2,989 matches
-
mod literal în sensul că mașinile protezate în corp dobândesc funcții organice, iar corpul este în mod material alterat prin noile tehnologii. Mai mult decât o metaforă, această ipostază a fuziunii om-tehnologie face parte din existență și mijlocește ființei umane situarea și acționarea în lume. Dependența de tehnologie, este, în cazul unor oameni cu deficiențe corporale, o trăsătură care nu mai pare a ține de hipertehnologizarea trupului, ci, mai degrabă, de umanizarea tehnologiei, „împrietenirea” dintre organ și proteză capătând deopotrivă sensul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al doilea la mileniul al treilea. Atât acceptarea faptului că identitatea umană este un dat, cât și încercarea de situare în orizontul alegerilor, al strategiilor identitare epistemologice, sociale și politice. Postumanismul este, după cum se va putea observa, nu doar un tip de discurs care cunoaște versiuni extreme (precum transumanismulă, ci și o conlucrare de realități contingente și cotidiene în cadrul unui
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
întrupările biotehnologice, interregnurile sau multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de materia viscerală și percepțională a corpului în favoarea primatului acordat minții sau spiritului ca localizări ale eului, ci înseamnă o situare în trup. Această situare încorporată produce întregirea identității ca indestructibilitate a relației corp-conștiință, ambele protezate, interfațate sau transmutate în mod tehnocultural, dar și descoperirea alterității și acceptarea străinului în sine sau în celălalt. Subiectul postuman este supus modificării tehnoidentitare în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
multietniile care se manifestă pe Internet. În acest context, ontologia postumanului virtual nu înseamnă o desprindere de materia viscerală și percepțională a corpului în favoarea primatului acordat minții sau spiritului ca localizări ale eului, ci înseamnă o situare în trup. Această situare încorporată produce întregirea identității ca indestructibilitate a relației corp-conștiință, ambele protezate, interfațate sau transmutate în mod tehnocultural, dar și descoperirea alterității și acceptarea străinului în sine sau în celălalt. Subiectul postuman este supus modificării tehnoidentitare în dubla ipostază trup-conștiință, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care spațiul există pentru subiectul uman. Filosoful respinge orice considerare a percepției sau a conștiinței drept universală și abstractă, deoarece are convingerea că percepția și conștiința emerg în urma experienței trăite a subiectului-corp în spațiu. Nu conștiința este cea care direcționează situarea trupului în lume, dimpotrivă, această situare este produsă de conectarea însăși a corpului la lume. Așadar, separarea ontologică subiect-spațiu sau eu-lume nu mai funcționează: corpul-subiect și mediul devin sinonime în cadrul experienței trăite, lumea nefiind situată în afara subiectului, ci fiind experimentată
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Filosoful respinge orice considerare a percepției sau a conștiinței drept universală și abstractă, deoarece are convingerea că percepția și conștiința emerg în urma experienței trăite a subiectului-corp în spațiu. Nu conștiința este cea care direcționează situarea trupului în lume, dimpotrivă, această situare este produsă de conectarea însăși a corpului la lume. Așadar, separarea ontologică subiect-spațiu sau eu-lume nu mai funcționează: corpul-subiect și mediul devin sinonime în cadrul experienței trăite, lumea nefiind situată în afara subiectului, ci fiind experimentată ca o legătură concretă cu subiectul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
biocibernetice la cele comunicațional-avatarice, până la cele transgenice care populează spațiul virtual. Undeva la mijlocul drumului marcat de acești doi poli ideatici dorește a se așeza postumanismul temperat: reținând deopotrivă avantajele și dezavantajele, încurajând potențialul pozitiv și demontând pericolele existenței postumane. Această situare, instabilă și permanent reconfigurabilă în funcție de variabilele introduse, nu se dovedește a fi una facilă, mai ales din cauza faptului că, cel mai adesea, granițele dintre bine și rău, pozitiv și negativ, oportunitate și periclitare nu sunt ușor de fixat, fluctuând și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ne pare că aceeași poate fi comună pietrei, lemnului, apei, aerului, și tuturor celorlalte corpuri, chiar și vidului, dacă există așa ceva, cu condiția să-și aibă aceeași mărime și aceeași figură ca mai Înainte și să-și mențină o aceeași situare În raport cu corpurile din jur, care determină acel spațiu. §13. Ce este locul exterior Acesta e motivul pentru care cuvintele loc și spațiu nu semnifică nimic care să difere Într-adevăr de corpul despre care spunem că se găsește Într-un
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și spațiu nu semnifică nimic care să difere Într-adevăr de corpul despre care spunem că se găsește Într-un loc oarecare, ci ne indică doar mărimea, figura, și cum este situat Între alte corpuri. Căci, pentru a-i determina situarea, e necesar să ținem cont de alte școrpuriț pe care le considerăm nemișcate. Însă, așa cum cele pe care le considerăm șnemișcateț sunt diferite, putem spune și că un același lucru, În același timp, Își schimbă și nu-și schimbă locul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În considerare un om așezat la pupa unui vas, pe care vântul Îl Împinge În largul portului, și nu acordăm atenție decât vasului, ne va părea că omul nu Își schimbă locul, pentru că-l vedem rămânând mereu Într-o aceeași situare În raport cu elementele vasului pe care se găsește; dar, dacă luăm seamă la țărmurile Învecinate, ne va părea că omul Își schimbă locul neîncetat, deoarece se Îndepărtează de șțărmurileț de aici și se apropie de celelalte; mai mult, dacă presupunem că
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
din lume care să fie stabil și nemișcat, decât fiindcă Îl fixăm În gândirea noastră. §14. Ce diferență e Între loc și spațiu Cu toate acestea, locul și spațiul sunt diferite după numele lor, deoarece locul ne indică mai degrabă situarea, decât mărimea sau figura; și, dimpotrivă, ne gândim mai adesea la acestea, atunci când vorbim despre spațiu, deoarece spunem că un lucru a luat locul altuia, deși nu are exact aceeași mărime, nici figură, și nu Înțelegem prin acesta că ocupă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
aceeași mărime și de aceeași figură. Căci, deși vedem că corpul care Înconjoară ca un alt corp trece drept suprafață, nu obișnuim să spunem că cel care este Înconjurat Își va schimba din această cauză locul, atunci când rămâne În aceeași situare În raport cu alte corpuri pe care le considerăm imobile. Astfel, spunem că o luntre, care este dusă de cursul unei ape, dar pe care vântul o Împinge Înapoi cu o forță egală, nu-și schimbă situarea În raport cu malurile, rămâne În același
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
locul, atunci când rămâne În aceeași situare În raport cu alte corpuri pe care le considerăm imobile. Astfel, spunem că o luntre, care este dusă de cursul unei ape, dar pe care vântul o Împinge Înapoi cu o forță egală, nu-și schimbă situarea În raport cu malurile, rămâne În același loc, deși vedem că Întreaga suprafață care o Înconjoară se schimbă neîncetat. PASIUNILE SUFLETULUI Partea I DESPRE PASIUNI ÎN GENERAL ȘI ÎN ACELAȘI TIMP, DESPRE ÎNTREAGA NATURĂ A OMULUI ART. 1. Ceea ce este sentiment În privința
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ar grupa astfel: 1. Scopuri convenționale: a învăța să citești, să scrii, să calculezi, să-ți conservi sănătatea, să dobândești o calificare profesională. Aceste scopuri se regăsesc și în cazul educației de tip școlar. 2. Scopuri ce presupun o nouă situare: ele privesc idealurile relative la dezvoltarea societății - lupta pentru pace și democrație, pentru libertatea și bunăstarea cetățenilor, pentru o societate ce conjugă eficacitatea și refuzul alienării. 3. Scopuri de importanță centrală: ele privesc dezvoltarea personală, asigurând o nouă calitate a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru a se forma și reînnoi competențele necesare pentru o participare susținută la societatea cunoașterii”. Este calea spre o cetățenie activă, spre dobândirea unor competențe (în domeniul tehnologiei, limbilor străine, angajării antreprenoriale și în viața socială) care să permită o situare corespunzătoare în context. Între aceste competențe, deprinderile sociale cum sunt autoorientarea, asumarea riscurilor, încrederea în sine, autonomia deciziei ar putea juca un rol important în organizarea scenariilor de viață. Toate aceste competențe necesare sunt determinate de nevoia, mai accentuată astăzi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
între activele de trezorerie și datoriile curente: . curente datorii trezorerie de active Lv Dat fiind faptul că datoriile curente, deși plătibile pe termen scurt, nu au în totalitate o scadență imediată, se poate utiliza drept reper nivelul de 0,2, situarea indicatorului la un nivel inferior indicând un grad de pericol în ceea ce privește posibilitatea acoperirii datoriilor imediate, cu aceleași rezerve ca la indicatorii de lichiditate prezentați mai sus. O semnificație asemănătoare o are și rata de lichiditate (denumită de cele mai multe ori tot
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
care urmează, de la distanță, propria explorare a lui Cioran, căci Cioran se caută, se descoperă, se instituie, mereu altul, în contradicție cu sine, negându-se chiar. Miza nu este explicarea, căci orice explicație înseamnă o simplificare, cât proiectarea în echivoc. Situarea în prezent și deopotrivă într-un timp al contemplării prezentului, asumarea sinelui și deopotrivă pulverizarea lui, iată traiectul continuu pe care se mișcă Cioran, într-un zig-zag care, pulverizând sensul, îl și recuperează. În treacăt fie zis, elocvent statutul interviurilor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o nedreptate trăită atârnă mai greu decât un merit răsplătit” (6 iunie 1974 Ă 448). Este aici neputința lui de a trăi la periferie, într-o margine, în afara istoriei, neputință dublată imediat de șansa, metafizică, pe care o astfel de situare o conține. De fapt, povestea experienței lui biografice e destul de simplă: „Am fugit din gura noastră de rai pentru că avea un efect dizolvant asupra mea. Ce-i drept, nici Occidentul nu mi-a reușit. Îl detest ș...ț” (1973 Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nici unul nu părea viu, toți păreau împinși de un resort nevăzut; mișcări geometrice; nimic spontan; surâsuri mecanice; gesticulări de fantome; Ă totul era încremenit...” (I, 19). Lumea lipsită de viață (iată de ce a o elimina exclude orice sentiment uman) răspunde situării propriei ființe în ireal: „Nu e prima dată când, după insomnie, notează Cioran, am această impresie de lume încremenită, golită de viață. Aceste nopți albe îmi sorb sângele, îl devoră; fiind eu însumi un spectru, cum aș putea să văd
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de a trăi o cauză, rezolvă totul, finalmente, printr-o recuperare orgolioasă și neputința devine privilegiu. Când vorbește despre propria cădere Ă a se citit aici nu doar trecerea de la o vârstă a misiunii la una a renunțării, ci și situarea sa în afară Ă, merge până acolo încât transformă neputința în șansă, sterilitatea în sens. Nu-i vorbă: e sensul unei explorări dureroase a sinelui sau sensul unei întemeieri a lui. Dar, altfel, e limpede: visul energiilor elementare îl obsedează
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și de șansele vieții" (B.N. 1999, p. 99). Această orientare este de fapt aceea a fluxului informațional care traversează diversele niveluri de realitate, respectiv a fluxului de conștiență care traversează diferitele niveluri de percepție. Atitudinea trans înseamnă așadar capacitatea de situare în (pe) direcția sensului: "Păstrarea unei orientări constante în cursul traversării nivelurilor de realitate asigură o efectivitate crescândă a acțiunilor noastre în lume și în viața colectivă" (B.N., 1999, p. 99), în timp ce "păstrarea unei orientări constante în cursul traversării nivelurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
regizorală asupra universului caragialean, începută cu vigurosul spectacol Năpasta și dezvoltată în filmul Înainte de tăcere. O exegeză pătrunzătoare, nemiloasă, acerbă, care încearcă să răzbată dincolo de aparențe, de canoane și clișee cunoscute, pentru a dezvălui esențe, resorturi adânci de mentalitate, de situare existențială, socială, politică. În mod deliberat, regizorul optează pentru condamnarea totală și irevocabilă a acelei lumi pe care Caragiale însuși a urât-o din adâncul sufletului, expunându-i în bătaia reflectorului urâțenia absolută, mizeria morală și psihică, până la dimensiuni monstruoase
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
statele aderate în anii 1995-1996, austriecii și finlandezii au avut o prezență la vot ușor peste media europeană, în vreme ce suedezii abia au depășit valoarea de 40%. Al cincilea scrutin european, desfășurat în perioada 10-13 iunie 1999, a adus și prima situare a prezenței la vot sub 50%, la un procent de 49,8%, pentru cele 15 state membre. În frunte, ierarhia s-a păstrat aproape neschimbată, de notat fiind doar faptul că pe primele 3 poziții se situa electoratul din țările
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
face cunoscut un lucru pentru a trezi dorința. Nu ne putem dori ce ignorăm. Putem, dimpotrivă, dori lucrul pe care îl posedă un altul și pe care noi nu îl avem. Mai ales dacă faptul de a poseda obiectul permite situarea într-o ordine ierarhică și participarea la stabilirea dominantei...". Încercînd să evalueze relațiile care există între creștere și criză, Jacques Robin începe prin a defini creșterea ca evoluție a sistemelor vii și a raporturilor lor reciproce, și nu drept creștere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni/idei/aserțiuni prezente în expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat și contextului comunicării; sintaxa caracterizată prin structurare logică și coeziune sintactică (consecvența utilizării timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.); coerența semantică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]