1,233 matches
-
în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o tradiție coerentă a cercetării științifice. Ele sunt "acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
8 Vezi Bădescu (2002). 9 Vezi Bădescu (2002; 2005). 10 Vezi și Barth (1969) pentru detalii privind relația categorizare, identitate (etnică) și elemente culturale. 11 Vezi Capitolul 2 pentru discuția personal-colectiv. 12 Cu alte cuvinte, sistemul de referință este dimensiunea socioculturală ca dimensiune totală. 13 Interacțiuni sociale, de exemplu. 14 Coduri, valori de exemplu 15 De fapt, considerăm că ideea identităților multiple își are sursa în confuzia definirii intern-extern sau hetero- și autoidentificare; cu alte cuvinte, chiar dacă pentru observatorul extern fețele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
reversibil" vezi Afloroaiei (2005) și Bădescu (1988). 21 Timpul prezent sau comun, ireversibil și irecuperabil Afloroaiei (2005: 89-91). 22 Nivelul spiritual, social, politic, religios, al tradițiilor și instituțiilor. 23 Adică în urma filtrului generat de nivelul potențialităților. 24 Practic nucleul identității socioculturale reprezintă componenta sau dimensiunea sa etnospirituală. 25 Vezi Capitolul 6. 1 Vom constata pe parcursul capitolului că de această întrebare vor fi legate și altele, ce vizează aspecte privind schimbarea identității sau percepția schimbării. 2 Evident că o chestiune atât de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
analiza dedicată reprezentărilor. 55 De fapt, tipul datelor și lipsa datelor longitudinale în ceea ce privește identificările pe dimensiunea etnospirituală nu ne permit să afirmăm, dar nici să infirmăm concluziile degajate în urma analizelor celorlalte dimensiuni. 1 VRA. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- HORAȚIU RUSU Schimbare socială și identitate socioculturală 2 1
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toate aspectele vieții sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual. La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și a practicilor socioculturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele interblocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
limbi diferite de cele pe care le cunoaștem și, prin aceasta, foarte interesante. Anexa 1 urmărește tocmai crearea unei imagini de ansamblu a limbilor ergative nu numai sub aspectul răspândirii geografice și al particularităților fiecărei limbi, ci și al diversității socioculturale pe care o ilustrează populațiile care vorbesc aceste limbi. Capitolul 2 DE LA TIPOLOGIE LA SINTAXĂ: ERGATIVITATEA ȘI CONCEPTELE SINTACTICE FUNDAMENTALE 1. PROBLEME Deși cercetarea limbilor ergative are o vechime însemnată (vezi Capitolul 1, 1.), conștiința faptului că diferențele tipologice dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ale pieței, cât și la caracteristicile sociale ale colectivității respective. Să presupunem chiar că respectiva modalitate de organizare este cea mai bună posibil (optimă). Treptat însă, condițiile se modifică. Tehnologia se schimbă, cerințele pieței cunosc și ele modificări structurale, caracteristicile socioculturale ale colectivității se află în proces de schimbare. Din momentul în care aceste modificări devin substanțiale (t1), modul de organizare existent, deși încă satisfăcător, începe să devină din ce în ce mai puțin adecvat (figura 8.3). Figura 8.3. Strategiile schimbării sociale: prin
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
culturi. Eficiența tehnologiei reprezintă o variabilă măsurabilă. Ea are influențe multiple asupra profilului culturii. În acest sens, este interesantă teza lui White cu privire la relația cauzală a eficienței tehnologiei cu celelalte sfere ale culturii. El desprinde trei părți mari ale sistemelor socioculturale: subsistemele tehnico-economic, social și ideologic. Între aceste trei părți componente există o relație determinată: sistemele sociale sunt determinate de sistemele tehnologice, iar filosofia și arta exprimă experiența, așa cum este ea determinată de tehnologie și refractată de către sistemul social. Comentatorii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societăților de la cea mai primitivă la cea mai evoluată, iar pe de altă parte, are și o importantă forță predictivă. În jurul acestui criteriu se poate dezvolta o teorie care să încerce stabilirea consecințelor nivelurilor de dezvoltare tehnologică asupra diferitelor sfere socioculturale. Cu ajutorul unei asemenea teorii se pot face previziuni asupra orientării generale a societăților la un anumit nivel de dezvoltare tehnologică. Teoria lui Marx asupra societății comuniste reprezintă un exemplu tipic pentru asemenea posibilități. În orice caz, utilizarea unui astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian, Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul la distanță. O cercetare calitativistă (Gabriela Neagu) / Cosima Rughiniș, Cunoaștere incomodă - intervenții sociale În comunități defavorizate În România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon FROM THE EDITORS Mircea Agabrian, The self-perception of a new student situation: distance learning. A qualitative research (Neagu Gabriela) / Cosima Rughiniș, Uncomfortable knowledge - social interventions in disfavored communities
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a treia persoană proximă social (familie, prieteni, colegi), are toate șansele să fie dezaprobată. Atitudinile se pot schimba când relația devine ,,serioasă”, chiar dacă partenerul era considerat la Început nepotrivit. Discursul se referă și la Înțelesurile diferite ale statutului În contexte socioculturale diferite. Oamenii se așteaptă la un anumit comportament al catolicilor În New England și la relativ altceva În St. Louis, după cum a fi femeie Înseamnă un lucru În colegiile din New York City și altceva În orașele mici din sudul SUA
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înțelegere a culturii din perspectiva rolului său asupra ființei umane (model propus de L. Withe), potrivit căruia cultura este destinată să servească trebuințelor spiritului la fel ca pe cele ale trupului, propunându-ne să distingem În conținutul culturii ca sistem sociocultural trei ipostaze: a) conținutul tehnico-economic, care presupune mecanismul de explorare a energiei și punerea ei În serviciul omului; b) conținutul social, care conține canalizarea și reglementarea comportamentului omului; c) conținutul ideologic, care este reflectat de către concepțiile filosofice și de către arte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de pe acum la elaborarea altor lucrări de profil, care, fără a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a rezona În mod necesar cu ideile expuse În acest volum, să aspire către un nivel comparabil de problematizare. Marin Constantin Peter Skalník (ed.) A Post-Communist Millenium.The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague Studies in Sociocultural Anthropology 2, Charles University of Prague and University of Pardubice, Roman Mísek - SET-OUT, Praga, 2002 (195 p.) Tema centrală a acestei lucrări colective este problema profesionalizării antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Orientală, Înainte și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și după 1989. Volumul este coordonat de Peter Skalník (reprezentant de frunte al Școlii cehe de antropologie socială, cu o carieră academică În Africa de Sud și Olanda, și inițiator după 1990 al unei serii de publicații de profil - ,,Prague Studies in Sociocultural Anthropology”. Editorul acuză (În introducere) ,,cercul vicios” ce face ca În această ,,regiune dezavantajată istoric” disciplina În discuție să nu fie recunoscută Întrucât nu are ,,docenți” și să nu aibă asemenea specialiști Întrucât nu figurează În registrele oficiale ale științelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
figurează În registrele oficiale ale științelor. De aici decurg o seamă de importante implicații - politico-ideologice, dar și conceptual-metodologice - la nivelul instituționalizării antropologiei (În universități, institute de cercetare, muzee, conferințe și publicații etc.) În lumea centralși est-europeană. Ca devenire istorică, antropologia socioculturală parcurge astfel drumul de la o scientia illicita sub regimul comunist la o disciplină novatoare și chiar ,,revoluționară”, după 1989. Mai mulți autori evocă Înfierarea antropologiei ca ,,știință burgheză” sau ,,imperialistă” În epoca de supremație ideologică a materialismului istoric (Josef Kandert
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială, Întemeiată de Bronislaw Malinowski, În vreme ce G. Geană amintește ,,cadrul instituțional” și ,,adăpostul” pe care bioantropologia le-a oferit (din 1964) celui dinâi departament național de antropologie socioculturală. Instituții de antropologie fizică sunt semnalate și În alte țări din regiune, ca Slovenia (institutul fondat de profesorul Božo Škerlj la Ljubljana În 1946, cf. R. Muršič) sau Bulgaria (cf. M. Elchinova). Muzeele și institutele de etnografie și/sau folclor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În 1940) decât În cazul antropologiei socioculturale (introdusă la Universitatea din Ljubljana În 1965 și la Universitatea din București În 1972) (cf. R. Muršič și, respectiv, G. Geană). Schimbările politice din Europa Centrală și Orientală după 1989 vor avea importante consecințe și asupra antropologiei. Apar noi instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reprezinte țara ca ambasadori (cazul cehilor Peter Skalník, În Liban, și Václav Hubinger, În Portugalia, cf. P. Skalník). Cu toate acestea (spre a reveni la tema centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
percepție”, iar În Europa Centrală și Răsăriteană ,,subiecții [cercetării] Înțeleg, prin educația lor, ceea ce antropologii scriu despre ei”. Concluzia principală a acestei cărți, poate neașteptată, Însă demonstrată astfel ,,la nivel regional”, este că Întârzierea introducerii sau recunoașterii academice a antropologiei socioculturale În Europa Centrală și Răsăriteană reflectă procesele sociopolitice din regiune, dinainte și de după 1989. Denunțată ca ,,știință burgheză” sub comunism și opusă astfel materialismului istoric profesat oficial, antropologia intră volens nolens Într-un joc ideologic și În niște raporturi de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
competență profesională, inteligență, abilitate cognitivă, notele școlare, testele de inteligență, inteligența socială și emoțională, motivația - vector al competenței profesionale. Am reținut analiza modelelor teoretice de analiză a competenței profesionale: modelul orientat pe performanțele realizate/virtuale, modele orientate pe acțiunea mediului sociocultural și psihosocial, modelul inteligențelor multiple, modelul inteligenței emoționale, modelul McDonald. Toate aceste modele exprimă dificultatea reducerii complexității acestei chestiuni la un unic tip de explicație, ceea ce este o dovadă a determinării competenței profesionale de contextul social, cultural și istoric. Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ca pe un spectacol. Dat fiind că eventualele avantaje spirituale sînt de judecat în raport cu acest spectacol, voi face mereu, de-a lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
critica lumii moderne, rigoarea și justețea acestei critici sînt cu totul aparte, de o magistrală limpezime. în raport cu ele, soluția pentru criză pare totuși puțin nerealistă. Ni se propune să ne reinventăm ca oameni integral tradiționali, să ne părăsim așadar condiția socioculturală, să negăm datele pe care istoria le-a înscris în noi de cîteva secole încoace, să le considerăm doar un rebut nociv. Operația riscă să fie pe cît de radicală, pe atît de iluzorie. Căci, la nivelul vieții sociale și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]