1,335 matches
-
4^1) Fac excepție de la prevederile alin. (3) lit. b) unitățile protejate înființate în cadrul organizațiilor persoanelor cu handicap care pot desfășura și activități de vânzări/intermedieri, cu condiția ca minimum 75% din profitul obținut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu handicap din organizațiile respective. Aceste unități au obligația prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obținute prin activitatea comercială. ------------ Alin. (4^1) al art. 78 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262977_a_264306]
-
instanța să poată aprecia, în mod rațional, asupra relațiilor de familie care s-ar stabili dacă adopția ar fi încuviințată. ... (2) Capacitatea de adaptare, fizică și psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condițiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie și cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăiește copilul în perioada încredințării și care ar putea avea relevanță în aprecierea evoluției ulterioare a acestuia în cazul încuviințării adopției. Articolul 44 (1) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158835_a_160164]
-
instanța să poată aprecia, în mod rațional, asupra relațiilor de familie care s-ar stabili dacă adopția ar fi încuviințată. ... (2) Capacitatea de adaptare, fizică și psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condițiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie și cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăiește copilul în perioada încredințării și care ar putea avea relevanță în aprecierea evoluției ulterioare a acestuia în cazul încuviințării adopției. Articolul 41 (1) Judecarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258245_a_259574]
-
între producție și consum, dar și între activitatea economică și cea socială, în general. Din această perspectivă el reprezintă „o oglindă fidelă a fizionomiei societății; în el se reflectă stratificarea și diferențierea socială, contradicțiile, locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături de caracter; − atitudini; − nevoi fiziologice; − anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
punct de vedere al nivelului de instruire, el poate fi încadrat într-o clasă medie, sau chiar în clasa inferioară. În literatura de specialitate există mai multe încercări de delimitare și ierarhizare a claselor sociale. Ținând cont de indicatorul „categorie socioprofesională”, în Franța s-a realizat următoarea departajare<footnote Pierre-Louis Dubois, Alain Jolibert, Le Marketing. Fondaments et pratique, Economica, Paris, 1989, apud Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 115. footnote>: a) clasa superioară, care cuprinde categorii cu autoritate ierarhică (manageri), culturală
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de cei din jur, adică integrată social, iar în acest proces școala este învestită cu o responsabilitate aparte. Așadar, această lucrare încearcă să sintetizeze, să clarifice și să actualizeze multitudinea de informații referitoare la asistența, educația și integrarea educațională și socioprofesională a persoanelor cu cerințe speciale sau aflate în dificultate, fiind concepută ca un util instrument de lucru pentru specialiști și cadre didactice, cu sau fără experiență în domeniul activităților educative din școlile incluzive, și urmărind să răspundă atât nevoii de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare: trecerea de la atitudinea și abordarea segregaționistă a procesului didactic la deschiderea și atitudinea integratoare, profund umanistă a școlii. 2.2. în țara noastră... Preocuparea și interesul pentru educația și integrarea școlară și socioprofesională a persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de învățare s-au concretizat în România prin măsuri practice, unele aplicate cu mult timp înainte de lansarea conceptului de "educație integrată" în literatura de specialitate. Făcând o analiză retrospectivă asupra acestei problematici în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Social și psihosocial în alegerea partenerului conjugal. Piața maritală 5.1. De la opțiunea altora la opțiunea proprie. Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
târziu, băieții. Această asimetrie pe piața maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maritală a condus la o restructurare a modelului cuplării conjugale după criteriul vârstei, „decrețeii”, în ciuda diferenței foarte mici de vârstă, căsătorindu-se semnificativ mai mult între ei decât cohortele obișnuite. 5.2.2. Statutul socioprofesional tc " 5.2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2.2. Statutul socioprofesional " Dincolo de ceea ce majoritatea tinerilor cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cred și au ca deziderat, adică încheierea căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului în Franța, constată că în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de reproducere homogamică a crescut după 1960 (vezi tabelul 3, apud
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
80% sunt căsătoriți cu femei intelectuale, dintre funcționari, 70% cu funcționare, dintre muncitori, 70% cu muncitoare, dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dintre țărani, aproape 100% cu țărănci. Trecerea tot mai substanțială a României la economia de piață va conduce la restructurări de profunzime în registrul socioprofesional și, în consecință, în modelele maritale. Orientându-ne după tendințele mondiale, putem prognoza că homogamia socioprofesională va cunoaște și la noi schimbări de configurație, determinate de diferențele mult mai mari în proprietate și avere decât cele existente în regimul socialist. În acest sens, trei mecanisme majore sunt de luat în considerare: polarizarea în ceea ce privește averea, calitatea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
migrația externă, definitivă sau pendulatorie, care poate fi și un factor compensator vizavi de primul mecanism; gradul general de școlaritate, în special de pregătire universitară pe ansamblul populației, aflat în creștere. La intersecția acestor mecanisme, consensualesau de sens contrar, homogamia socioprofesională va fi mai polimorfă decât în trecut. 5.2.3. Rasă, etnie și religie tc " 5.2.3. Rasă, etnie și religie " Homogamia este mult mai vizibilă și mai pronunțată ca legitimitate socioculturală atunci când e vorba de rasă. Până în 1967
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiii lor (căsătoriți) dau pentru prima situație 18%, iar pentru cea de-a doua, 55% (apud Segalen, 1987). Să reținem că proximitatea spațială are o mare valoare în încheierea unei căsătorii, deoarece ea cumulează și alte criterii homogamice (etnic, statut socioprofesional, religios, de vârstă). Ea este intim asociată cu proximitatea și similaritatea culturală. Faptul că, spațial, anumite familii (gospodării) sunt proxime înseamnă o probabilitate mare în a fi de aceeași etnie și apropiate ca statut social; împrejurarea că ești elev la
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât mai mult cu cât ea este înclinată să creadă în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi 5.3.) în procesul de selecție a partenerului, e greu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoană (concretă, și nu abstractă) care să îndeplinească toate condițiile. În unul și același individ se pot întâlni statute și calități contradictorii din punctul de vedere al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al doritorului de mariaj. Pentru o tânără, de exemplu, un băiat are un statut socioprofesional similar cu al ei, dar o etnie sau o religie „contraindicată”. Și ea poate avea concomitent un pretendent de aceeași etnie, dar cu un statut socioprofesional inferior (sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt efectiv greu accesibili pentru că se percep (și sunt) valoroși, iar fiind valoroși, devin atractivi. 5.3.4. Similaritate și complementaritatetc "5.3.4. Similaritate și complementaritate" Am dezvăluit până acum importanța diferitelor genuri de similaritate și proximitate: etnică, religioasă, socioprofesională, de vârstă, rezidențială, de atractivitate fizică. Nu este foarte clar în ce măsură acești factori arată preferința pentru similaritate, deoarece ei ni se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]