3,508 matches
-
disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
to the questions particular to the rival disciplines. Thus it turned its attention to objects which hâd until then belonged to neighbouring fields (belief systems, collective attitudes, rituals etc.) Making use of innovations and methodologies which hâd been part of socio-economic history, historical anthropology, aș practised by such historians aș Jacques Le Goff or Nathan Wachtel, was able to occupy the historiographical centre-stage and mount a convincing response to the challenge from the social sciences. This marked a shift în history
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
anumite cutume și anumite feluri de a gând și de a se comporta. Or, dacă s-ar gândi lucrurile în acest fel, eu cred că o serie întreagă de conflicte ar dispărea. Admit că aici intervine o prăpastie de natură socio-economică. Pentru că diferențele de nivel material dintre diferitele provincii românești nu sunt chiar așa de grave, există, dar nu sunt chiar așa de adânci, în timp ce între românii din străinătate și cei de la Dunărea de Jos diferențele sunt foarte mari. Există, incontestabil
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
colective. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" al cărei membru este Monica Lovinescu, iar președinte Vladimir Tismăneanu, numește trei tipuri de refuz al cooptării de către regim: disidența, rezistența și emigrarea. Comisia definește cooptarea drept totalitatea strategiilor de natură socio-economică prin care populația acceptă regimul fără să protesteze deschis: industrializarea masivă, urbanizarea, accesul la educație, locuri de muncă, locuințe. Din punctul de vedere al comunismului, există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Primii sunt dușmani refractari și îndărătnici
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
trăsături de personalitate, deprinderi și tehnici de muncă intelectuală). ii) condiții externe care vizează: - organizarea școlară (sistem de cerințe, curriculum, calitatea instruirii, competențele profesorului, stilul de predare, clasa de elevi, relațiile profesor - elevi etc.; - factori sociali-culturali (familia, mediul cultural educațional, socio-economic, comunitar etc.). 3. Interdependența formal-nonformal-informal la nivelul sistemului și procesului de învățământ (Cristea, S.,1998; Cozma, T., 2005; Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003) a) Educația formală (școlară) - definiție: include ansamblul acțiunilor intenționat educative, organizate și realizate sistematic în cadrul instituțiilor școlare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
care: − Dimensiunea organizației; − Complexitatea obiectivelor organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care influențează relațiile de management au condus la concluzia că acestea au o triplă determinare: socio-economică, tehnicomaterială și umană. Determinarea socio-economică se explică prin dependența relațiilor de management de natura proprietății. Determinarea tehnico-materială constă în dependența relațiilor de management de caracteristicile dotărilor tehnice ale instituției, de suportul tehnico-material care stă la baza apartenenței la o anumita
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care influențează relațiile de management au condus la concluzia că acestea au o triplă determinare: socio-economică, tehnicomaterială și umană. Determinarea socio-economică se explică prin dependența relațiilor de management de natura proprietății. Determinarea tehnico-materială constă în dependența relațiilor de management de caracteristicile dotărilor tehnice ale instituției, de suportul tehnico-material care stă la baza apartenenței la o anumita ramura de activitate. Determinarea umană
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
caracteristicile individuale ale elevului, de a încuraja spiritul de inițiativa și capacitatea de studiu independent ale elevilor; maximizarea potențialului fiecărui copil (cu deosebire al copiilor dezavantajați): capacitatea de a diagnostica nevoile fiecărui elev, în termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; evaluarea holistică a performanțelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globală a elevului și de a utiliza informațiile evaluative pentru a proiecta activități de predare-învățare; dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
înaintat și cabinetului de asistență psihopedagogică) 14. Dosar - Sancțiuni, Declarații, Abateri 15. Dosar - Scutiri medicale, vizare de cabinetul școlar 16. Dosar - Activități extrașcolare (documente justificative, fotografii) 17. Tabel situație școlară semestrială și anuală 18. Tabele situații speciale elevi ( navetiști, dificultăți socio-economice, părinți plecați în străinătate, risc de abandon) 19. Tabel evidență absenteism ( conform procedurilor C.E.A.C. și ” Foaia de parcurs, 2011 2012”) 20. Tabel evidență situații de violență ( conform procedură C.E.A.C.) 21. Tabel evidență stiluri de învățare 22. Tabel evidență
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
De asemenea, are ca scop asigurarea utilizării cât mai judicioasă a resurselor materiale, umane, financiare ale organizației și prin aceasta obținerea unei suficiențe economice. Managementul din educație prezintă două laturi: - una tehnico- organizatorică ce decurge din natura materială și - alta, socio-economică, caracterizată de relațiile interumane prin formele și etodele de conducere. Managementul este considerat și artă și știință ce nu a fost niciodată aplicată fără reguli și fără calitățile managerului, ce transpun principiile și metodele de conducere În mod real la
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
realizează În grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și nu poate face abstracție de toate acestea, se impune o strânsă interdependență Între mediul educativ oferit de grădiniță, mediul familial și mediul socio-economic din care aceasta provine. Grădinița Îi oferă copilului un prim mediu socializator de tip organizațional care Își relevă o parte dintre caracteristicile și particularitățile lui ca mediu instituționalizat: introduce În relațiile copilului cu adultul o anumită distanță socială, oferă copilului
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
trimitere la salariați ca indivizi cu personalitate, nevoi, comportament, educație, experiență și valori specifice. În accepțiunea modernă, din perspectiva resurselor umane, oamenii nu sunt angajați doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci pentru rolul lor în cadrul organizației. În mediul socio-economic actual caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, multe din dificultățile sau succesele organizației au la bază resursele umane și managementul acestora. Managementul resurselor umane s-a desprins din managementul general fiind un termen recent pentru ceea ce s-a numit tradițional
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
să le dăm profesorilor și să le oferim elevilor pentru a obține rezultatele scontate?”. Managerul este acela care poate atrage și stimula oamenii prin cunoașterea și motivarea la maxim a acestora, poate incita membrii grupului la activitate prin recompense. Mediul socio-economic actual este caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, iar multe din dificultățile sau succesele unităților școlare au la bază resursele umane și managementul acestora. Această funcției permite unității școlare să-și atingă obiectivele prin obținerea și menținerea unei forțe de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
angajatului supus formării și trebuie precizat faptul că resursa umană din învățământ este supusă continuu unor cursuri de perfecționare pentru a fi mereu informată și pentru a răspunde cerințelor reformei. 1.3.4. Repartizarea resurselor umane în învățământul liceal Spațiul socio-economic este determinant pentru cariera tinerilor și formarea lor profesională. Accesul pe piața muncii a absolvenților este reglementat prin legislație, dar este condiționat de diminuarea dezvoltării sectorului privat și a mediului organizațional. Realizarea obiectivelor fiecărei unități economice sau publice, gradul de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
managementului de resurse umane, oamenii nu sunt angajați doar pentru a ocupa anumite posturi vacante, ci, fiecare în parte, pentru rolul important pe care îl poate avea în organizație, acest fapt este cu atât mai evident cu cât, în mediul socio-economic actual, caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, multe dintre dificultățile sau succesele organizațiilor au la bază resursele umane și managementul acestora. Abordarea sistemică a complexului „Economiei Naționale” permite ca și Sistemul Național de Învățământ din România, iar în cadrul acestuia, cel
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
care: − Dimensiunea organizației; − Complexitatea obiectivelor organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care influențează relațiile de management au condus la concluzia că acestea au o triplă determinare: socio-economică, tehnicomaterială și umană. Determinarea socio-economică se explică prin dependența relațiilor de management de natura proprietății. Determinarea tehnico-materială constă în dependența relațiilor de management de caracteristicile dotărilor tehnice ale instituției, de suportul tehnico-material care stă la baza apartenenței la o anumita
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
organizației; − Nivelul dotării tehnice; − Gradul de cooperare și de specializare; − Dispersia teritoriala a subunităților componente; − Potențialul uman; etc. Analiza variabilelor care influențează relațiile de management au condus la concluzia că acestea au o triplă determinare: socio-economică, tehnicomaterială și umană. Determinarea socio-economică se explică prin dependența relațiilor de management de natura proprietății. Determinarea tehnico-materială constă în dependența relațiilor de management de caracteristicile dotărilor tehnice ale instituției, de suportul tehnico-material care stă la baza apartenenței la o anumita ramura de activitate. Determinarea umană
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
mențină un organ de legătură între partid și stat, pentru ca nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta din urmă a ripostat cu trufie, amintindu-i imediat de inalienabilitatea dreptului la suveranitate al tuturor națiunilor, indiferent de organizarea lor socio-economică și politică 822. În octombrie, în cadrul festivităților dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a înlocuit pe șeful Comisiei de Stat a Planificării, Miron Constantinescu, un
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
respectul demnității sale. "Economia trebuie să ajute la dezvoltarea forțelor creatoare ale omului și ale comunității. Punctul de plecare al întregii economii este recunoașterea personalității", se spune în programul CDU de la Ahlen din 1947. De aici decurge căutarea unei ordini socio-economice în care noțiunea de responsabilitate să fie în centru, fie că e vorba despre respectarea mediului înconjurător, deci a Creației, fie despre relația dintre patron și salariați, sau de solidaritatea dintre oameni, fără să se țină cont de diferențele sociale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
întreprinzători. Evoluțiile recente sunt caracterizate printr-o mutație profundă: a început "era structurilor în mișcare" despre care vorbea Louis Armand. Toate acestea obligă marile și micile întreprinderi la o competiție permanentă. Faptul major este dat de mobilitatea structurilor tehnice și socio-economice. Globalizarea corespunde de asemenea unei integrări crescînde a popoarelor, unei intensificări a schimburilor și unei redescoperiri a constrîngerilor geografice. Activitatea unei firme globale cuprinde cvasiintegralitatea globului pămîntesc, față cu un mediu instabil, unde incertitudinea este permanentă. 4.5.1. Firmele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
evrei. Catastrofa a oferit în același timp o justificare pentru supremația așkenazilor în Israel, menținându-le coeziunea în fața sefarzilor care, înainte de imigrația evreilor ruși, erau majoritari în țară, deși aproape invizibili în mecanismele statului și precari din punct de vedere socio-economic. Ulterior, legătura directă creată între genocid și statul Israel pe plan atât moral cât și politic apasă cu toată puterea asupra a ceea ce s-a numit datoria memoriei, care se confundă cu apărarea Israelului cu orice preț și în orice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cazul fiind comunitarizat în jurul mobilului antisemit. În anii viitori, minoritățile vizibile apropiindu-se de centrele de putere, această concurență victimară ar putea chiar să se agraveze și mai mult, fiecare încercând să se plaseze cât mai avantajos pe un eșichier socio-economic îngust, într-o societate cu mobilitate redusă, ierarhizată și rezistentă la pătrunderea oricărei forțe noi. În această concurență, revendicările memoriale vor avea încă mult timp greutate, cel puțin printre elitele acestor minorități. Dar nu este sigur că aceste revendicări concordă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
special al economiei ca rezultatul unui mod de gîndire depășit. El respinge orice abordare cantitativă a analizei economice, aruncă în derizoriu aplicarea conceptului de echilibru al relațiilor dintre variabilele economice și chiar construcția oricărui model imaginar al economiei. Dar doctrina socio-economică a lui Veblen nu va putea înlocui satisfăcător teoriile pe care le respingea. Plecînd de la un studiu al relațiilor oamenilor cu obiectele materiale, el emite o "teorie a schimbării sociale cumulative", pretinzînd că oferă o interpretare a istoriei civilizației materiale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Whiteness, Verso, New York. Ross, A., 1960, The Hindu Family in Its Urban Setting, University of Toronto Press, Toronto. Safa, Helen I., 1995, The Myth of the Male Breadwinner: Women and Industrialization in the Carribean, Westview Press, Boulder. Safilios-Rothschild, Constantina, 1990, „Socio-Economic Determinants of the Outcomes of Women’s Income Generation in Developing Countries”, în Sharon Stichter, Jane L. Parpart (ed.), Women, Employment and the Family in the International Division of Labor, Macmillan Press Ltd., Londra, pp. 221-228. Saint Germain, Michelle, 1994
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Dacă din venitul-factor scădem plățile impuse și adăugăm transferurile, obținem venitul disponibil pentru consum (acest venit disponibil este de cel mai mare interes pentru analiza veniturilor și cheltuielilor de consum ale populației, el face, de altfel, cu precădere, obiectul studiilor socio-economice, inclusiv la ICCV). Pentru a determina care sunt veniturile nete din venitul disponibil, se scad impozitele indirecte (TVA) plătite pe bunuri și servicii. Distribuția veniturilor nete ale populației și raportul dintre categoriile de populație se modifică radical, în acest ultim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]