3,862 matches
-
personajul lui D. Bolintineanu. Creația de oameni nu e mai substanțială în Lume nouă și lume veche, roman „cu cheie”, având în atenție două familii, Stroiescu și Ștefănescu. Portretizați satiric, Stroieștii, ale căror modele, ușor de recunoscut în contemporaneitate, sunt socialiștii, folosesc simulacrul angajării în serviciul dreptății sociale ca trambulină spre treptele de sus ale ierarhiei politice. Cel mai reliefat dintre ei, Veniamin Stroiescu, personifică politicianul necinstit, versatil, demagog, revoluționar în vorbe, arivist de rând prin mod de viață și aspirații
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu au fost intuite de Zeletin, ci de unii teoreticieni socialiști și liberali, ca, de exemplu, Constantin Dobrogeanu-Gherea (1955-1920), Ș. Voinea (1893-1969), H. Sanielevici (1875-1951). Este vorba despre poziția dependentă a clasei burgheze față de deciziile și resursele controlate de birocrație, o burghezie care nu interesată de câștigarea autonomiei afacerilor sale pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case of Hungary, W.W. Norton, New York. Kornai, Janos, 2001, „Ten Years after The Road to a Free Economy: The Author’s Self-Evaluation”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, 2001, Annual World Bank Conference on Development Economy, World Bank
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
in Transit, Freedom House. Sandu, Dumitru, 1996, Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Editura Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Schumpeter, Joseph, 1968, The Theory of Economic Development, Harvard University Press, Cambridge. Socialist International, 2003, Governance in a Global Society: The Social Democratic Approach, XXII Congress of the Socialist International, Sao Paolo, 27-29 octombrie. Stiglitz, J.E., 1999, Wither Reform? Ten Years of Transition, World Bank, Washington. Stiglitz, J.E., 2001, „Keynote Adress: Development Thinking
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Staff, București. Sandu, Dumitru, 1999, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași. Schumpeter, Joseph, 1968, The Theory of Economic Development, Harvard University Press, Cambridge. Socialist International, 2003, Governance in a Global Society: The Social Democratic Approach, XXII Congress of the Socialist International, Sao Paolo, 27-29 octombrie. Stiglitz, J.E., 1999, Wither Reform? Ten Years of Transition, World Bank, Washington. Stiglitz, J.E., 2001, „Keynote Adress: Development Thinking at the Millenium”, în Boris Pleskovics, Nicholas Stern, Annual World Bank Conference on Development Economy, World
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Developments in East European Social Policy”, în Catherine Jones (coord.), New Perspective on Welfare State in Europe (pp. 177-197), Routledge, Londra. Dixon, John; Shik Kim, Hyung, 1992, „Social Welfare under Socialism”, în Dixon John, David Macarov (coord.), Social Welfare in Socialist Countries (pp. 1-8), Routledge, Londra, New York. Dogan, Mattei, 1988, „Introduction: Strains on Legitimacy”, în Mattei Dogan (coord.), Comparing Pluralist Democracies: Strains on Legitimacy (pp. 1-20), Westview Press, Boulder, Londra. Dogan, Mattei, 1994, „The Pendulum between Theory and Substance: Testing Concepts
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
80 a părut, la început, una prietenoasă: o comunitate în care granițele științifice, economice, de civilizație se șterg, iar cele lingvistice, culturale și chiar religioase tind să se armonizeze. Astfel că „marele sat” părea a împlini, la scară mondială, visul socialiștilor utopici; susținut de descoperiri științifice uimitoare și de utilități economice la care omenirea nici nu visase, părea chiar mai frumos decât acea „Nouă Atlantidă” baconiană sau decât „Civitas Solis” a lui Campanella. S-a văzut însă repede că imaginea paradiziacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Balkan (Bulgaria) as a Picaresque Metaphorical Enactment of Post-totalitarianism”, American Ethnologist, 23 (4). Kligman, G. (1998), The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley. Lampland, M. (1995), The Object of Labor: Commodification in Socialist Hungary, University of Chicago Press, Chicago. Ledeneva, A. (1995), „Between Gift and Commodity: The Phenomenon of Blat”, Cambridge Anthropology, 19, 3, pp. 43-66. Ledeneva, A. (1999), Russia’s Economy of Favors: Blat, Networking and Informal Exchange, Cambridge University Press, Cambridge
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
M. (1985), Romania: Politics, Economics and Society: Political Stagnation and Simulated Change, Londra. Stewart, S. (1993), On Longing: Narratives of the Miniature, the Gigantic, the Souvenir, the Collection, Duke University Press, Durham. Szelenyi, I., Beckett, K., Lawrence, P.K. (1994), „The Socialist Economic System”, în N. Smelser, R. Swedberg (ed.), The Handbook of Economic Sociology, Princeton University Press, Princeton. Verdery, K. (1985), „The unmaking of an ethnic identity: Transylvania’s Germans”, American Ethnologist, vol. 12, 4. Verdery, K. (1994), National Ideology under
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o amenințare reală la adresa sistemului, urmărindu-se, în plus, apariția unor reprezentări negative în privința lor. Situația foștilor deținuți în acel moment trebuia să constituie pentru membrii colectivității o dovadă că ei nu se pot integra într-un sistem sănătos (cel socialist), întrucât, mulți dintre ei fiind intelectuali, foști proprietari, oameni politici, își dobândiseră poziția anterioară nu prin muncă cinstită, ci prin avantaje politice și „exploatarea” altora. Întrucât memoria selectează și restructurează anumite amintiri, se poate instaura o nouă reprezentare a trecutului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
încă ceva, o teorie istorico-socială și un ideal foarte bine hotărât”. Disocierea de ideologia socialistă, mai mult, propunerea ca în cazul României mișcarea socialistă să se transforme într-una reformistă, poporanistă vor fi obiectul altor intervenții ale lui C. Stere (Socialiștii și mișcarea națională, Poporul în artă și literatură, Social-democratism sau poporanism? etc.). În ultimă analiză - susține Stere - de vreme ce programul social-democrat este „o imposibilitate și un nonsens”, se optează pentru un „socialism țărănesc”, realizat prin reforme, culturalizare, răspândirea cunoștințelor practice, utile
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
a „tuturor experiențelor socialiste”, dar în beneficiul poeziei, care își revendica astfel generoasa temă. Lucrarea investighează gândirea socială a lui Teodor Diamant, N. Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion Ionescu de la Brad și izvoarele ei (de la Biblie și Sf. Augustin la socialiștii francezi), ca premise ale ideologiei romanticilor români, și complinește Ideologia..., aprofundând una dintre coordonatele gândirii lui Heliade - acest „jidov rătăcitor al spiritualității române” -, al cărui tip de personalitate e definit astfel: „Cu structura lui sufletească, Heliade, pelerin al ideii de
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
și prea mult viitor, era ursită să nu fie niciodată ceea ce ar fi trebuit să fie poezia socială: o poezie a prezentului și a pământului.” În anexele studiului sunt editate poemele Santa Cetate și Harpa lui David, dar și Cateșismul socialiștilor. Tripticul de lucrări consacrate lui Heliade se încheie cu ediția critică Opere (I-II, 1939-1943). Ampla introducere, în fond o micromonografie, reciclează idei din celelalte două studii, dând caracterizări sintetice care se rețin: „Smuls din lumea intelectuală în care se
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
și la Colegiul „Sainte-Barbe” din Paris, M. frecventează cursuri de litere și filosofie la Paris și Bruxelles, dar se întoarce în țară fără diplome, totuși cu un meritat renume, pe care i-l adusese activitatea de gazetar și de militant socialist. Deputat în mai multe rânduri (1888, 1891, 1895), ca reprezentant al socialiștilor români și membru în conducerea partidului, el face parte din grupul „generoșilor”, alături de care, în anul 1899, părăsește mișcarea și se raliază liberalilor. După 1900 ajunge în cele
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
filosofie la Paris și Bruxelles, dar se întoarce în țară fără diplome, totuși cu un meritat renume, pe care i-l adusese activitatea de gazetar și de militant socialist. Deputat în mai multe rânduri (1888, 1891, 1895), ca reprezentant al socialiștilor români și membru în conducerea partidului, el face parte din grupul „generoșilor”, alături de care, în anul 1899, părăsește mișcarea și se raliază liberalilor. După 1900 ajunge în cele mai înalte demnități și funcții ale statului: senator, ministru al Lucrărilor Publice
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
1914, 35; Moartea lui V.G. Morțun, „Viitorul”, 1919, 3415, 3417; Ibrăileanu, Opere, II, 286-288; Ioan Nădejde, V.G. Morțun. Biografia lui, genealogia și albumul familiei Morțun, București, 1924; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 290; Tiberiu Avramescu, Constantin Mille. Tinerețea unui socialist, București, 1973, 25-26; Dicț. lit. 1900, 588-589; Brădățeanu, Istoria, II, 62-63; Dicț. scriit. rom., III, 291-292. R.Z.
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
K.D. Benne, R. Chin (ed.), The Planning of Change, Holt, Rinehart and Winston, New York. Johnson, A.W. (1978), Quantification in Cultural Anthropology. An Introduction to Research Design, Stanford University Press, Stanford. Karnal, J. (1985), Contradictions and Dilemmas. Studies on the Socialist Economy and Society, Corvina, Budapesta. Katz, D., Kahn, R.L. (1966), The Social Psychology of Organization, John Wiley and Sons, New York. Kottak, C.Ph. (1974), Anthropology. The Explanation of Human Diversity, Random House, New York. Kuhn, A. (1974), The Logic of Social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1965), „Despre logica istoriei”, în Teorie și metodă în științele sociale, vol. 1, Editura Politică, București. Kaplan, A. (1965), The Conduct of Inquiry: Methodology for Behavioral Science, Chandler Publishing, San Francisco. Karnal, J. (1985), Contradictions and Dilemmas. Studies on the Socialist Economy and Society, Corvina, Budapesta. Katz, D., Kahn, R.L. (1966), The Social Psychology of Organization, John Wiley and Sons, New York. Kottak, C.Ph. (1974), Anthropology. The Explanation of Human Diversity, Random House, New York. Kuhn, A. (1974), The Logic of Social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
esenței sistemelor politice, precum și a relației dintre sistem și individ este terminologia introdusă și utilizată, și anume, În primul rând, contractul social dintre elita politică (adică guvernanții) și membrii societății. Autorii descriu și două importante tipuri ale contractelor sociale: cel socialist/comunist, respectiv acela bazat pe principiul pieței. Aceste contracte pot fi considerate tipuri ideale, pentru că Însăși istoria socială și economico-politică a societății chineze este văzută prin lentila contractului social dominant. Cu alte cuvinte, nu se presupune că ar exista perioade
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
par extension, toute réalité tendant d’elle-même à sa perfection et possédant en soi le principe actif par lequel celle-ci est réalisée” (Mannheim, 1928/1990, 31). În 1915, Lenin amenința, În timpul Revoluției, că tinerii nu vor putea deveni niciodată buni socialiști, pentru că „sunt orbiți de sentimentul independenței”: „Hai să nu-i flatăm pe tineri”, afirma el la vremea respectivă. Se poate spune că viitorul tiran al unei omeniri Întregi a fost preocupat de realizarea unei dominări asupra tinerilor, a unui control
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca și de problema exploatării de clasă. Pentru Lenin, libertățile tinerilor și emanciparea femeilor erau atribute exclusive ale lumii capitaliste. Fapt nu Întrutotul adevărat, ținând cont că, În literatura franceză postrevoluționară, cu excepția lui Saint-Simon, Fourier și Cabet, foarte puțini sunt socialiștii francezi care s-au pronunțat pentru un tineret liber (jeunnes libres, ca ideal al Revoluției franceze, apare destul de rar În operele reprezentanților socialismului francez - vezi Fize, 2001, 302-307). Facem precizarea că noțiunea de generație istorică nu trebuie confundată cu cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
condamnarea la doi ani de închisoare. P. pleacă însă în străinătate. Ales deputat al opoziției unite, este grațiat de rege și își continuă activitatea politică. În Parlament se distinge prin ardoarea cu care susține votul universal, prin înțelegerea arătată deputaților socialiști și prin campaniile de condamnare vehementă a deputaților antisemiți. Se apropie de Partidul Conservator, al cărui membru devine în 1897, din 1901 revenind în Partidul Liberal. Tot acum publică studii despre starea economică și socială a țăranilor români. Ca avocat
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
secolului al XIX-lea, se aseamănă cu conflictele politice din secolul XX. De fapt, în această perioadă se poate observa un conflict triunghiular între cei care în secolul XX sunt cunoscuți ca fasciști, mai mult sau mai puțin liberal-democrați și socialiști, pe care îi găsim din nou între 1920 și 1933 în Weimar, Germania, și care sunt încă de observat într-o anumită măsură în Franța de astăzi [în jurul anului 1960, n.n.]. Să reținem, din aceste comparații, că socialismul (și asociatul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
literare contimpurane, București, 1893, 167-191; Iorga, Pagini, I, 237-240; Călinescu, Ist. lit (1941), 483-484, Ist. lit. (1982), 548-549; Al. Nora, Un om uitat: Const. Mille, București, 1945; Bratu-Dumitrescu, Contemporanul, passim; Ist. lit., III, 571-574; Tiberiu Avramescu, Constantin Mille. Tinerețea unui socialist, București, 1973; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 573-575; Tiberiu Avramescu, „Adevărul”. Mișcarea democratică și socialistă. 1895-1920, București, 1982, passim; Dicț. analitic, I, 303-305; Dicț. scriit. rom., III, 216-218. G.D.
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
extremele. În Statele Unite, de pildă, unde idealuri ca piața liberă și libertatea sunt la temelia Constituției, acest text sacrosanct ale cărui lecțiuni și glose constituie discursul democrației americane; se (auto)numesc liberali și cei care în Europa ar fi considerați socialiști sau comuniști. Fenomenul merită o atenție specială: pseudoliberalii americani de stânga, care au preluat într-o manieră specifică și uneori au redus la absurd unele dintre elementele stângii europene mai vechi și mai noi - protecția socială și „discriminarea pozitivă” a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]