11,094 matches
-
Delphi și zeii blatiști de pe Sirius pentru a afla numele învingătorilor. Adversarii veneau din toate colțurile lumii,dar cei mai mulți erau din Roma,din Grecia,din Persia,din Palestina,din Dacia și din Namibia. In tribune se discuta politică agrară,se spărgeau capetele învinșilor și se ciocneau cupe cu vin. Vin grecesc,vin dacic și vin... slavii ! Intre două etape,faraonul se plimba cu corabia pe Nil.Sclavii vâsleau domol printre crocodili. Corabia era cucerită în luptele cu vikingii de la marginea lumii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
război. Un detașament militar pleca pe front.Sunt conduși de părinți,de rude,de iubite și de prieteni. Fanfara cânta marșuri militare. La final,i-a întrebat pe tinerii spectatori: Ce v-a plăcut?”. Liniște în clasă. Un elev a spart gheața:”Mie mi-a plăcut fanfara.Cânta frumos....”. Un student și-a testat colegii de cămin. A pus pe o masă din cantină 8 tacâmuri. Coada la ghișeu era mare.Sala era aglomerată.Era o căldură sufocantă. Deși nu se
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Apoi,ciocănituri în ușă) Intră! Costel:Mă scuzați.N-ați văzut un vas pe aici? Augusta:O navă,căpitane?( Costel e mândru de comparație) Dorin:A,oala verde? A luat-o Alin.E pe post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se încinge) Scena 3 Costel
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
bosumflarea, s a mai îmbunat, iar asta m-a făcut s-o părăsesc simțindu-mă și mai generos. Andreea trăiește astăzi cu un domn de la ING. Un alt război al ouălor Mi-a devenit nesuferită când am văzut-o cum sparge ouăle fierte. Era a cincea oară că luam micul dejun împreună, iar ea avea o obsesie cu ouăle tari. De fapt, obsesii și rituri enervante avea mai multe. Când beam ceai împreună seara - ceai verde adevărat, făcut din pumni de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
s-o anunț voluptuos, urmărind-o cum se descompune, că întotdeauna i-am servit frunze opărite direct, iar nu într-un ceainic preîncălzit. De data asta însă, cu oul, n-am mai putut. Urmărindu-i mâinile și figura concentrată, pe când spărgea oul pentru a cincea oară cu aceeași meticulozitate pe care i-o remarcasem deja, am înțeles toată justețea războiului la care ajung, în Călătoriile lui Gulliver, insulele Lilliput și Blefuscu. în Blefuscu, ouăle se sparg la capătul normal, cel mare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mâinile și figura concentrată, pe când spărgea oul pentru a cincea oară cu aceeași meticulozitate pe care i-o remarcasem deja, am înțeles toată justețea războiului la care ajung, în Călătoriile lui Gulliver, insulele Lilliput și Blefuscu. în Blefuscu, ouăle se sparg la capătul normal, cel mare, unde sub coajă ai o bulă de aer care facilitează decorticarea rapidă, înlăturând apoi fără efort bucăți curate de cochilie, ce pot servi și de bărcuțe. în Lilliput însă domnește secta celor care insistă să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la capătul normal, cel mare, unde sub coajă ai o bulă de aer care facilitează decorticarea rapidă, înlăturând apoi fără efort bucăți curate de cochilie, ce pot servi și de bărcuțe. în Lilliput însă domnește secta celor care insistă să spargă ouăle, în mod nenatural, la capătul ascuțit. Rezultat: război total, de exterminare, fără milă. Pe când îmi spărgeam, tacticos și uman, oul la capătul mare, savurând momentul desprinderii ime diate a jumătate din fina platoșă albă, am văzut-o cu iri
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înlăturând apoi fără efort bucăți curate de cochilie, ce pot servi și de bărcuțe. în Lilliput însă domnește secta celor care insistă să spargă ouăle, în mod nenatural, la capătul ascuțit. Rezultat: război total, de exterminare, fără milă. Pe când îmi spărgeam, tacticos și uman, oul la capătul mare, savurând momentul desprinderii ime diate a jumătate din fina platoșă albă, am văzut-o cu iri tare întristată cum reface aceleași mișcări absurde: mai întâi bătea oul în masă mărunt-mărunt pe toate părțile
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
renunțat să muște din el. L-a lăsat să cadă în farfurie peste praful de coji. — Da, ce-i? A despicat cele două silabe Îa doua cu diftong amenințător), pregătindu-se de luptă. — Hai să te învăț cum să le spargi, i-am zis. Uite, ia-l pe-al meu. L-a luat, l-a examinat, l-a întors pe toate părțile. — Blefuscu, am zis, surâzând suav. Mi l-a aruncat în frunte cu atâta forță, că m-a dat înapoi
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
întâmplat cu cocoșata? am întrebat. A stat și s-a uitat o clipă lungă în gol. — E îngropată la Eternitatea. A fost o treabă după revoluție cu blocurile și n-au mai ținut-o. A băut până i s-a spart ficatul. Dar eu știu că în seara aia, când a pocnit din degetele de la picioare pe umerii mei, ceva, așaaa... ne-a traversat. în Păpădie am întâlnit primul om care trăise o experiență mistică. Sacrul e greu - sau imposibil - de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să urce, apoi sări jos și zvâcni orbește, răsturnând un trup rece și rău închegat ce încerca să-l prindă. Alerga acum fără nici o țintă și răcni sălbatic când își simți piciorul lunecând și ducându-i se în jos. își sparse capul izbind în ceva în fundul gropii proas pete, dar se ridică imediat și, repezindu-se la peretele cleios al găurii, încercă să se ridice. Cerul se decupa ca un pătrat doar ceva mai puțin negru decât pereții mormântului. Dar, oricât
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
aproape insesizabile în locurile unde atingea peretele muntelui, fu o călătorie lungă, aproape interminabilă, chiar și radioul se opri la un moment dat, anulând indiferent vocea inconfundabilă a lui Falco, apoi mașina se înfundă în zăpadă, cu un geamăt stins, sparse stratul de gheață și rămase în râu, cu roțile în sus, într-o expectativă deprimantă... Paradoxal, un ștergător continuă să se miște bezmetic, de la stânga la dreapta, câteva minute bune, apoi se opri brusc, iar furtuna terfeli cu și mai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Puse mâna pe telefon, formă numărul, dar fu suprinsă să audă vocea robotului care o anunța că persoana apelată nu se afla în raza de acoperire a rețelei... Îi înghețaseră picioarele... Trăia acut dureroasa senzație că degetele urmau să se spargă în bucăți dacă ar fi primit câte un bobârnac, însă ideea de a-și scoate bocancii pentru a pune în aplicare acel gând care nu-i dădea pace de câteva secunde i se părea de-a dreptul monstruoasă. Deschise gura
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
trag prea mult aer în piept, fiindcă mă umplu repede de toate mirosurile orașului. Nu mai scap de ele. Degeaba intru sub duș, degeaba arunc hainele în mașina de spălat. Și atunci simt cum iese ceva din mine. Nu-mi sparge pieptul, ca în Alien, asta nu. Nu vă imaginați o astfel de prostie, cu toate că filmul mi-a plăcut, de ce să nu recunosc?, am văzut fiecare serie de multe ori, chiar din primele rânduri. Plus că Sigourney Weaver este preferata mea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de modul cotidian de-a fi; deși pare că acesta implică definiția. Problema se ivește atunci când simți nevoia să așezi lucrurile, să le fixezi, adică să le definești; dar sesizezi că tot efortul stă sub semnul provizoriului. Prin intermediul științelor am spart unitatea lumii; introducem interdisciplinaritatea din dorința de a o reface (de fapt, acesta fiind rostul filozofiei). Normalitatea suportă și un sens slab din punct de vedere axiologic: în ea nu încape superiorul, acesta fiind tratat ca anormal. De unde putem bănui
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
imperialismul limbii; a gândi într-o limbă, însă dincolo de ea. Din când în când localitățile Italiei sunt străbătute de zgomotele răzlețe ale motocicletelor sau scuterelor. E precum un strigăt al individualismului sau al revoltei (resturi ale unei istorii zbuciumate) ce sparge armonia instalată treptat în societate. Semn că sub crusta subțire a civilizației ce a fost așternută peste unele popoare mocnesc vulcanii anarhiei. Încă nu au fost prinși toți cetățenii în fluxul consumismului și afirmării prin a avea. Aceste latențe sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
peste unele popoare mocnesc vulcanii anarhiei. Încă nu au fost prinși toți cetățenii în fluxul consumismului și afirmării prin a avea. Aceste latențe sunt expresia fie a unor deficiențe economice fie a unor trăsături personale. Izbucnirile unor expresii individuale ce sparg armonia socială într-un neam care a dat atâția artiști mă duc cu gândul la ideea că nu toate soluțiile se găsesc în "închegarea pastei sociale", în armonia societății. Cel puțin arta are nevoie de oameni care rup ritmul, care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
armonia socială într-un neam care a dat atâția artiști mă duc cu gândul la ideea că nu toate soluțiile se găsesc în "închegarea pastei sociale", în armonia societății. Cel puțin arta are nevoie de oameni care rup ritmul, care sparg armonia, fie și numai din dorința de a recrea armonia într-un alt ton. Comunismul (ca și celelalte ideologii) reprezintă o anumită formă de coagulare a unor tendințe inerente omenirii, o eliberare a lor. Este realizarea (ca transformare în real
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ascunde cuvântul iubire: pentru mai mult de jumătate din acestea altele ar fi cuvintele potrivite; și atunci n-am mai fi atât de ușor convinși că iubim, acționând în funcție de aceste convingeri. Un pic de realism, determinat de "cuvintele potrivite", ar sparge nebunia hormonală pe care deseori o "acoperim" în mod reflex cu cuvântul "iubire"; acest reflex ne-a fost creat de romanele de dragoste, de filmele de "love story" americane etc., care, toate, creează "nevoia de a ști că iubești". Dacă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dintre modul de-a fi și percepția de sine devine vizibilă și prin intermediul conaționalilor întâlniți prin Europa care ascultă manele cu sonorul dat la maxim. Atunci când, aflat în intimitatea modului de-a fi al unei alte nații, liniștea îți este spartă de zgomotul manelelor ascultate de conaționali te întrebi dacă nu cumva aparții unui popor de maneliști, dacă nu cumva tot ce credeai despre cultura română este fals. Singura consolare o constituie ideea că poate maneliștii constituie o expresie a ceea ce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Heidegger despre sensul ființei desfășurat în Sein und Zeit în această regiune își are situarea. ٭ A-ți trăi viața înseamnă într-un fel a te contura la suprafața lumii, în pojghița subțire creată de impersonalul "se"; această crustă poate fi spartă prin gândire; ceea ce înseamnă însă a gândi viața. A alege între aceste două moduri de-a fi constituie unul din sensurile fundamentale ale libertății. Și argumente solide pot fi aduse în favoarea fiecăreia dintre variante. ٭ Definirea spațiului public trebuie să pornească
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
necesară de altfel pentru asigurarea unei vederi ample, tinde către Dumnezeu, chiar și atunci când intenționează să-L nege. Abia ideea de Divinitate (în termeni creștini, Dumnezeu) a deschis spațiul în care cultura a putut să se ivească. Prin intermediul cuvintelor limbajul sparge coerența ființei, pe care încearcă apoi s-o recompună în mod discursiv, creând ceea ce considerăm a fi realitatea. Putem spune așadar că realitatea este un construcție discursivă, este discursul conștiinței noastre. A citi o Istorie a filosofiei e ca și cum te-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în 1894. El s-a bazat pe filosofia greacă conform căreia sportul competitiv nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție (plăcere), ci și educație. Mișcarea Olimpică este astfel o credință că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă și sex și să construiască punți între oameni de pretutindeni ca teme de promovare a păcii în lume. Prima sursă a Mișcării Olimpice sunt Jocurile Olimpice care este activitatea cea mai manifestă a CIO. Mișcarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
filosofie de viață, înălțând și asociind într-o balanță toate calitățile corpului și ale minții. Sportul nu este un simplu mijloc de dezvoltare a sănătății corpului și furnizor de distracție sau plăcere, ci este și educație. Credința că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă, sex și să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
puteau urni din loc. Paznicii mormântului s-au cutremurat la vederea Îngerului și totuși au avut cutezanța să arunce cu pietre În el.Aruncau cu pietre În Îngerul Domnului, iar pietrele se transformau În ouă roșii, care cădeau și se spărgeau. De atunci păstrăm obiceiul ca de Paști să ciocnim ouă roșii. OUĂLE ROȘII (altă variantă) Pilat din Pont spunea mulțimii că nu găsește nici o vina lui Iisus, deoarece nu a făcut nici o nelegiuire.Însă mulțimea de oameni parcă Înebunise, striga
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]