1,167 matches
-
a însoțit la cercurile inițiatice ale epocii. Studiile o aseamănă pe Stilla cu Porporina, protagonista operei lui Sand, căci unele descrieri sunt foarte asemănătoare. Tema mortului viu apare și alte opere ale lui Verne, precum "Testamentul unui excentric", "Doamna Branican", "Sfinxul ghețarilor" și "Mathias Sandorf". Acest roman, ca și marea majoritate a operei lui Verne, a fost ecranizată. Există patru adaptări cinematografice: două românești în 1957 și 1981, o producție cehoslovacă în 1981 și una franceză în 1976 (ORTF). Prima adaptare
Castelul din Carpați () [Corola-website/Science/320184_a_321513]
-
victimă atracției magnetice, toate componentele ei din fier fiind atrase de munte, ceea ce a determinat zdrobirea ei de stânci. Barca pe care călătoresc Joerling și ceilalți scapă de la distrugere doearece, fiind construită de indigeni, nu conține deloc fier. La baza Sfinxului se află și rămășițele trupului lui Pym, care a murit când pușca i-a fost atrasă de câmpul magnetic, lipindu-l pe vecie de munte. Distrus, Peters moare în același loc. Ceilalți se îmbarcă din nou și ajung la ocean
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
exploratorii care au atins Polul Sud și de la imaginile din satelit, se știe că acel continent este format dintr-o întindere compactă de gheață. În anul 1984, compania Electrecord din România a lansat teatrul radiofonic pe disc dublu de vinil "Sfinxul ghețarilor", o adaptare a romanului lui Jules Verne. În numărul 257-258 din august 1965 al "Colecției de povestiri științifico-fantastice" a apărut un fragment din roman.
Sfinxul ghețarilor () [Corola-website/Science/321321_a_322650]
-
o figură de femeie cu mâinile așezate pe capetele a doi lei care stau așezați la dreapta și la stânga ei. Figura de femeie poate fi interpretată drept zeiță, fie Așerah, Astarte, sau Anat. Al treilea registru are două figuri de sfinx aripi cu un loc liber între ele. Al doilea nivel conține un arbore sacru flancat de ambele părți de ibiși care stau pe picioarele lor din spate. Registrul de sus arată un patruped (fie o bovină fie un cal) cu
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
Soarelui fie cerul. Cei mai mulți autori sunt de acord că arborele sacru din al doilea registru trebuie identificat cu o așerah, deși arborele stilizat este adesea văzut drept obiect de cult mai degrabă decât imagine a unei zeițe. Figurile de tipul sfinxului înaripat de pe al doilea nivel au fost interpretate drept heruvimi iar spațiul dintre ele îl reprezintă pe invizibilul Iahveh ca „stând pe tronul făcut din heruvimi” deși spațiul liber poate fi de asemenea interpretat ca permițând observatorilor să vadă un
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
Karnak are ca scop principal impresionarea afectivă și spirituală a celor ce participă la ceremoniile închinate lui Amon-Ra. Compoziția uriașă trebuia să-i facă pe simplii muritori să se simtă insignifianți în prezența divinității. Dupa o lungă alee, încadrata de sfincși sculptați în piatră, urmează intrarea în templu, formata din piloni uriași și obeliscuri împodobite cu steaguri și statuile faraonilor. Sala festivă are trei nave centrale mai mari și două laterale mai mici. Este o sală hipostilă, de dimensiuni impresionante: 103
Karnak () [Corola-website/Science/315357_a_316686]
-
aruncă razele peste o șopârla adormita,"/ "Peștișori cad din cer."/ "Dincolo de fereastră"/ Sunt soldați cu suflete încremenite."/ "Kafka stă pe un scaun pe malul mării,"/ "Cu gândul la pendulul ce mișcă lumea."/ Când cerul inimii se închide,"/ "Umbră nemișcata a sfinxului,"/ "Se preschimba în cuțit"/ "Și îți străpunge visul."/ "Degetele fetei înecate"/ "Caută piatră de intrare."/ "Ridicandu-si poalele vesmântului albastru"/ "Îl privește pe Kafka pe malul mării."/ Kafka nu înțelege cum de un cântec cu asemenea versuri a ajuns un
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
cântec a cucerit inimile atâtor oameni - este un cântec de dragoste scris pentru cea care îl cântă pentru a-și alină sufletul. Încearcă să înțeleagă însemnătatea acelor versuri cu gândul la tânărul din tablou. Norul din tablou aduce cu un sfinx ghemuit. Kafka = singurătatea enigmatica ce plutea în jurul tânărului din tablou; un suflet singuratic ce rătăcește pe o plajă absurdă. Mai identifica și alte versuri care se potrivesc cu situația în care se află - “ peștișori cad din cer”, “ cuțitul care străpunge
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
străinătate - în Europa și SUA, în special după căderea comunismului. După anii ‘90, Compact a cântat în deschiderea unor formații renumite: Nazareth, Europe, Scorpions. Trebuie amintit că, în perioada 1991 - 1995, Paul a plecat din trupa Compact, alăturându-se formației Sfinx Experience. A cântat cu aceasta în Olanda, Luxemburg și Belgia, însă nu a putut să stea departe prea mult de trupă să de suflet, astfel că în 1996 a revenit la Compact. În anul 2007, Municipalitatea orașului Campia-Turzii i-a
Paul Ciuci () [Corola-website/Science/315432_a_316761]
-
Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri în zona nord-vestică a bazinului, relief tip „babe”, Sfinxul, Babele.
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
fost construită în 1937 de către societatea turistică Asociația Drumeților din Munții Înalți ai României (A.D.M.I.R.). Arhitectul a fost Octav Doicescu. Este gazdă unor fenomene litografice: ciupercile de piatră numite "Babele" - monumente ale naturii - aflate chiar în fața cabenei și a Sfinxului în imediata ei apropiere. Iarnă și mai ales primăvară, servește ca bază pentru practicarea schiului. Accesul poate să fie cu telecabina din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la Cabană Piatră Arsă. Păstrând
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
ei apropiere. Iarnă și mai ales primăvară, servește ca bază pentru practicarea schiului. Accesul poate să fie cu telecabina din Bușteni sau cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la Cabană Piatră Arsă. Păstrând legătură cu Sfinxul, ele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii că și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Despre apariția lor s-au format legende și teorii. Unii cercetători spun că agenți
Cabana Babele () [Corola-website/Science/317398_a_318727]
-
patru camere, în apropiere de camera funerară, într-una fiind corabia regală, iar celelalte sunt în curs de explorare, dezvăluind poate ultimele secrete ale Marii Piramide: tezaurul și mumia faraonului. Astăzi, Marea Piramidă este inclusă, împreună cu celelalte piramide și cu Sfinxul, în regiunea turistică a Platoului Gizeh. De asemenea, în zona aceasta se află muzeul ce găzduiește misterioasa Barcă Solară, descoperită abia în 1954, lângă partea de sud a piramidei. Această barcă se presupune că a purtat corpul lui Khufu în
Marea Piramidă din Giza () [Corola-website/Science/325962_a_327291]
-
sunt în general rotunde și susținute de un stâlp central care se încheie cu trei picioare în partea inferioară. Același tip de ornamente îl întâlnim și la mobilă: picioarele meselor, scaunelor și suporturile au forme de dragon, labe de animal, sfinx înaripat, cariatidă, gât de lebădă etc. Ca materiale, preferințele se îndreaptă către lemn de acaju, abanos, bronz, metal, marmură. O altă caracteristică o constituie existența mobilierului pentru toaletă și a celui pentru spălat, prevăzut cu oglinzi ovale sau rotunde. Cei
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
de Vest și confluența cu valea Sadului și reprezintă o zonă montană (cu stâncării, abrupturi calcaroase, vârfuri, grohotișuri, chei, cascade, ponoare, pajiști montane și păduri), în arealul căruia sunt incluse rezervațiile naturale: Sfinxul Lainicilor (formațiune geologică megalitică de forma unui sfinx) și Stâncile Rafailă (arie protejată de interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
ușor de deplasat. Vântul inarcat cu nisip, cu zăpadă și cristale de gheață acționează prin coroziune și deflație, adică izbește cu putere și șlefuiește proeminentele rocilor, lărgește spărturile, spulberă materialele fine. Contribuie la formarea reliefului rezidual de tip „babe”, „ciuperci”, „sfincși”. În alte locuri vântul depune praf, dând acumulări loessoide sau dune de nisip. Uneori evacuarea elementelor fine duce la dezvoltarea unui peisaj de câmpuri de pietre și blocuri, asemănătoare ergurilor. Acțiunea fluviatila (fluvio-periglaciatia, gelifluviatia) este prezentă o perioadă foarte scurtă
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
de 3 hectare. Arealul „Grădină Zmeilor” prezintă o zonă naturală (din Podișul Someșan, subunitate geomorfologica a Depresiunii colinare transilvane), ce cuprinde un ansamblu neregulat de stânci ("Față Cătănii, Zmeul și Zmeoaica, Moșu, Călugării, Căpitanul, Acul Cleopatrei, Soldații, Eva, Dorobanțul, Degețelul, Sfinxul"), cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”. Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga de câte un sfinx bronzat. Bustul este așezat pe un soclu de piatră. Pe soclu se află o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
ce se află acum în orașul Urbino, în Piazza del Rinascimento. In prima jumătate a primului secol din era nouă, Caligula a dispus construirea unui nou templu al zeiței Isis la Roma. Pentru acela s-au importat numeroase statui și sfincși din Egipt. Nu se știe dacă cele două obeliscuri de la Sais au fost transportate chiar atunci, sau mai târziu, sub domnia lui Domitianus, cel care a ordonat reconstruirea templului devastat de un mare incendiu din Roma. Obeliscul a fost regăsit
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
tradus din versurile poeților latini Titus Lucretius Carus, Publius Vergilius Maro, Quintus Horatius Flaccus, Pindar, din versurile poeților simboliști francezi Charles Baudelaire, Paul Verlaine și Joséphin Peladan. Din opera celui din urmă a publicat tragedia în trei acte „Oedip și Sfinxul” în revista „Vieața nouă", în anul 1914. Alexandru Macedonski menționa cu această ocazie că poetul Constantin T. Stoika „a deșirat unele după altele mărgăritarele și pietrele scumpe ale propriei tinereți, îmbătată de armonii și de tot ce este mai înălțător
Constantin T. Stoika () [Corola-website/Science/326799_a_328128]
-
et ses oeuvres". Este posibil ca povestirea „Săptămâna cu trei duminici” a lui Poe să fi inspirat romanul vernian "Ocolul Pământului în optzeci de zile" (1873). În 1897, Verne a publicat o continuare a "Aventurilor lui Arthur Gordon Pym" intitulată "Sfinxul ghețarilor". La fel ca în romanul lui Poe, Verne încearcă să prezinte o operă de ficțiune imaginativă ca pe o poveste credibilă, incluzând detalii reale. Romanul în două volume descrie aventurile vasului "Halbrane", al cărui echipaj vrea să afle ce
Aventurile lui Arthur Gordon Pym () [Corola-website/Science/325705_a_327034]
-
si se varsă în acestă la Gura-Bădicului. Apele de la Buștea, îmbuteliate în trecut, s-au exportat în Franța până în anul 1939. Conform etichetei aplicate pe sticle - scrisă în limbile română și franceză - apa se numea "Izvorul întineririi" Monument al naturii, "Sfinxul" de pe Breazău (cunoscut și sub denumirea de Sfinxul de la Buștea) este o stâncă de aproximativ 5-6 m înălțime cu aspectul unui cap uman vizibilă de la câțiva kilometri depărtare. Este situat pe culmea Breazău aflată pe stânga văii Slănicului, culme care
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de la Buștea, îmbuteliate în trecut, s-au exportat în Franța până în anul 1939. Conform etichetei aplicate pe sticle - scrisă în limbile română și franceză - apa se numea "Izvorul întineririi" Monument al naturii, "Sfinxul" de pe Breazău (cunoscut și sub denumirea de Sfinxul de la Buștea) este o stâncă de aproximativ 5-6 m înălțime cu aspectul unui cap uman vizibilă de la câțiva kilometri depărtare. Este situat pe culmea Breazău aflată pe stânga văii Slănicului, culme care atinge înălțimea maximă în vârful Breazău (1239 m
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]