247,628 matches
-
de 6 iunie 2002, pe o vreme ploioasă, la intrarea în blocul de pe str. Ștefan Luchian nr. 12 C, nu departe de strada Mântuleasa a lui Mircea Eliade, soseau în flux continuu oameni de toate vârstele. Unii veneau pe jos, singuri sau în grupuri, alții coborau din mașini proprii, alții descindeau din taxiuri. Nu-și spuneau nimic unul altuia, cel mult se salutau discret, dar se vedea că era vorba de o întrunire. Aș fi putut crede că participau la o
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
veritabil: să nu generalizeze, extinzînd asupra întregului domeniu trăsăturile unui segment al său, să evite profețiile (" Nu putem prezice schimbarea lingvistică, putem doar să o recunoaștem odată ce s-a produs", p. 22) și mai ales prescriptivismul deghizat în descriere. O singură previziune își face apariția pe parcurs - dar e deja o judecată întemeiată pe fapte prezente: că dezvoltarea Internetului va permite integrarea a tot mai multe dintre trăsăturile normale și diverse ale comunicării umane, cu întreaga lor varietate de texte și
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Internetului - își liniștește încă o dată cititorii: în dezacord cu puriștii periodic îngrijorați asupra sorții limbajului, autorul nu vede în tehnologia modernă nici un fel de risc de distrugere și sărăcire a limbilor - ci doar o șansă pentru diversificare și creativitate. O singură obiecție serioasă se poate aduce cărții: caracterul evident anglo-centrist al discursului (de care autorul însuși e conștient, arătînd că nu poate spune nimic sistematic despre ceea ce se întîmplă în afara limbii engleze, dar tinzînd să creadă că tendințele sînt analoge, p.
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
Gheorghe Grigurcu Prea adesea în fața unui jurnal literar sîntem înclinați a ne pune întrebarea în ce măsură acesta aparține... literaturii. O comoditate (stricturare!) a gîndirii ne împinge la o suspiciune aidoma celei ce limitează activitatea unui autor la un singur gen, gata a sfida evidențele tot mai plurimorfe ale literelor actuale, cu toate că jurnalul are o vechime (literară!) respectabilă. I se dibuie originile în literaturile franceză și engleză ale veacului al XV-lea, iar după unii exegeți mai iscoditori chiar în
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
aș fi bănuit că aici erau resturi de viață, dacă nu aș fi văzut șase corpuri nenăscute, șase embrioane, care tiveau pata întunecată, alcătuind un hexagon. Sfere gelatinoase care, în învelișul alunecos de albuș, scăpaseră de sub greutatea roții și care, singure, își păstraseră forma în mijlocul strivirii. Am avut sentimentul că aici, fie și numai sub forma unui eșafodaj mecanic, mai domnea încă grija - grija mamei vieții, ale cărei reflexe sunt mamele animalelor și mamele oamenilor. Ca de atâtea ori m-am
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
mi-l rupsese în patru bucăți. Dețin amănuntul de la Ioana Lungescu, (locuind încă în blocul scriitorilor), secretara directorului care în acel moment o înlocuia pe cealaltă secretară de care P.D. pomenește în scrisoare, Mioara... Dumnezeu să-l ierte, nu era singurul abuz al defunctului. Dar, scrisoarea spală, magnanim, orice urmă de... las cititorului loc liber să pună el cuvântul. Până și aceste două scrisori strict ocazionale, însă, pe care Soarta mi le hărăzi tocmai mie, poartă marca acelei nobleți, pe care
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
dintre editori, foarte dură, mă duce cu gândul la magazinele din satele sau orașele de mărime mijlocie, care țin deschis toată săptămâna, inclusiv duminica, și care nu ajung niciodată să se pună de acord să închidă duminica fiindcă, dacă unul singur refuză, nici ceilalți nu-și pot permite să țină închis. N-ar putea exista un acord, având în vedere că e vorba de un interes comun, care e cartea? Sau poate nu e vorba de un interes comun? La acestea
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
absolut colaterale decât esența cântecului cu care, simplu, ești de acord sau nu. Poate lucrul cel mai pozitiv în jurul acestei neterminate polemici e acela de a constata că suntem mulți cei ce credem că nu suntem o literatură a unui singur poet... Evident, suntem o literatură vie nu fiindcă polemizăm, ci, mai ales, fiindcă sunt oameni care, dincolo de contestații (legitime, în fond, ale fiecărui cititor), se încăpățânează să o ia de la capăt, să facă din cuvântul vorbit operă, dacă au capacitatea
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
fi mai îngrozitoare decât absurdul ficțiunii și cum limbajul are capacitatea perversă de a o transfigura total. Alteori, însă, repetitiv până la buimăceală și golit de sensuri limbajul învăluie personajele într-o moarte a cuvântului, automatismul absurd și penibil dovedindu-se singura cale de a comunica. Că Matei Vișniec țintește acum dincolo de un Pirandello, Beckett sau Ionescu, ne-o arată și faptul că dramaturgul recunoaște în Cehov - într-o scurtă notă de la finalul piesei Mașinăria Cehov - pe "adevăratul precursor al teatrului absurdului
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
la început doar vocala a, pentru ca în final să atingă forma perfectă de comunicare prin disoluția fizică. Din cei doi îndrăgostiți nu mai rămân până la urmă decât două voci: "El - Te simt ca și cum am fi, tu și eu, aripile unei singure păsări. Ea - E ciudat că mai putem comunica. Ar trebui să avem de-acum un singur glas. El - Va veni și asta." Teatrul lui Matei Vișniec este o neliniștitoare călătorie între două extreme. De la cinism la cruzime ("Intendentul - Dle General
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
fizică. Din cei doi îndrăgostiți nu mai rămân până la urmă decât două voci: "El - Te simt ca și cum am fi, tu și eu, aripile unei singure păsări. Ea - E ciudat că mai putem comunica. Ar trebui să avem de-acum un singur glas. El - Va veni și asta." Teatrul lui Matei Vișniec este o neliniștitoare călătorie între două extreme. De la cinism la cruzime ("Intendentul - Dle General, morții cer să fie amestecați, dați printr-o uriașă mașină de carne, transformați în pastă și
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
iresponsabil al acestui partid pentru care "protecția socială" e doar șperaclul de deschis inima prostimii. Dacă editorii s-ar fi oferit să cotizeze la partid, probabil că situația s-ar fi rezolvat ca prin miracol. Dar pentru că manualele au rămas singura afacere pe care mafia puterii n-o controla, a sosit vremea să se intre cu bocancii nesimțirii și ai lăcomiei peste ea. Că de suferit vor suferi tocmai copiii de mila cărora Cati-de-Celuloză se zguduie de plâns, n-are importanță
Cati de Celuloză by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15145_a_16470]
-
o măsură convingătoare. De temut este doar stagnarea la acest nivel - or sunt semne încurajatoare că ea începe să nu mai fie o realitate. Pericolul contrar acum ar fi acela de a considera, cu efecte directe și de metodă, că singura psihanaliză autentică este cea clinică (există deja unele indicii în acest sens). Credem însă că o atare situare este doar o problemă trecătoare de identitate, inerentă oricărui debut profesional, care traduce, în fapt, în termeni diametral opuși, aceeași dificultate de
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]
-
specialiste în sociologie, au venit cu părerea că noi, europenii, n-ar trebui să ne amestecăm în practicile sexuale de pe alte continente, liber consimțite, de altfel, și intrate în cutumă. Poziția dnei Accad, născută pe alt continent, mi se pare singura rațională. Așa și canibalismul reprezintă o tradiție și a-l condamna noi, europenii, ar fi un amestec nepermis în tradițiile Africii etc. etc. Sofisticatele socioloage din Franța au găsit, s-ar crede, de bon ton să apere o mutilare de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
era mai mare decât cea pe care o văzusem în filmele "istorice" românești care evocau perioada de transformare a pătlăgelelor verzi în pătlăgele roșii și trecerea la lupta de clasă. M-a amenințat că dacă se va mai întâmpla o singură dată, el personal va insista să fiu dat afară din partid. Eram șocat, nu înțelegeam unde greșisem și nu reușeam să mă apăr. Peste numai trei ani, respectivul individ, ajuns între timp director, venea să-mi propună mie acest post
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
dezarmantă, cu puritatea retiniană a unui copil sau a unui sălbatic aflat într-o permanentă stare de uimire, pentru ca, insidios, într-un moment secund, să dejoace totul și să supună unui greu examen toate ipostazele propriei lui percepții. într-o singură lucrare, iar pentru exemplificare ar putea fi invocată una dintre Veneții, el își consumă o enormă resursă de ingenuitate, bucurîndu-se îndelung de fiecare tușă de culoare sau accent de lumină, dar în subteran supune unei analize necruțătoare, trecînd totul prin
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
naștere altuia și mai ales un gând produce alt gând". Ad infinitum. Aș muta astfel discuția de la chestiunea incompletitudinii adevărului, care nu duce nicăieri pentru că e nespecifică, înspre reprezentările, configurațiile, poeticile prin care literatura postbelică și-a asumat, de una singură și cu mari riscuri, sarcina de a rosti acel adevăr, rămânând totuși literatură, rămânând ea însăși (celelalte genuri ale conștiinței publice - publicistica, comentariul politic și social, istoria - au cam dormit somnul morții și literatura a trebuit să le preia îndatoririle
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
acesta procedează, de altfel, câțiva critici nouăzeciști, care cred că Roșu vertical de Nichita Stănescu (în toate volumele lui un extraordinar colorist) e un simbol al partidului comunist. Dar să revin la Augustin Buzura și să spun măcar atât, că singurul monopol pe care l-a avut în bătălia cu cenzura, singurul monopol pe care îl poate avea un mare scriitor e monopolul asupra propriei formule auctoriale. Nu voi intra aici în detalii, dar subversivitatea romanelor sale înseamnă cu totul altceva
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
vertical de Nichita Stănescu (în toate volumele lui un extraordinar colorist) e un simbol al partidului comunist. Dar să revin la Augustin Buzura și să spun măcar atât, că singurul monopol pe care l-a avut în bătălia cu cenzura, singurul monopol pe care îl poate avea un mare scriitor e monopolul asupra propriei formule auctoriale. Nu voi intra aici în detalii, dar subversivitatea romanelor sale înseamnă cu totul altceva decât similitudini aleatorii, înseamnă o întreagă cazuistică a "morții psihice", a
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
trebui să îl reconstituim noi înșine (cu inovațiile de rigoare bineînțeles), pentru că iarăși l-am pierdut... Conflictul tânărului jurnalist cu activiștii era imposibil de arbitrat pe lista de cuvinte critice a anilor cincizeci, unde lucruri opuse erau numite printr-un singur termen. Ce i se cerea prin ședințe, "căutarea faptului semnificativ, real, exact" era tocmai ce încerca și el să facă, numai că fiecare înțelegea în felul lui căutarea cu pricina: activiștii ca reproducere de clișee, iar Tudor, ca viziune individualizată
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Nu a făcut-o. A cerut să i se aducă de la Biblioteca Academiei cărți iar ele creșteau în mormane în jurul său. Era foarte bolnav, când citea și scria. Se izolase de lume pentru a-și urmări liniștit gândurile. Se înregistra singur pe bandă de magnetofon pentru a se verifica. Nu de puține ori, nemulțumit, ștergea banda și relua totul de la început. Alături de biografia eminesciană care, în momentul apariției, în 1932, marca un strălucit debut al autorului ei în istoria literară, această
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
bibliografie eliadistă, cunoscută la sursă, adică din limbile engleză, franceză, germană și română. Comparase (cu detalii) formulele lui Dubuisson, Dumézil, Lévi-Strauss și Eliade, nu În vederea unei ierarhii, posibil păguboase, ci a unei descoperiri multiple de sensuri În aria culturii popoarelor. Singurul concept care s-a impus nu numai În arealul european, prin apelurile la prolificitatea sa de sensuri, care identifică și stabilizează, până și În China sau Japonia, este cel de sacru. Revelația definirii lui a avut loc În contactul nemijlocit
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
o Cenușereasă? Constatările sînt alarmante. A crescut producția de carte, a scăzut numărul de librării. Acest prim paradox nedumerește la fel de mult ca și refuzul unor librari de a-și declara vînzările. Ar fi, cică, "secrete". Autorii anchetei au calculat totuși singuri, luînd ca eșantion cea mai mare librărie din Transilvania, cu vînzări record pe țară, și anume Librăria Universității din Cluj, și au descoperit că în trei luni s-au vîndut aici cărți în valoare de aproape 400 milioane de lei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
care a condus la monopolizarea pieței de către două trusturi de presă și edituri; scoaterea din competiție a principalelor edituri străine de manuale, "acuzate" prin notele obținute de la evaluatorii M.E.C. de a nu stăpîni bine nici măcar limba maternă. Concluzia e una singură, aceea din titlul mesei rotunde. La toamnă, cînd se vor număra manualele, se va vedea că politica M.E.C. nu doar a falimentat niște edituri importante, dar a lăsat școlile fără manuale. Despre calitatea celor ce vor apărea, la prețuri de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
dintre Opera și Viața lui M. Eminescu. În Lămuriri, anunță că la sfîrșitul celui de-al cincilea volum Opera urmează să publice Bibliografia și Notele de la Viața lui Mihai Eminescu. În Postfața din 1936, citim: "Cele șase volume alcătuiesc un singur studiu, care trebuiește să fie citit de la un capăt la altul, fiindcă intenția critică este infuzată peste tot și o pagină se bizuie pe alta, în valuri variate, nu identice." Iar în Prefața din 1947: "...și astfel puteam acum cu ajutorul
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]