1,623 matches
-
se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare de transmiterea sonorității și aspectul jetului de aer, încearcă să redea aceleași caracteristici în emiterea fonemului i. Fonemul i se emite cu ușurință după consoanele p sau s în cuvintele piersică sau pisică. Sunetul i se va emite inițial cu efort și încordare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lui Vladimir Streinu are autoritatea aeriană și distincția criticii lui Emile Faguet. Stilul său colorat, agreabil, nu se resimte de efortul pentru expresia compusă uneori cu ajutorul cuvintelor care fac evidentă dorința sa de a îmbogăți limbajul prin introducerea plină de sonorități a termenului francez.”2 Încheierea sună călinescian: „Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste.”3 În 1972, recenzând Clasicii noștri 4, C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
creat muzica obținută prin percuție, pe care noi o considerăm că putea reprezenta o modalitate de exprimare sonoră în cadrul manifestărilor cultice. Se mai consideră (M. Duvois, 1994, p. 19-22) că în cadrul ceremoniilor religioase, care aveau loc în grotele pictate, sonoritatea se putea obține și prin percuția stalactitelor, ba chiar se induce ideea că motivele picturale ale unor animale, modalitățile de reprezentare (cu capul întors, cu gura deschisă etc.), puteau constitui elemente de transmitere a unor mesaje, simboluri ale ritualului religios
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
atâtea traduceri științifice din mai multe limbi străine, la Stațiunea Experimentală Agricolă. 603 Soțul doamnei Adina Ghițescu, arhitect. 604 Unul dintre cei doi fii. 459 Smetana și Juillard care sunt fenomenale (ultimul are toate instrumentele Stradivarius. Îți poți imagina ce sonoritate). Am căpătat cartea lui Anton cu o frumoasă dedicație și Beram 605 a fost f. dulce cu mine. Ai dreptate că studiul introductiv e bun. Citesc o carte aiurită de chiromanție!?!? și un volum de nuvele de S.. Maugham în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
aplicate, precum și înlăturarea și neutralizarea factorilor nocivi și creșterea reactivității organismului în procesul muncii. Trecând la ce este mai important, la prevenția și indicarea unor măsuri de ușurare a muncii, crearea microclimatului profesional constituie elementul de bază: temperatură, umiditate, luminozitate, sonoritate, presiune, noxe, radiații, în halele de producție, dar și în marile suprafețe destinate minibirourilor (tot niște suprafețe întinse, cu compartimentări pentru fiecare angajat). În așa fel gândite, măsurile generale și individuale de igiena muncii trebuie să se deruleze, obligatoriu, în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
urmate de u,ă, o și apoi i”. Se menționează că frecvența consoanelor surde este mai ridicată decât a perechilor sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ei îngrijiți, numai ce și auzim cântând în tei: -Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!” (I. Creangă) Prin apartenența lor la componenta narativă a comunicării, termenii onomatopeici funcționează ca semne lingvistice (cu esența lor specifică) deopotrivă în varianta orală (ca „reproducere” vocală a sonorității lumii exterioare locutorului) și în varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși natura lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a comunicării, termenii onomatopeici funcționează ca semne lingvistice (cu esența lor specifică) deopotrivă în varianta orală (ca „reproducere” vocală a sonorității lumii exterioare locutorului) și în varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși natura lor, ca semne lingvistice în stilul conversației. Ei funcționează, în limbajul oral, ca semne lingvistice (specifice) în componenta narativă, • în stil
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcționează ca semne lingvistice (cu esența lor specifică) deopotrivă în varianta orală (ca „reproducere” vocală a sonorității lumii exterioare locutorului) și în varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși natura lor, ca semne lingvistice în stilul conversației. Ei funcționează, în limbajul oral, ca semne lingvistice (specifice) în componenta narativă, • în stil indirect: „El făcu ah
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dați seama, e pentru că, de fapt, lucrările lui Enescu, de la simfonii în sus, chiar și suitele, se adresează în primul rând unor ansambluri orchestrale perfecte, cu muzicieni deosebiți, cu 24 sau 18 viori... La 24 de viori, orchestra are o sonoritate anumită, care de obicei e lux, cum se spune, și de ceea zic eu că muzica sa e pentru viitor. Numai marile ansambluri pot să realizeze un Enescu așa cum trebuie, pentru că cei 24 de prim violoniști, 18 secunzi, 14 violoncele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și construcția germană. De aceea este foarte greu Enescu. Iar înăuntru este un univers întreg. La o măsură poți să lucrezi cu o orchestră zile întregi. Pentru că este deosebit de greu de făcut, dar el a avut în urechi o anumită sonoritate, nu l-a interesat nimic comercial. Aceasta se explică și în tragedia pe care o suportă, pentru că n-a scris lucrări concertante. Vedeți, toți compozitorii care au pătruns în lume au scris literatură concertantă. Chiar Bartök, concertele de pian, concertele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
același timp, din trandafir bulgăresc pe fond de santal și mosc -, Complice (1974) - floral intens din trandafiri și iasomie - și Sophia (1980) - o îndrăzneață combinație de proaspăt și iute. Fiecărui parfum François Coty îi dăruia câte un nume de o sonoritate melodioasă, ce atrăgea ca un magnet clientela: „Azur”, „Meteor”, „Ambre antique”, „Muguet de bois”, „La Rose Jacqueminot”. Lui François Coty i se datorează o nouă impresie artistică formată prin desăvârșita asamblare a unui parfum cu imaginea pe care acesta o
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a frumuseții reale a acesteia, ci spre revelarea „lumii de dincolo”, evocată prin graiul inefabilului. Revelația descoperirii muzicii javaneze, cu ocazia Expoziției Universale de la Paris din 1889, va redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din acel moment, idealul sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
două pedale. În literatura muzicii pentru pian, Debussy va deschide o nouă epocă prin explorarea capacității acestui instrument de a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe și multiple formule figurative, Debussy va pune în valoare caracterul evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
explorarea capacității acestui instrument de a amplifica armonicele și, astfel, investigarea atributelor sale ”iluzorii”. În acest sens, prin intermediul unor combinații inedite de registre, valori dinamice variate, sonorități complexe și multiple formule figurative, Debussy va pune în valoare caracterul evocator al sonorităților pianistice, creând adesea numeroase echivalențe acustice cu timbrul specific altor instrumente. Explozia de culoare din pictura fovă corespunde în limbajul muzicii debussyiste cu țesătura stratificată a multiplelor planuri constitutive ale discursului, în care structurile tematice se suprapun pedalelor sonore și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
marcheze în mod decisiv concepția componistică a întregii creații ulterioare. Rezonanțele complexe ale percuției javaneze, precum și abundența structurilor sale poliritmice vor deveni, din acel moment, idealul sonor pe care Debussy va încerca să l atingă prin intense investigații în sfera sonorităților sale pianistice. Influențat, astfel, de natura muzicii de gamelan ce se identifică prin excelență cu fenomenul rezonanței, Debussy transformă discursul sonor al Pagodelor într-un veritabil studiu de explorare a modalității de propagare acustică a armonicelor. Cunoașterea configurației ansamblului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
natura muzicii de gamelan ce se identifică prin excelență cu fenomenul rezonanței, Debussy transformă discursul sonor al Pagodelor într-un veritabil studiu de explorare a modalității de propagare acustică a armonicelor. Cunoașterea configurației ansamblului de gamelan, alcătuită din instrumente cu sonorități similare, dar care îndeplinesc funcții distincte la nivelul contextului - tobe de diferite mărimi, țitere (instrument cu două corzi), fluier de bambus, gonguri de diverse dimensiuni, xilofoane, va facilita preocuparea interpretului în scopul realizării unei calități timbrale specifice „modelului” de rezonanță
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mental al auditorului. În același timp, procesul de decodificare a viziunii conceptuale apare facilitat în mod semnificativ de recursul lui Debussy la utilizarea unor convenții sonore ușor de identificat în natura unui pentatonism pictural, precum și în efectul acelor rezonanțe echivalente sonorităților de gong ale muzicii javaneze. Și astfel, în pofida faptului că pagodele nu reprezintă specificul arhitectural al Javei, plăsmuirile imaginative ale auditorului vor fi orientate, într-o manieră generică, spre ținuturile Orientului. De altfel, proiecția aspectului arhitectural al pagodelor o regăsim
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
generică” de si major, declarată în exclusivitate de armură. Inițiativa debussyistă de a întreprinde explorări intense în sfera fenomenului de rezonanță o distingem, încă din debutul piesei, prin plasarea pedalei armonice de cvintă perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al sonorităților grave, creând astfel o veritabilă metaforă a sunetului de gong. Servind aceluiași scop conceptual, la nivelul mijloacelor de limbaj se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine sonoră echivalentă acelor sonorități de gonguri sau clopote, caracteristice muzicii de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
perfectă (si - fa#) în registrul rezonant al sonorităților grave, creând astfel o veritabilă metaforă a sunetului de gong. Servind aceluiași scop conceptual, la nivelul mijloacelor de limbaj se remarcă prezența abundentă a intervalului de secundă mare, imagine sonoră echivalentă acelor sonorități de gonguri sau clopote, caracteristice muzicii de gamelan. În mod adițional, indicația délicatement et presque sans nuances (delicat și aproape fără nuanțe) atrage atenția asupra naturii decorative a figurațiilor melodice, solicitând o atitudine neutră din partea interpretului, care să conducă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
doilea material tematic contrapunctează afirmația introductivă cu o linie melodică treptat descendentă re# do# si la# sol#, în care sunetul si poate fi interpretat ca notă de pasaj. În plan interpretativ, „personalizarea” acestei noi idei tematice necesită conceperea într-o sonoritate distinctă, menită să pună în valoare natura stratificată a texturii de discurs. În această circumstanță, obiectivul interpretativ se identifică cu rezonarea clară a acestei linii contrapunctice, și, implicit, evitarea contopirii sale întrun plan secundar, echivalent celui deținut de clasicul acompaniament
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
distribuție a funcțiilor structurale în contextul discursului general, figurațiile ornamentale (motivul generator reprezentând „subiectul” supus dezvoltării) fiind plasate cu predominanță în registrul acut al claviaturii. De asemenea, impresia de epurare sonoră derivă din natura spațiată a scriiturii în octave. Imitația sonorităților specifice percuției javaneze o recunoaștem în acel tip de ostinato reprezentat de trilul lent în , o pedală armonică figurată, care, prin repetiția insistentă a intervalului de secundă mare, stabilește evidente afinități cu rezonanțele de ușor dezacordaj ale gamelanului. Debussy face
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
procedeu de diminuare ritmică, impune execuția acestuia cu un atac cvasi-percutat, la nivelul clapei, fapt care să conducă la obținerea unei imagini sonore de transparență și claritate, adecvată indicației menționate în debutul fragmentului dans une sonorité plus claire (într-o sonoritate mult mai clară). Exaltările sonore ale pasajelor concepute în dinamica de ff stabilesc corespondențe elocvente cu acele trăsături fundamentale ale muzicii javaneze, în care apar explorate cu predominanță efecte puternice de rezonanță, care se asociază simultan cu intense accelerări ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sol# la#, expusă într-o ipostază palindromică („în oglindă” A B A) și cu un aspect ritmic animat datorită diminuării ritmice ( ). Creația este un elogiu adus fenomenului de rezonanță, în care Debussy realizează un adevărat studiu axat pe conceperea unor sonorități ce se doresc absolvite de funcția lor armonică sau pe investigații dinamice care, adeseori, ating praguri imperceptibile (aussi pp que possible - pe cât de pp posibil). Valoarea incontestabilă a simțului decorativ ce transpare cu evidență din liniile grațioase ale arabescurilor din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce o însoțesc - pp expressif (et lointain), expresiv și îndepărtat, precum și plasarea sa în planul secund al discursului dezvăluie proiecția unei imagini conceptuale difuze, ale cărei ecouri îndepărtate fuzionează la limita unei lumi a irealului, a fantasticului. În mod adițional, sonoritățile chitarei apanaj indisolubil al idiomului muzicii flamenco le recunoaștem în parafoniile prelungite ale acordurilor cu septimă mică, în care amplificarea disonanței se realizează prin plasarea secundei mari la vocile superioare ale complexului sonor. Stridența rezonanțelor astfel rezultate stabilește corespondențe elocvente
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]