1,322 matches
-
începură să consimtă: în orice caz era ceva curios și pentru mulți oameni așa ceva e și ademenitor. Ferdâșcenko se agita cel mai mult dintre toți. — Dar dacă e o întâmplare ce nu se poate povesti... în prezența doamnelor? întrebă cu sfială tânărul cel taciturn. — Atunci o să ne povestești altceva; doar ai făcut și fără asta destule lucruri murdare, îi răspunse Ferdâșcenko. Nu fi copil! — Dar uite, eu, de pildă, nu știu care dintre faptele mele ar putea fi considerată cea mai urâtă, interveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
rămase în picioare. Încetul cu încetul, începu să-i vadă și să-i recunoască pe musafiri. Zărindu-l pe Ganea, râse răutăcios și șopti ca pentru sine: „Ți-am făcut-o!“ Pe general și pe Afanasi Ivanovici îi privi fără sfială și chiar fără vreo curiozitate specială. Dar când, lângă Nastasia Filippovna, îl văzu pe prinț, nu mai putu mult timp să-și ia ochii de la el, uimit peste poate și parcă nefiind în stare să-și explice această întâlnire. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Nu aveți dreptul... nu aveți dreptul! izbucni Burdovski. — Fiul nu răspunde pentru fapta desfrânată a tatălui, iar mama nu-i vinovată, strigă cu patimă Ippolit. — Cu atât mai mult, se pare, ar fi trebuit s-o cruțe... rosti prințul cu sfială. — Dumneavoastră, prințe, nu sunteți doar naiv, ci, poate, ați mers chiar mai departe, rânji răutăcios nepotul lui Lebedev. — Și ce drept ați avut?... strigă Ippolit cu vocea cea mai nefirească. — Nici un drept, nici unul! îl întrerupse prințul în grabă. Aici aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toți au rămas la discreția propriei lor inițiative, cele mai multe dintre milioanele respective trebuiau să se topească negreșit în vânzoleala febrilă a societăților pe acțiuni și în mâinile pungașilor, iar toate acestea le reclamau chiar onestitatea și cumințenia. Chiar cumințenia; dacă sfiala cuminte și lipsa onestă de originalitate au reprezentat la noi, după cum era încredințată toată lumea, calitatea inalienabilă a oricărui om priceput și cumsecade, atunci ar fi fost cumva necinstit și necuviincios să te schimbi atât de subit. Bunăoară, care mamă ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
toți își văd de drumul lor, ei calcă în fiecare clipă pe alături. Toți dau mereu dovadă de timiditate cuviincioasă, ei - nu. Ce-i drept, Lizaveta Prokofievna se speria chiar prea des, însă nu era totuși vorba de acea cuviincioasă sfială mondenă după care tânjeau. De altminteri, se prea poate ca numai Lizaveta Prokofievna să fi fost îngrijorată: fetele erau încă tinere, deși foarte perspicace și ironice, iar generalul, cu toate că era și el perspicace (cu destule eforturi, firește), în cazurile dificile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
stau la dumneavoastră, prințe. L-am scris toată ziua de ieri, apoi în timpul nopții și l-am terminat dimineață; astă-noapte, spre zori, am avut un vis... — N-ar fi mai bine s-o lăsăm pe mâine? îl întrerupse prințul cu sfială. — Mâine „timp nu va mai fi“! râse isteric Ippolit. De altminteri, nu vă faceți griji, îl citesc în patruzeci de minute, hai - într-o oră... Și vedeți ce interesați sunt toți; toți se uită la sigiliul meu și când te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care i se citea în scânteierea ochilor; de regulă, după un minut își muta mânia asupra celui cu care vorbea, indiferent dacă acesta era sau nu vinovat, și începea să se certe cu el. Știindu-și, simțindu-și timiditatea și sfiala, intra de obicei rar în discuție și era mai taciturnă decât surorile ei, uneori chiar prea taciturnă. Însă când, mai ales în asemenea cazuri delicate, trebuia neapărat să deschidă discuția, o începea cu neobișnuită aroganță și chiar cumva provocator. Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și de aceea nu te iau cu mine! mi-a spus el în ziua retragerii. Dar aș dori să fac ceva pentru tine.“ Urca deja în șa. „Scrieți ceva, ca amintire, în albumul surioarei mele“, i-am spus eu, cu sfială, deoarece era foarte indispus și întunecat la față. El s-a întors, a cerut o pană, a luat albumul. „Câți ani are sora ta?“ m-a întrebat el cu pana în mână. „Trei ani“, i-am răspuns. „Petite fille alors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
generalul. Și de soartă nu poți scăpa! Merseră cu toții în salon și acolo iar îi aștepta o surpriză. Aglaia nu numai că nu izbucnise în râs, cum se temea mai înainte, ci, apropiindu-se de prinț, îi spuse aproape cu sfială: — Iartă o fetiță proastă, rea, răzgâiată (îl luă de mână) și fii sigur de respectul nostru nemărginit. Și dacă am îndrăznit să iau în glumă minunata, buna dumitale... naivitate, te rog să consideri că sunt un copil și să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în bugetul datoriei publice nu este trecută o anuitate cu lei 286 400 mai mare decât suma fixă de lei 18 857 880 cât se plătea de țară sub concesia Stroussberg. La această neexactitate, trecută în proiectul de buget fără sfială, se mai adaugă o călcare de lege mult mai colosală, care într-un stat constituțional c-un regim parlamentar altfel decât la noi ar trage nu știm unde pe cel ce a făcut-o. Iată despre ce e vorba. După
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
omul lui de afaceri, epistatul, ocupând fără rușine și fără măcar a se ascunde postul de inginer al județului! La ce se întrebuințează timpul acelui inginer? A gera moșiile pe care le-a arendat de la stat pe față și fără, sfială. Căci din două una. Ori aceste moșii sunt în adevăr ale lui; atunci cum tolerează prefectul ca inginerul județului să fie arendaș? Ori, ceea ce se zice și este mai mult: decât sigur, acele moșii sunt arendate numai cu numele de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atâția înțelepți bătrîni? Voi v-ați găsit să stricați ceea ce au găsit cu cale atâția inși și nu ca voi, ci altfel de învățați! Și apoi nu știți voi că obiceiul este bătrân și că trebuie să purtați cinste și sfială către dînsul? Păcat de Dumnezeu să se ducă atâtea slove! - Așa, domnule, s-au dus și acuma dumneata să fii sănătos! Ele s-au dus și nu se vor mai întoarce căci le-a gonit o soțietate întreagă, le-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pur ca laptele a conservatorului. Oare daca, ferească Dumnezeu, țara ar avea perspectiva unui război, nu e de datoria stofei de-a intra în cabinet? Atunci: jos micile împărecheri de partid, sus țara! Amicul cel răutăcios îi observă cu oarecare sfială că-n asemenea caz rămâne liber să susție guvernul ca deputat, precum o face asta orice partid cumsecade când sunt atât de grave interese la mijloc, chiar daca ministru de finanțe ar fi Simeon Mihălescu, la Instrucție învățatul Costinescu, iar la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adâncul deznădejdii, mân‑ gâie și Îmbărbătează pe cel disprețuit, insuflă bărbăție, tărie, curaj și duh stăpânitor celui copleșit de sfiiciune, Întinde o mână celui gata să se Înece, oblojește rănile celui căzut Între tâlhari, slujește la patul bolnavului cu devotament, sfială, prețuire și dragoste, poartă poverile celor mai slabi (Galateni 6, 2), sfătuiește În bine pe cel ce este gata să se prăvălească În noroiul patimilor, satură pe cel flămând, adapă pe cel Însetat, Îmbracă pe cel gol, cercetează pe cel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lor, aceste personaje nici nu par atât de bizare. În fond, lumea ficțională e singularizată prin poziția autorului - un anumit neosentimentalism ne-duios și ne-dulceag, de grad secund, manifest în contemplarea binevoitor ironică, simpatetică, a delicateței sufletești „handicapate” de sfieli și de frustețea ori obscuritatea comunicării. Nici chiar „răii”, atâția câți sunt, nu sunt scelerați de anvergură, vădiți în tonuri frapante, ci complexați mărunți, pizmași fără cruzime, malefici minori - păcatele lor fiind de ordinul unui „arivism meschin” (Valeriu Cristea) - și
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
și încredere trebuie să fie o oază ce lumineză întregul traseu al cunoașterii copiilor. Și totuși atunci când nu reușesc să fac totul așa cum mi-am dorit, mă întorc iar și iar la copilărie, la satul meu și mă întreb cu sfială în gând: „-Unde am greșit, domnule învățător? Biatricea Manea Școala nr. 8, Vaslui Curcubeu peste timp Răsfoind lucrarea “Curcubeu peste timp”, apărută în 2010 la editura ieșeană Pim, îmi vin în minte spusele domnului prof. univ. dr. Ion Stoica : Bibliotecile
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
esențială a personalității I.3 Rolul școlii în dezvoltarea creativității elevilor I.1 Introducere Misterul creativității „acest act al excelenței și demnității umane a fascinat spiritul uman din timpuri imemorabile. Timp îndelungat apropierea de universul creației s-a făcut cu sfială și sacralitate, nereușind să se ridice valul ei de taină” (J. S. Bruner). Este cunoscut și acceptat faptul că în prezent, omul trebuie să facă față suprasolicitării și exploziei informaționale, dezvoltării tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă, problemelor
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pe nehotărât. Și pentru că nu se poate hotărî să desființeze, nehotărâtul nu știe ce să înființeze. El este judecătorul care nu știe cui să confere semnul alegerii sale, dar nu din teama de a stârni răzbunarea ființei neantificate, ci din sfiala și din scrupulul de a neantifica pur și simplu. Nehotărârea se naște din remușcarea în fața ființei posibile, a ființei care, de 64/ DESPRE LIMITĂ vreme ce hotărârea mea s-a îndreptat în altă direcție, nu va deveni niciodată reală, care
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
consolidare, rolul lui nefiind doar ludic. Prin specificul său, îmbinarea elementelor de joc cu cele de instruire, jocul didactic constituie pentru copii un mijloc eficient și atractiv de realizare a sarcinilor activităților matematice. Prin joc, copiii își înving cu ușurință sfiala și timiditatea, iar ingeniozitatea și stăpânirea de sine se dezvoltă. În joc se dezvoltă capacitățile intelectuale, iar limbajul se îmbogățește. Pentru copii, jocul nu constituie doar o distracție: prin intermediul jocului, copiii dobândesc cunoștințe despre culori, forme geometrice, numără, compun probleme
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
bunătatea Lui, despre facerea lumii, au răspuns ei. Dar voi L-ați văzut pe Dumnezeu? Copiii, cu oarecare neliniște, răspund: Nu, nu L-am văzut! Atunci, trage concluzia inspectorul, există Dumnezeu dacă nu-L vedem? Copiii șovăie și răspund cu sfială, pe șoptite și mirânduse: Nu este Dumnezeu!!! Așa, copii, întărește inspectorul. Dumnezeu nu este, nu există, iar voi învățați la religie lucruri neadevărate. Copiii, nedumeriți, privesc la profesoara lor. Aceasta se adresează clasei tot cu o întrebare: Copii, voi îl
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pe care le va socoti necesare, pentru a orândui circulația banului în stat. Se vede prin aceasta că impunerea va trebui să consiste în mod principal într-un impozit progresiv asupra proprietății. În felul acesta impozitele vor fi percepute fără sfială și fără ruină într-o proporție de atât la sută din avutul stăpânit. Cei bogați trebuie să înțeleagă că datoria lor este de a pune o parte din prisosul lor la dispoziția statului, pentru că acesta le garantează siguranța restului și
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
a nu pierde trenul care trebuia să-i ducă la oraș, Nicolae Tabără și feciorul său, țărani, sunt bruftuluiți și apostrofați cu dispreț de conductor: „Să vă sculați mai devreme, putregaiule, și nu mocoșiți, fire-ați ai dracului să fiți". Sfiala țăranilor e mai mult un soi de „frică", la contactul cu mediul „civilizat", proprietate a boierilor. „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!" mai apucă să îngăime Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și maghiară, unele incluse în Antologia literaturii maghiare (III, 1968), Din lirica japoneză (1970) ș.a. De la Sufletul copacilor la Tainele iubirii (1988), versurile lui Z. configurează un fel de jurnal liric al bucuriilor, tristeților și melancoliilor cotidiene, exprimate direct, cu sfială și modestie, în pasteluri discrete, abia schițate, sau în notații laconice, mici balade și cântece. Un „statornic nestatornic” se definește poetul, intuind structura propriei sensibilități în continuă vibrare, ca „o cutie de rezonanță” sau „ca unda dintr-un izvor,” invocând
ZAMFIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290693_a_292022]
-
cocoș. Câinele hăpăie după o albină care bâzâie și-i dă târcoale. Cele două fetițe se privesc în ochi hipnotizate. Lotte înghite în sec și, cu glas răgușit de emoție, întreabă: Și unde te-ai născut? Luise răspunde șoptind cu sfială, de parcă i-ar fi frică: — La Linz, lângă Dunăre. Lotte își trece limba peste buzele uscate: — Și eu, la fel! În grădină e liniște. Totul e nemișcat, doar creștetele copacilor mai freamătă.“ Taina pare deslușită, dar nu face decât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
cărții lui Theodor Codreanu, care ne-a obișnuit cu studii elaborate, doldora de idei și concepte, riguros structurate, de ai impresia, când le citești, că textul nu mai admite nici cel mai nesemnificativ semn de punctuație, d-apoi incertitudine sau sfială. Rigoarea stilului demonstrația, avalanșa de argumente și puncte de vedere aleatorii aduse în sprijinul disertației critice, notele de subsol, bibliografia exhaustivă și mai ales tonusul, pofta de a se lansa în subiectul propus constituie un conglomerat greu, aproape de neclintit, în jurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]