1,909 matches
-
membrului superior stâng se poate suspiciona implicarea emergenței arterei subclaviculare stângi în zona stenozată. Inspecția bolnavului, palparea și auscultarea vaselor anastomotice în regiunea toracică anterioară și periscapulară poate pune în evidență o circulație colaterală sub formă de cordoane vasculare pulsatile sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
simptomatologia poate fi minimă, cuprinzând tulburări paroxistice de ritm, palpitații, dispnee [10]. EXAMEN OBIECTIV Auscultația relevă în 80-l00% cazuri un ritm în 3 sau 4 timpi, care asociat cu cianoza orientează spre boala Ebstein. De regulă se percepe un suflu sistolic parasternal stâng sau xifoidian de intensitate medie, uneori asociat cu un suflu diastolic [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma - rareori normală în maladia Ebstein. Frecvent: ax electric deviat la dreapta, hipertrofie atrială stângă, microvoltaj QRS, BRD major sau minor, tulburări de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o dispnee de efort constantă și o hipotrofie staturo-ponderală în formele cu hiperdebit pulmonar. EXAMEN OBIECTIV În formele cianogene se întâlnește un suflu de stenoză pulmonară parasternal stâng de intensitate variabilă, iar în prezența unei PCA se percepe un suflu sistolic sau sistolo-diastolic, zgomotul II este unic. În formele necianogene se întâlnește o deformare a regiunii precordiale, freamăt sistolic și un suflu sistolic cu un caracter de DSV, zgomot II dedublat. În formele grave cu hiperdebit pulmonar apar semne de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cianogene se întâlnește un suflu de stenoză pulmonară parasternal stâng de intensitate variabilă, iar în prezența unei PCA se percepe un suflu sistolic sau sistolo-diastolic, zgomotul II este unic. În formele necianogene se întâlnește o deformare a regiunii precordiale, freamăt sistolic și un suflu sistolic cu un caracter de DSV, zgomot II dedublat. În formele grave cu hiperdebit pulmonar apar semne de insuficiență cardiacă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma are o mare valoare în orientarea diagnosticului, indiferent de tipul anatomic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
suflu de stenoză pulmonară parasternal stâng de intensitate variabilă, iar în prezența unei PCA se percepe un suflu sistolic sau sistolo-diastolic, zgomotul II este unic. În formele necianogene se întâlnește o deformare a regiunii precordiale, freamăt sistolic și un suflu sistolic cu un caracter de DSV, zgomot II dedublat. În formele grave cu hiperdebit pulmonar apar semne de insuficiență cardiacă [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma are o mare valoare în orientarea diagnosticului, indiferent de tipul anatomic de atrezie tricuspidiană. Hipertrofia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
apară unele simptome funcționale și putem găsi modificări obiective. Simptome funcționale Constau mai ales din dureri precordiale care se intensifică la mișcări sau în anumite poziții, și uneori palpitații. Semne obiective Se constată mărirea inimii și retracția permanentă sau numai sistolică a regiunii precordiale. La auscultația inimii se poate depista un clacment pleuro-pericardic, care traduce existența aderențelor pleuro-pericardice. Este un zgomot telediastolic, inconstant, vibrant, care variază cu poziția, respirația. Examenul radiologic La examenul radiologic se poate constata un contur cardiac șters
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
impulsuri ale VS; - șocul apexian deplasat lateral. 2. palpare - confirmă modificările găsite la inspecție; - poate fi palpată o undă „a” presistolică. 3. percuție - matitatea cardiacă mărită. 4. auscultația - zgomot II accentuat sau dedublat; - zgomote de galop presistolic și protodiastolic; - suflu sistolic de insuficiență mitrală și tricuspidiană [10]. Examinări paraclinice - ECG-modificări ST-T, HVS, BRS, unde Q patologice. - Examenul radiologic: cardiomegalie, stază venoasă pulmonară, semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
patologice. - Examenul radiologic: cardiomegalie, stază venoasă pulmonară, semne de hipertensiune pulmonară. Figura 9.33. Cardiomiopatie dilatativă - insuficiență ventriculară stângă (incidență P-A) (colecția autorului). Figura 9.34. Cardiomiopatie dilatativă, cord bovin (incidență P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o bătaie sistolică tardivă, când inima este aproape goală și efectuează o contracție aproape izometrică; - pulsul carotidian crește abrupt și apoi scade în mezosistolă, pe măsură ce se dzvoltă gradientul, urmând apoi o a doua creștere. Acest aspect poate fi apreciat la examenul fizic, dar
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o undă „a” proeminentă, reflectând complianța scăzută a ventriculului drept secundară hipertrofiei masive a septului inter-ventricular. -auscultație-zgomotul I este normal - zgomot IV deseori prezent - corespunde impulsului presistolic apical; - zgomot II dedublat; - zgomotul III poate fi prezent; - semnul auscultatoric specific - suflul sistolic care are următoarele caracteristici: - este aspru, crescendo-descrescendo; - începe la distanță de zgomotul I și se aude cel mai bine între apex și marginea stângă sternului; - iradiază deseori spre marginea inferioară a sternului, axilă și baza cordului (nu și pe vasele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile restrictive (CMR) constituie un grup de afecțiuni miocardice primare caracterizate prin diminuarea funcției diastolice cu prezervarea funcției sistolice. Clinic și fiziopatologic CMR se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice - noninfiltrative - idiopatice, sclerodermie; - infiltrative - amiloidoza, sarcoidoza; - boli prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sângele într-o proporție adecvată nevoilor metabolice tisulare”. C. Carp în Tratatul de Cardiologie (2002) stabilește următoarele criterii de definire și diagnostic ale IC: CRITERII OBLIGATORII: 1. Simptome de IC în repaus sau la efort; 2. Semne de disfuncție ventriculară sistolică în repaus documentată prin metode obiective (radiologie, ecocardiografie, ventriculografie izotopică); CRITERII FACULTATIVE: 1. Răspunsul la tratamentul IC (poate înlocui criteriul 2 când nu sunt disponibile metodele obiective de evaluare sau când diagnosticul de IC rămâne nesigur); În anul 2005, Grupul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sindromului, precizarea tipului de insuficiență cardiacă: stângă sau dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări de ritm cu frecvență rapidă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ CU DEBIT REDUS Caracterizează insuficiența cardiacă care apare în cele mai multe cazuri de boală cardiacă (congenitală, valvulară, reumatismală, hipertensivă, coronariană, cardiomiopatică). INSUFICIENȚA CARDIACĂ CU DEBIT MARE Apare în tireotoxicoză, fistule arteriovenoase, boala Beri-Beri, boala Paget, anemie, sarcină. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ SISTOLICĂ Este o tulburare de ejecție a sângelui - status inotrop deprimat: principalele manifestări clinice sunt consecința unui debit cardiac anterograd insuficient. Exemple: embolism pulmonar acut masiv, cardiomiopatie dilatativă. INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ DIASTOLICĂ Reprezintă alterarea capacității ventriculilor de a accepta sângele, un defect
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a presiunii venoase retrograde ventriculului afectat, determinând congestie pulmonară și/sau sistemică. La mulți pacienți coexistă aceste două forme de insuficență cardiacă. Cea mai comună formă de insuficiență cardiacă (cauzată de ateroscleroza coronariană) este un exemplu al acestei asocieri: - insuficiența sistolică este determinată atât de pierderea cronică de contractilitate miocardică secundară unor infarcte anterioare, cât și de pierderea acută indusă de un episod de ischemie tranzitorie; insuficiența diastolică este secundară complianței ventriculare reduse determinată de înlocuirea de miocard normal, distensibil, de către
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fizică gradul de disconfort crește [10]. EXAMENUL OBIECTIV [10] A. Aspectul general: - gradul de nutriție: la cei cu insuficiență cardiacă cronică severă: malnutriție, cașexie; - creșterea cronică și marcată a presiunii venoase sistemice poate produce exoftalmie și regurgitare tricuspidiană severă - pulsații sistolice oculare vizibile, pulsații vizibile la nivelul venelor gâtului; - cianoză, icter scleral și tegumentar variabil. B. Semne ale unei activități adrenergice crescute: - vasoconstricție periferică - paloare și răceală la nivelul extremităților, cianoza degetelor; diaforeză cu tahicardie sinusală. C. Ralurile pulmonare: - ralurile umede
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pozitiv, util în diferențierea dintre hepatomegalia din ICC și cea din alte cauze). E. Hepatomegalie congestivă: - deseori apare înaintea edemelor și rămâne după dispariția acestora; - distensie epigastrică, matitate percutorie în flancul drept; - în funcție de viteza instalării: sensibilitate palpatorie; - regurgitare tricuspidiană - pulsații sistolice. F. Icterul: - un semn tardiv în evoluția insuficienței cardiace congestive, se ascociază cu creșterea atât a bilirubinei directe cât și indirecte, este rezultatul alterării funcției hepatice, secundară stazei hepatice prelungite și hipoxiei hepatocitului, asociată cu atrofia lobulară centrală. În cazul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile sistolice sunt secundare datorită regurgitărilor mitrale și tricuspidiene rezultate dilatării ventriculare; - febra: subfebrilitate datorită vasoconstricției cutanate, care determină implicit reducerea pierderilor de căldură; - cașexia cardiacă: în ICC severă, prelungită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile sistolice sunt secundare datorită regurgitărilor mitrale și tricuspidiene rezultate dilatării ventriculare; - febra: subfebrilitate datorită vasoconstricției cutanate, care determină implicit reducerea pierderilor de căldură; - cașexia cardiacă: în ICC severă, prelungită, în special de VD - congestie hepatică și gastro-intestinală - anorexie, cașexie, (+/- intoxicație digitalică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de un suflu precordial continuu, intens, alături de insuficiența cardiacă. 2. anevrismele aortei ascendente sunt localizate până la emergența trunchiului brahiocefalic, determinând compresia bronșiei principale drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la nivelul plămânului drept), arterei pulmonare drepte (asociind suflul sistolic parasternal drept) sau a venei cave superioare (sindrom de cavă superioară). Ea asociază de multe ori insuficiența aortică fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insulinemice normale sau scăzute. Aceste date au fost confirmate perfect în studiul Urziceni (Fig. 6), în cursul căruia s-a stabilit o relație pozitivă între quartilele de insulinorezistență și quartilele de presiune arterială (la valori insulinice plasmatice crescute, presiunea arterială - sistolică și diastolică - prezintă o creștere proporțională). Mecanismul hipertensinogen al hiperinsulinismului a fost legat de creșterea retenției de sodiu și de apă la nivelul nefronului distal, ca urmare a supresiei natriurezei induse de insulină. Fenomenul pare a fi dependent de stimularea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
adrenalină + propranolol. Această creștere a rezistenței la insulină a fost similară la subiecții diabetici comparativ cu cei normali (17). În cursul testului a fost remarcată o reducere cu 10-15 bătăi pe minut a frecvenței cardiace și o creștere a presiunii sistolice cu 20 mm Hg în medie. Autorii nu au notat modificări ECG și nu au semnalat modificări semnificative cardiovasculare în sutele de studii efectuate în cursul a peste 14 ani de la crearea testului (31). Totuși, în experiența altor autori au
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
al. (1988), incidența anomaliilor valvulare la pacienții cu ADPKD a fost estimată la 25-30%, ceea ce plasează coafectarea valvulară în rândul manifestărilor extrarenale relativ frecvente. Clinic, pacienții pot prezenta palpitații și/sau dureri toracice anterioare atipice, auscultația cordului putând depista sufluri sistolice mitrale sau tricuspidiene, de obicei protosistolice, mai rar holosistolice sau cu aspectul clasic al bolii Barlow (click suflu telesistolic). Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă Creșterea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]