) este o fostă scrimeră germană de origine română specializată pe floretă. A fost campioană olimpică pe echipe la Los Angeles 1984 și la Seul 1988, fiind laureată în total cu patru medalii olimpice din trei participări. A fost și triplă campioană mondială pe echipe în 1985, 1989 și 1993, și a câștigat clasamentul general al Cupei Mondiale de Scrimă în 1989. S-a născut
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]
-
la o competiție de anvergură. În anul următor a obținut medalia de aur pe echipe la Campionatul Mondial de la Barcelona. În anul 1987 a devenit vicecampioană mondială la individual, după ce a fost învinsă în finala de românca Elisabeta Tufan. La Seul 1988, cea de-a doua participare la Jocurile Olimpice, a ajuns în semifinală, unde a pierdut cu conaționala sa Sabine Bau. Apoi a învins-o pe unguroaica Zsuzsa Jánosi în „finală mică” . Astfel, Germania de Vest a ocupat întregul podium: Anja
Zita Funkenhauser () [Corola-website/Science/336104_a_337433]