1,853 matches
-
fiind unul dintre cele mai permeabile în acest sens. Astfel, pătrunderea unor termeni din lexicul religios în vocabularul politic al secolului al XIX-lea se înscrie pe linia contaminărilor lexicale permanente și imprimă discursului politic al epocii un aer de solemnitate. Limbajul politic al veacului al XX-lea se definește în schimb prin împrumuturi masive din terminologia științifică și din cea juridic-administrativă. Deschiderile spre împrumuturi, în special din limbile romanice, dar și din germană și engleză, devin manifeste în spațiul românesc
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
găsit, într-o formă sau alta, în mai toate textele comentatorilor de mai târziu: "E limpede că Marin Sorescu, familiar, conversativ și voit prozaistic în conduita lui stilistică, dezbracă mari teme lirice, care au fost ale poeziei de todeauna, de solemnitatea sub care poeții le-au înfățișat de obicei, ocolind pe departe voința de a fi oracol al ultimelor înțelesuri ale vieții, la care totuși ajunge și revine stăruitor. Slujitor de mistere fără îndoială, noul poet preferă costumului preoțesc și hieratismului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aceasta poate porni de la simpla aspirație către Dumnezeu și ajunge până la contemplare, poate porni de la cuvintele simple, rostite de țăranca oprită înaintea troiței aflate la răscrucea drumurilor și ajunge până la măreția cântecului de slavă ce răsună sub bolțile Bisericilor. Solemnitatea, măreția și frumusețea omenească nu sunt obligatorii pentru eficiența rugăciunilor. Puțini oameni au știut să se roage cu atâta simplitate ca sfinții (Sfântul Bernard de Clairvaux este o pildă în acest sens). Nu trebuie să convingem pe cineva pentru a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fost prezentată celor două părți aflate în conflict „Nota de la Viena”, care nu conținea prevederi diferite de cele oferite de Reșid lui Menșikov, dar era destinată să satisfacă orgoliul rusesc prin referirile la tratatele de la Kuciuk-Kainardji și Adrianopol, și prin solemnitatea angajamentului luat în fața Europei. La 3 august, țarul accepta acest document; sultanul îl respingea însă, motivând că protecția supușilor ortodocși este conferită de sultan prin liberul său consimțământ și nu în virtutea unor obligații asumate față de tar. în noile condiții de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Chișinău, unde zboară cu avionul ei personal, abia cumpărat. Concurează apoi, pilotând același aparat, pentru cupa "Mircea Cantacuzino", obținând locul 7. Iată cum redă revista "România aeriană" acest eveniment aviatic: "Duminică 31 Iulie 1938 s-a desfășurat, la sediul FARR, solemnitatea distribuirii premiilor concurenților clasați în competițiunea aeronautică dotată cu Cupa "Mircea Cantacuzino". Au fost de față d-nii: General adjutant Paul Teodorescu, Ministrul Aerului și Marinei, General Stoicescu, C-dor Andrei Popovici, Egon Nasta secretarul general al FARR, C-dor Celăreanu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Un organist de excepție a fost franciscanul Pierre Singler, apreciat de cei mai mari muzicieni ai timpului. José Antonio a compus multe oratorii în stil franciscan. Spiritualitatea franciscană s-a exprimat și prin numeroasele devoțiuni, dintre care multe au devenit solemnități. Sf. Toma a definit devoțiunile ca acte de cult prin care omul își exprimă iubirea și recunoștința față de Dumnezeu. Începând cu saluturile „Lăudat fie Isus!”, „Pace și Bine”, până la cele mai cunoscute expresii „Sfântă Marie Maica lui Dumnezeu, roagă-te
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unde s-a format cea dintâia comunitate terțiară; - din Sanislău, Jud. Sălaj, unde am avut foarte multe bucurii pentru râvna fraților terțiari; - din Rușeni, Jud. Satu Mare; - din Marca, Jud. Sălaj; - din Hirip, Jud. Satu Mare; - din Oradea Mare, unde cu deosebită solemnitate s-a sfințit steagul Terțiarilor de către Înalt Prea Sfințitul Episcop Dr. Traian Frențiu; - din Beiuș, Jud. Bihor; - din Supurul de jos, Jud. Sălaj; - din Cluj, unde Terțiarii au o activitate din cele mai înfloritoare pentru ajutorarea săracilor, pentru răspândirea credinței
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
papirus, hârtie etc. care fixau cu mai mare precizie cele convenite între părți. De-a lungul secolelor, în aproape toate părțile lumii, tratativele între popoare și, ulterior, națiuni s-au complicat printr-un protocol tot mai stufos și printr-o solemnitate tot mai impresionantă menite să dea greutatea cuvenită celor stabilite. Au apărut instrumente de garantare a respectării înțelegerilor cum ar fi jurămintele, ostaticii, gajurile de orice fel etc. Într-un cuvânt, diplomația, ca multe alte îndeletniciri ale omului, a devenit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
creație. Întreținea ironia seducătoare și paradoxul diafan. Fascina prin expresia armonioasă a liderului nativ. Avea o mare presiune pentru adevăr și se află convins, solidar cu cei de partea dreptății. Îl dezgusta colajul ipocrit al mediocrității, iar În confruntarea cu solemnitatea vida strălucea că un rebel magnific. Își organiza viitorul imaginat În perspective polivalente Întotdeauna eliberate de duhul rău al defetismului. Deslușea prin reflexe congenitale misterele lumii lăsând impresia că a trăit o sută de ani In filosofia cunoașterii. Se ferea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Când călugărița se întoarse, în fine, singură, cu o bucată de hârtie în mână, se ridicară ca niște inculpate în așteptarea verdictului. Pe bucata de hârtie, era scrisă o singură frază, cel mult de un rând. Fie pentru mai multă solemnitate, fie din lipsă de memorie, avea de altminteri un aer cam buimac, femeia o citi subliniind cuvintele cu degetul: doar rudele apropiate sunt autorizate să facă vizite elevelor. Palidă, Nel întrebă pe un ton puternic și limpede: "Și prietenele?" Călugărița
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
puterilor și deșertăciunilor omenești, asupra atitudinii în fața vieții, în ideea aflării adevărului privind rațiunea scurtei existențe pe pământ. Răgazul meu îl foloseam naiv și aproape inutil. N-am fost în stare să constat, precum cei mult mai știutori, că exaltarea, solemnitatea, orgoliul, exuberanța, chiar și patetismul de moment nu se pot transforma, nici transfigura în starea de a ieși din neputință și somnolență, nici vorbă de o modalitate inițiatică înspre dreapta judecată și echilibru. În acest timp mă gândeam că "Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o cronologie amănunțită a schimbărilor din guvernele României în perioada 1871-1888, alcătuită de noi pe baza cercetării exhaustive a Monitorului oficial al României; un exemplu de „mesagiu regal“ pe care regele Carol I îl rostea întotdeauna la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, solemnitate ce avea loc în fiecare an la 15 noiembrie; măsurile legislative impuse de guvernul liberal al lui I.C. Brătianu pentru dezvoltarea mai accelerată a industriei naționale (aprilie 1887); un patetic apel adresat poporului român de către unul dintre fruntașii politici bulgari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
carte, atât de folositoare, să afle în rândurile clerului cea mai largă și vastă răspândire în timp și spațiu; să fie citită și meditată repetat și cu atenție; să fie simțită sufletește. Aceasta este urarea, rugăciunea și binecuvântarea mea! Verona, Solemnitatea Tuturor Sfinților 1945 Girolamo Vescovo SECRETARIATUL DE STAT AL SANCTITĂȚII SALE Din Cetatea Vaticanului, 11.02.1946 Sfinția voastră, Vă transmit recunoștința vie și cordială a Sfântului Părinte, în semn de omagiu, pentru cartea dvs. „Ceasul hotărârii - Apostolica Vivendi forma
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
noastre preoțești? Uneori, parcă avem impresia că devoțiunea față de Duhul Sfânt, atât de bine practicată de înaintașii noștri, parcă își mai așteaptă încă viitorul. De fapt, papa Leon al XIII-lea (+1903) atrăgea atenția Bisericii asupra acestei devoțiuni, dispunând ca solemnitatea Rusaliilor să fie precedată de o novenă pioasă, spunând că, așa cum Cristos este Capul acelui Trup mistic care este Biserica, „tot așa și Duhul Sfânt, cu asemănarea cuvenită, poate fi considerat «inima» acestuia“. Oh, dacă acest adevăr, atât de mângâietor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lumii e îndreptată asupra preoților lui Dumnezeu, care trebuie să dea mărturie și prin sfințenia atitudinii vizibile « Uită-te la noi!». În acel moment, cred că Petru era convins de puterea sa și de ceea ce voia Dumnezeu de la el. Ce solemnitate pioasă a trăit el în acea clipă, chiar și pe chipul său! Cât de mult s-a simțit el investit cu puterea personală a acelui Nazarinean, în numele Căruia săvârșise prima minune! Și noi ar trebui să simțim în fiecare dimineață cum
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
minune! Și noi ar trebui să simțim în fiecare dimineață cum persoana dumnezeiască a lui Cristos ne învăluie atunci când, prin puterea pe care El ne-a conferit-o, săvârșim la Sf. Altar acea minune a minunilor care este transsubstanțiațiunea. În solemnitatea mistică a momentului, la sunetul clopoțelului de bronz care atrage atenția credincioșilor, întrucâtva repetăm același lucru și noi: „Uitați-vă la noi!” Iar mulțimea ne fixează și, chiar închinată, rămâne fixată cu inima spre persoana noastră. Dar, chiar și plecând
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
-te la noi!», urmat de cuvintele «În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă» nu urmărea atragerea atenției asupra propriei persoane, ci asupra cuvintelor care erau gata să fie rostite, asupra Persoanei pe care acele cuvinte îl aduceau cu solemnitate în scenă, personaj indicat nu doar cu Numele integral, ci și cu locul Lui de origine: «Isus Cristos Nazarineanul». Ce limpede răsună numele Mântuitorului dintr-o inimă plină de prezența Sa! Aceasta este adevărata tonalitate religioasă! Isus în centrul tuturor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să reînflorească devoțiunea Rozariului (1891) prin glasul puternic al enciclicelor sale maiestuoase. Benedict al XV-lea (+1922) orientează lumea însângerată spre Maria, Regina păcii (1915). Pius al XI-lea (+1939) ținea aprinsă prin îndemnuri frecvente flacăra devoțiunii mariane, dăruind Bisericii Solemnitatea Maternității Mariei (1931). Pius al XII-lea (+1958) consacră creștinătatea, din nou răvășită de ororile războiului, Inimii Neprihănite a Sfintei Fecioare Maria (1942) și proclamă dogma Înălțării ei la cer (1950). Cine nu vede în această însuflețire crescândă a evlaviei
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nepotul primarului Cariagdi. În ziua de 2 noiembrie au început lucrările pentru rectificarea Dâm boviței. Erau de față Domnitorul, colonel Dabija, ministrul de Lucrări Publice, d. Cariagdi, primarul Capitalei, alte notabilități și un foarte numeros public. Serviciul divin și toată solemnitatea s-a săvârșit într-un pavilion înălțat pe axa proiectată a Dâmboviței, aproape de podul de fier de pe Calea Văcărești, lângă fântâna apelor zise „apele de la Văcărești“. Apoi în față erau tribunele pentru invitați. După discursul primarului și răspunsul Domnitorului, primarul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe tron. O germană învață pe femeile române ca să-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință astăzi. Acea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oameni fără nici o însemnătate, precum P. Cazotti și alții. Situația se desemna în Cameră; în curând C.A. Rosetti va fi pus în minoritate hotărâtă. Un incident care emoționează. La Iași este inaugurată statuia lui Ștefan cel Mare, la care solemnitate asistă și Regele. Cu acest prilej senatorul Petre Grădișteanu rostește un discurs spunând că din coroana de oțel mai lipsesc câteva pietre nestimate; urează regelui Carol ca să le câștige. Bineînțeles, Grădișteanu făcea aluzie la provinciile subjugate. La București, mare emoție
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
moșiilor și împroprietărirea țăranilor cu aceste pămînturi. După semnarea actului istoric al unirii a avut loc, în acea zi, la Soborul din Chișinău, un serviciu religios. Bateria mea, pe care o comandam, a fost desemnată a fi prezentă la această solemnitate și a da onorul personalităților de la conducerea Basarabiei. În fruntea lor era președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț. Um tînăr înalt, voinic, blond, cu un mers domol și cu o înfățișare senină. După terminarea slujbei, la ieșirea din biserică, Inculeț a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a fost convocat pentru 20 noiembrie. Era primul parlament al României Mari. Palatul Adunării deputaților fiind în reparație, ședințele se țineau în sala Ateneului Român. Se amenajaseră acolo o tribună și o bancă ministerială. Deschiderea oficială s-a făcut cu solemnitatea obișnuită, în prezența regelui Ferdinand, care a citit mesajul tronului. După solemnitatea deschiderii, președinte de vîrstă a fost ales moldoveanul Vasile Stroescu. După validări și constituirea legală a Adunării, președinte al camerei a fost ales Al. Vaida Voevod. Trebuia acum
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Palatul Adunării deputaților fiind în reparație, ședințele se țineau în sala Ateneului Român. Se amenajaseră acolo o tribună și o bancă ministerială. Deschiderea oficială s-a făcut cu solemnitatea obișnuită, în prezența regelui Ferdinand, care a citit mesajul tronului. După solemnitatea deschiderii, președinte de vîrstă a fost ales moldoveanul Vasile Stroescu. După validări și constituirea legală a Adunării, președinte al camerei a fost ales Al. Vaida Voevod. Trebuia acum rezolvată chestiunea guvernului, prin formarea unei majorități, care să-l reprezinte și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Ionescu, ministrul de externe în guvernul generalului Averescu. Fiind onorat, totodată, și cu titlul de doctor honoris causa al Universității din Paris, a fost primit și sărbătorit la Sorbona. În amfiteatrul cel mare al Universității, rectorul Paul Appell a prezidat solemnitatea. Aula Universității era arhiplină. Studenții români erau toți. Mulți studenți francezi și public. Importante personalități din viața politică și culturală a Franței, la locuri de onoare. După elogioasa prezentare făcută de rectorul Appell, a vorbit Take Ionescu despre țara românească
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]