2,266 matches
-
conservatorism, se bazează pe răspunsuri și soluții date con-orm unor rețete, -ormule, șabloane, algoritmi care s-au dovedit e-iciente în rezolvarea unor probleme asemănătoare. Comportamentul șablonard, conservatorismul, conormismul constituie deci piedici, blocaje ale spiritului creativ. Metodele antitetice își propun tocmai spargerea, distrugerea acestor tipuri de comportamente, aruncarea la coș a rețetelor, a -ormulelor, a șabloanelor și a tiparelor. - Concasajul, distrugerea, s-ărâmarea vizează schimbarea unor mentalități, a unor puncte de vedere, concepții privitoare la un -enomen sau obiect, eliminarea “ochelarilor de cal
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
a șabloanelor și a tiparelor. - Concasajul, distrugerea, s-ărâmarea vizează schimbarea unor mentalități, a unor puncte de vedere, concepții privitoare la un -enomen sau obiect, eliminarea “ochelarilor de cal”, care strâmtează orizontul. În acest scop, pot -i utilizate diverse operații, precum spargerea, distrugerea, ridiculizarea, relativizarea, disocierea, diminuarea, inversarea. - În cadrul metodelor antitetice sunt cuprinse și exerciții bazate pe întrebarea “ Ce se poate -ace cu (un anumit obiect)?” - având una din condiții: -ără a modi-ica obiectul; utilizând -orma inițială sau modi-icând-o; utilizând proprietățile sale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
urechea umană, sunetul unei bormașini de 100 dB este deranjant. Ceea ce nu se știe e că unele mp3 playere pot atinge până la 110 dB. Poluarea fonică produce stres, oboseală, diminuarea sau pierderea capacității auditive, instabilitate psihică, randament scăzut, fisurarea clădirilor, spargerea geamurilor, etc. Infrasunetele pot apărea la automobile cu viteză mare, la elicoptere, la apropierea furtunii, explozii, cutremure, în timpul zborului avioanelor supersonice. Ele sunt foarte greu absorbite, deci se atenuează puțin cu distanța. Infrasunetele ca și ultrasunetele sunt percepute de sugari
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
s-a reconfigurat într-o polifonie a diferențelor care aproape că nu mai acceptă dialogul. Cu postmodernii se întâmplă un dezmăț al disipărilor. Legitimarea fără opreliște a diversităților devine deconcertantă. Periferiile cer toate loc central. Cu postmodernii asistăm la o spargere a unității în componente care nu mai îngăduie sinteza. Omul fără însușiri al lui Musil stă mărturie. Sau omul recent al lui Patapievici. Ultimul om, cum a fost el numit de Foucault, este unul pentru care funcționează perfect formula nietzscheană
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un autor până atunci interzis. în timp ce noi intenționam, în primul rând, din direcție diametral opusă, spargerea unei blocade și recuperarea unei interdicții. Deci un gest de libertate spirituală (dacă nu chiar de rezistență prin cultură). Doar că ambele teze puteau fi susținute, de pe poziții net opuse, prin același argument strict obiectiv, irefutabil: editarea unei astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
printr-o mediatizare fără precedent. în sfârșit, cu toate limitele sale, cadrul parlamentar instituit prin Regulamentele Organice și-a spus cuvântul în maturizarea politică a societății românești, dovedind că românii nu mai erau dispuși să tolereze decizii venite din afară. Spargerea limitelor strânse ale regulamentarismului, a dominației binare rusoturcă nu mai putea fi oprită. Consulul englez, Robert Colquhoun, care activa în Principate, așa cum am văzut, de 13 ani, cunoscând în profunzime realitățile și aspirațiile românești, era un simpatizant al cauzei românilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
fonetice, "culturale", funcția ecumenică a numelui propriu, funcția emblematică a raportului semnificant-semnificat, caracterul cratylean al numelui). În general, studiile se opun concepției semanticii clasice care nu recunoaște numelui propriu decât relația de denotație, și pledează pentru încărcarea cu semnificație, pentru spargerea rezistenței la sens a numelui propriu, pentru fondul cratilist minim sau mimologia restrânsă (François Rigolot), pentru "încărcarea", chiar "supraîncărcarea de sens" a numelui propriu în textul literar, nume supus demersului onomasiologic al romancierului și demersului semasiologic al lectorului (Christine Klein-Lataud
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cu umanul s-a încheiat; sunetele pe care povestitorul le aude au un "caracter onomatopeic"201: "transcriu de altfel cu totul aproximativ sunetele pe care le auzeam" așa cum cu aproximație poate fi redat în semne alfabetice "ciocănitul într-o ușă, spargerea unui cristal, căderea unei bombe"202. În preajma prietenului său uriaș simte o "teroare sacră", deoarece Cucoaneș are "aerul unui profet de spaimă apocaliptică"203. Pierderea limbajului articulat, imaginea sacră de "Neptun înălțându-se printre talazuri" ca și "o stranie mirare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ignat). Contextul este termen-cheie și în studiile de semantică interpretativă care pledează pentru cratilism, mimologie, încărcarea cu sens a numelui propriu (asemeni oricărui cuvânt al textului), înlocuirea complementarității arbitrare semnificant-semnificat a numelui propriu ca semn opac cu solidaritatea lor, prin spargerea rezistenței la sens (François Rigolot). Asemanticitatea este dificil de susținut chiar la nivelul morfematic al numelui (Louis Hébert), se abandonează semantica referențială, propunându-se ruperea legăturii cu referentul (Jean-Louis Vaxelaire), non-referențialitatea numelui propriu (Claude Levesque), semnificația rezidă nu din relația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
total, însă numai negativ, ca și cum ar avea acces la mulajul sau clișeul fotografic negativ al acestuia 203. Cum spune Blaga, misterul "se ascunde revelându-se"204. Revelația permisă cunoașterii luciferice este, paradoxal, o formă de camuflare. Cenzura transcendentă permite această spargere negativă a frontului censorial pentru că ea nu atinge miezul misterului existențial. Deși este un act de transcendere, ideea de mister nu este o transcendere pozitivă. Cunoașterea luciferică are posibilitatea de a se integra în mister, dar nu are decât latitudinea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ecstazie intelectuală, nu de renunțare la rațiune. În sfârșit, dogma este un act al spiritului prin care misterul se potențează, iar nu o deltă în care se așteaptă grația divină a revelației. Metoda antinomiei transfigurate nu este o formă de spargere a censurii transcendente, nici dinspre individ (luciferic), nici dinspre transcendent, sub forma revelației. În afara acestor diferențe, care despart radical pe cei doi gânditori, cred că acuzația lui Ion I. Ică jr. este nefondată și din punct de vedere cronologic. Primele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lor clare și distincte și ale unei verbalizări funcționale?"896. Wunenburger încearcă să arate că aceste condiții nu sunt norme absolute ale inteligibilității și că trebuie să se meargă spre o "pluralizare a procedurilor de reprezentare și enunțare", spre o "spargere a modelului logico-gramatical" al gândirii identitare 897, spre o logică și gramatică a complexității, care să înglobeze acele scheme și figuri pe care gândirea alternativă le-a încercat de-a lungul istoriei ideilor, fără a le fi cuprins vreodată într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Gaston Bachelard etc.905 Urmărind unele din aceste tentative, Wunenburger vrea să arate că discreditarea contradicției rezultă dintr-o necunoaștere sau neînțelegere și că, atunci când este eliberată din corsetul logicii clasice, "contradicția cu sens extensiv apare ca un mijloc de spargere a modelelor preformate ale reprezentării, ca un mod de acces original și percutant spre o ordine a lumii prea des erodată de obișnuințele culturale"906. Cred că tematizarea blagiană a antinomicului ar putea trece drept una din formele de manifestare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi nevoit, pe bază de contraexemple, să accepți o nouă relaxare și așa mai departe, până la epuizarea întregului univers de discurs ce poate fi investigat pe baza respectivului criteriu. Structura argumentului pantei alunecoase presupune trecerea de la dihotomic la gradual prin spargerea dihotomiei și instituirea unui continuum pe care criteriul merge în direcția permisivității, asemenea unui cursor, prin admiterea unor cazuri care inițial erau îndepărtate. Sensul argumentului poate fi însă schimbat prin acceptarea unui criteriu mai puternic, care restrânge domeniul de aplicabilitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Imediat însă fu salutar izbit de banalitatea ei; îi și auzea repetând în batjocură, ca și cum ar fi încercat să pătrundă subtilitatea spuselor lui, mai înainte de a izbucni în râs: "Rică vrea o casă în care nimeni să nu-i dea spargere la chef". Drept e că și singur cheful omului se strică de la sine, deși n-ar fi putut spune tocmai el de ce... Ia, mai bine să fie mai deștept ca ei și, în loc sa le dea ocazie să-l ia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de la furat ici-colo câte-o mașină (dar numai cu chei cu tot) și multe altele, echivalente cu intrarea cam până la glezne în stihia vorace a posibilului înconjurător. Cea mai tare lovitură din palmaresul lui, ce-i adusese și porecla, fusese spargerea cu toporul în plină zi a vitrinei unui magazin de modă, urmată de golirea ei rapidă și apoi fuga cu motoreta până la pierderea printr-un gang pietonier în trepte pe undeva prin nordul Italiei, pe lângă Bergamo. Frica îl înșfăcase atunci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de alba-neagra făcute de el îi întăreau convingerea că împotmoleala cunoscută îndeobște sub numele de inerție aparține mai mult atenției observatorului decât corpurilor fizice ca atare. Umanul nu e fizic decât rezidual. Cât se poate de evident pentru el, în spargerea de lângă Bergamo trupul lui n-avusese greutate, ci fusese una cu însăși curgerea timpului - creasta imponderabilă a valului devenirii. În acțiunea spirituală inerția se sublimează. Proprietatea corpurilor fizice de a-și menține starea de repaus sau de mișcare în absența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Salgado emancipase mizeria umană de strivitoru-i reziduu de realitate, gesturile de vrăjitor ale lui Rică îi dădeau o fluiditate ce ascundea bolovănosul fund sub o jerbă orbitoare de sclipiri. Răpiri, bătăi cu copiii, razii ale poliției, evadări din dubă, violuri, spargeri, mutilări infantile, tabere incendiate, pogroame, toate deveniseră o simfonie eroică aderentă impecabil la degetele lui. Căci viteza mișcării transparentizează lucrurile, deschizându-le larg înspre altceva decât ele și înecându-le oroarea într-o lumină venită de dincolo de ea. Câți dintre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Observa?iilor asupra moralit??îi �n Fran?a (1786) ?i formuleaz? concluzia c? expansiunea urban? este cauza principal? a prolifer?rîi actelor criminale, odat? cu �nceputurile industrializ?rîi ?i cu cortegiul s?u de nenorociri sociale, precum exodul rural, lenea, spargerea celulei familiale sau disolu?ia moravurilor; cel pu?în sub acest unghi erau �nf??i?ațe atunci schimb?rile sociale, ceea ce f?cea s? creasc? nel?muririle, dac? nu nelini?tea claselor conduc?toare. (Bunul( ??ran al satelor apare tot
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
revolu?îi al c?rei radicalism se �nr?d?cineaz? profund �n tradi?ia Vechiului Regim. Demonstra?ia, de natur? politic?, las? s? se �n?eleag? c? societatea democratic? modern? cunoa?te o real? cre?tere economic?, care antreneaz? o spargere a structurii de clas? multiplic�nd grupurile cu contururi ?i interese fluctuante. Sigur, Tocqueville nu neag? existen?a status-urilor sociale, nici a nivelelor de bog??ie foarte diferite. Dar aceste abateri nu creeaz? sentimentul de apartenen?? la o clas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
siguran??, la antipozii socialismului identificat de Tocqueville cu iacobinismul ?i de care avea oroare. Socialismele utopice ?i marxismul �ncep�nd cu 1830, pe urmele lui Saint-Simon, se dezvolt? socialismul, dar cu pre?ul a numeroase dificult??i care ?în de spargerea doctrinei. Dincolo de dezacordurile mai pu?în �n privin?a fondului c�ț a importan?ei acordate unui element �n raport cu un altul �n edificarea socialismului, to?i cei care se reclam? de la socialism consider? produc?ia bunurilor ?i a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
colectiv, greu de sondat. Mai poate să însemne însă și că „am dat mere pă pere”, că dintre cei doi comuniști pocăiți prin fesenizare și pedeserizare a câștigat candidatul cel mai puțin uzat politic. Cum, de asemenea, poate să însemne spargerea unor cuiburi economice de tip mafiot doar pentru ca ele să intră în „sfera de influență” a altor grupuri de același tip. Corupția, șantajul și aroganța nu au culoare politică. Ești corupt nu pentru ca ești pesedist, liberal, țărănist, pedist, udemerist, purist
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
așadar din sfera tabuului, unde fusese închisă până atunci. Ea devine un subiect social și politic. Menghina interdicțiilor care ținea zăvorât erotismul se destinde și mai mult. Dacă pilula spărgea un lacăt biologic, studenții din Mai '68 au contribuit la spargerea unui lacăt moral. Pornind de aici, totul se schimbă cu mare repeziciune. Liberalizarea moravurilor, inițiată cu un secol în urmă, se accelerează. Mutațiile sunt atât de uluitoare, atât de rapide, încât se vorbește de "revoluție sexuală". Femeile, militantele din Mișcarea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unor teorii de referință (cum este, de exemplu, cea cu privire la atașament) efectele negative pe care le generează această stare de deprivare afectivă în planul dezvoltării fizice, emoționale, sociale și cognitive a copilului. Astfel, necesitatea dezinstituționalizării a devenit una stringentă. Inițiativa „spargerii” instituțiilor așa-numite „mamut” aparține țărilor cu nivel economic ridicat, care și-au permis costurile legate de dezvoltarea unor alternative la instituționalizare, cum au fost dezvoltarea îngrijirii de tip „foster” sau crearea unor case de tip familial. Aducând în discuție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de transformarea acesteia dintr-o viziune, o concepție generală asupra lumii, într-un fapt social obiect al analizei sociologice." b. Durkheim contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei. Într-un mediu spiritual îmbibat de geografie, economie și istorie, atunci când procesul de spargere a acestora în componente de mare diversitate preocupa lumea școlii, timida apariție pe scena vieții spirituale a sociologiei nu a atras atenția și nu a impus-o instituțional. Cel care a făcut o breșă importantă a fost Durkheim. El se
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]