2,294 matches
-
lovitură internă de palat ori complot extern. Nu întotdeauna această clasificare va putea fi menținută între limitele precizate mai sus: există, de pildă, cazuri când puriștii creditează, pe lângă revoluția propriu-zisă, existența unor diversiuni și a unor eminențe cenușii care au speculat și stimulat evenimentele, chiar dacă prin asemenea acțiuni nu a fost invalidată revoluția. Sau există mărturisitori care într-o primă analiză susțin o teorie, pentru ca într-o analiză ulterioară să își nuanțeze opinia sau chiar să și-o schimbe. Nuanțele sunt
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf de lance al proletariatului”, un om nou. Minerii au acceptat această mitizare care le conferea o aură simbolică, astfel încât lecția sovieticului Aleksei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vizibilă pentru întregul oraș și chiar pentru forțele de represiune, întrucât protestul a fost secondat, în anumite cazuri, de acțiuni de distrugere nu doar a însemnelor comuniste, ci și a orice putea prilejui o formă de defulare a mulțimii (chiar dacă, speculează unii analiști, pe de o parte au existat provocatori specializați în a distruge bunuri publice, aceștia fiind, se presupune, chiar securiști pozând în revoluționari pentru a provoca la ripostă forțele de represiune, iar pe de altă parte au existat, ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
simpli, conducerea Armatei rămânând în expectativă, adică prudentă și încă loială, parțial, lui Ceaușescu (Mioc, 1995, p. 19). În 20 decembrie, trupele MApN sunt retrase în cazărmi, pentru că la Timișoara lucrurile luaseră o turnură inevitabilă; unele voci (Costache Codrescu, 1994) speculează ideea că motivul l-ar fi constituit evitarea unui război civil care ar fi creat pretextul unor intervenții militare străine. Tot pe 20 decembrie se formează primul comitet revoluționar (Frontul Democratic Român), care va redacta și o platformă, o declarație-program
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al lui Cristian Lupu). Dacă, în ceea ce privește evenimentele din București, aceste situații s-au datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a fi omniscienți, omnipotenți, putându-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din primele zile ale insurecției, ar fi fost cei care i-ar fi lichidat pe câțiva dintre aceștia, moartea lor în afara oricărui pericol fiind altfel inexplicabilă. Ceea ce
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
puciul și mai ales eminența cenușie moscovită, Iliescu și grupul său lansează psihoza „teroriștilor” și iluzia unui microrăzboi civil: se evită termenul „securiști”, întrucât Iliescu fusese instalat la putere cu girul Moscovei, dar de către Securitate (respectiv de facțiunea pro-sovietică). Puterea speculează chiar, într-o anumită etapă, acuzația că „teroriștii” ar fi fost străini: existența lor ar fi creat condițiile pentru intervenția trupelor Pactului de la Varșovia, respectiv a sovieticilor (p. 117)! Însuși George Bush agreează posibilitatea (sau chiar sugerează) ca URSS să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
În străinătate s-a urmărit în special crearea unui grup de opoziție, alcătuit din disidenți față de Ceaușescu, astfel încât aceștia să fie prezentați, mai târziu, ca promotori ai acțiunii de răsturnare a dictatorului (p. 23). Cazul Tökes ar fi fost astfel speculat de spionajul străin, pentru a declanșa o mișcare la Timișoara, cu sprijin logistic din interiorul țării. Un rol aparte, în rândul țărilor vecine conspiraționiste, l-au avut Ungaria și Iugoslavia, care, consideră Teodorescu, încă din 1988, complotau pentru dezmembrarea României
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
importante în PCR; acești agenți pro-moscoviți au conspirat pentru înlocuirea lui Ceaușescu încă din 1984 - ei au fost filați de Securitate și mai apoi obstrucționați să acționeze, dar nu au fost arestați, întrucât Ceaușescu nu a dorit acest lucru. Saucă speculează ideea că însuși Ceaușescu ar fi fost racolat cândva (în tinerețe) ca agent KGB, doar astfel explicându-se duplicitatea sa față de sau manipularea sa în acțiunile kaghebiste din România (p. 17). KGB-ul a avut cel mai important rol în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
următoare s-a dat o luptă pentru putere între „complotiștii moscoviți” (Iliescu și grupul său) și „partida națională din Armată și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru a adânci această ruptură; cel care a coordonat diversiunea „teroriști=securiști” a fost generalul Nicolae Militaru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu fiindcă ar fi fost abandonați și arestați, ci fiindcă s-a urmat respectivul plan de evacuare conceput de Securitate - mai exact, de acea ramură a Securității care se ocupa de apărarea familiei Ceaușescu. Acest Plan „Z” ar fi funcționat, speculează ziaristul de la Evenimentul zilei, până în 25 decembrie 1989, când cuplul Ceaușescu a fost abandonat de posibilii săi salvatori, fie pentru că Securitatea negociase deja cu liderii noii Puteri (FSN), acceptând predarea lui Ceaușescu, fie deoarece hotărâse să-l abandoneze pe fostul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
transmită faptele abominabile ale regimului, la Timișoara, și cifre absurde ale numărului de victime, cifre neverificate, transmise fie de pioni infiltrați ai Securității, fie de ziariști care transmiteau astfel de informații, puse în circulație tocmai de Securitate, spre a fi speculate de mass-media din Occident. Securitatea i-a ascuns lui Ceaușescu natura revoltei de la Timișoara, dictatorul aflând abia în 20 decembrie că timișorenii scandează lozinci anticeaușiste și anticomuniste - ceea ce înseamnă, concluzionează Loupan, că Securitatea se folosea de revolta de la Timișoara pentru
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apparatciki comuniști reciclați. Dar ceea ce-l indignează în mod deosebit sunt intoxicările media de la Timișoara: genocidul și ororile confecționate ale gropilor comune, Castex susținând că au existat „revoluționari” traficanți de cadavre, care au manipulat imaginile despre gropile comune din Timișoara, speculând mincinos, de pildă, celebra imagine a pretinsei mame torturate, cu sugarul pe burtă. În ceea ce privește mult discutata fugă a lui Ceaușescu de pe clădirea Comitetului Central, Castex consideră că acesta fusese, de fapt, abandonat de Securitate, care îl trădase, așa explicându-se
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi în nici un caz „teroriști” și că eticheta care li s-a pus a fost improvizată și confecționată). De fapt, Spencer nu este interesată de revoluția română, ci doar de acest episod din cadrul evenimentelor din decembrie 1989, pe care îl speculează pripit, pentru a trage concluzii asupra revoluției și a o taxa. Autoarea pare să fie mai degrabă purtătoarea de cuvânt a unei părți din Securitate, mai exact, a acelei facțiuni care i-a rămas fidelă lui Ceaușescu, doar așa explicându
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua de 22 decembrie, centrul vital al noii Puteri. Ca mulți alți analiști, Rateș speculează faptul că, deși din după-amiaza zilei de 22 decembrie s-a redeschis focul, ajungându-se la un număr mare de victime și fiind distruse clădiri, totuși cele două clădiri principale, unde se instalase noua Putere (fostul Comitet Central și Televiziunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Beria), Ceaușescu nu avea nevoie de aceste calificative pentru a stârni oroare: a fost un dictator dur și fără scrupule, dar cu o identitate clară, fără a fi necesară compararea lui cu alte figuri sângeroase. Felul în care au fost speculate mediatic așa-zisele gropi comune din Timișoara (conținând presupuse cadavre ale unor protestatari care fuseseră schingiuiți de Securitate, la ordinele lui Ceaușescu), inducerea ideii de „genocid”, toate acestea au fost gândite de reprezentanții noii Puteri instaurate în 22 decembrie 1989
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost lăsate în stradă și profanate (mai târziu, respectivii uslași au fost declarați eroi!); răniții care au supraviețuit au fost, la rândul lor, arestați, maltratați și umiliți. În acest caz este incriminat faptul că „fabrica” relativ oficială de teroriști specula lichidarea din greșeală (sau intenționată) a unor ofițeri, ale căror cadavre puteau fi mai apoi catalogate oricum de către cei ajunși la putere. Ziariștii străini, dezamăgiți de revoluția din decembrie 1989, au scris la început despre chestiunea „teroriștilor”, identificând printre aceștia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
iranieni, ci soldați sovietici din republicile musulmane ale fostei Uniuni Sovietice (p. 200)! Michel Castex (1990, p. 81) acuză intoxicarea media cu figura „teroriștilor” proiectați, la un moment dat, ca fiind mercenari arabi plătiți de Ceaușescu. O asemenea identitate era speculată de noua Putere în sensul demolării mitului naționalistului Ceaușescu - căci angajând mercenari arabi împotriva românilor, dictatorul își trăda astfel propriul popor! 4. Susținătorii teoriei potrivit căreia teroriștii erau agenți ai serviciilor străine de informații afirmă că aceștia ar fi fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989 nu poate fi pusă exclusiv sub semnul hazardului și al haosului revoluției, al erorilor tactice etc. Trebuie precizat, de asemenea, că au existat situații când confecționarea „teroriștilor” a fost vizibilă, fără să se știe în mod concret cine a speculat faptul respectiv. Am amintit deja cazul unor ofițeri căzuți în revoluție în urma unor erori tactice: cadavrele acestora au fost utilizate cu miză diversionistă, pe unele dintre ele fiind puse pancarte pe care scria „terorist” (lăsate să zacă în stradă, asemenea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică” a acțiunilor economice reprezintă camuflajul indecent al practicii exploatării slăbiciunilor din „sfere private”. Fluxul cererii și refluxul ofertei speculează - ca pârghii structurale ale economiei capitaliste - fragilitatea conceptului de voință liberă a subiectului 1. Dacă logica pieței vlăguiește resursele de imaginație ale subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
sunt asumate și conștientizate de cei care trec printr-o stare criză. Dar ca oportunitate, o criză poate constitui punctul de plecare a unor schimbări de viață și comportament ale unui individ sau a unui sistem, dacă se știe a specula anumite momente ale acestora, cum ar fi: modificări în natura regimului unui stat (reforme, revoluții), transformări pozitive sau negative în activitatea unei organizații. Criza internațională "descrie o situație de instabilitate provocată de un eveniment prevăzut sau întâmplător, susceptibil de a
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
stabilesc o poziție pe descoperit, dar am fost împiedicat de faptul că nu mai eram familiarizat cu respectivele companii. Cu toate acestea, recitind raportul scris cu câțiva ani înainte, am fost convins de propriile predicții. Așadar, m-am hotărât să speculez cam la întâmplare. Mai mult, pe măsură ce acțiunile au scăzut, m-am expus la același risc vânzând pe descoperit acțiunile suplimentare. Predicția mea inițială s-a îndeplinit și majoritatea trusturilor de credit ipotecar au dat faliment. Ca atare, am obținut un
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
referendum național, prevederi constituționale -, proiectat pe termen lung și foarte lung; - interese pe termene scurte ale partidelor politice, cu sau fără legătură cu doctrinele politice sau cu programele lor electorale; - interese obscure: clientelism politic, corupție, presiuni politice externe, submediocritatea decidenților speculată de investitori, alte vulnerabilități de la individ la societate; - presiunile făcute de instituțiile finanțatoare ale datoriilor suverane asupra țărilor cu dificultăți de acoperire a deficitelor bugetare, instituții care stabilesc agenda economică a guvernelor (de exemplu, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
copilărie sau de la anecdotele despre familia din care făceau parte la reflecții asupra vieții copiilor lor, producând astfel niște povești încâlcite, care urzesc laolaltă prezentul, trecutul și viitorul pentru a înțelege mai bine perioada curentă. 5. Ar fi interesant să speculăm mai mult pe marginea formei pe care ar putea-o lua o poveste a vieții într-o societate tradițională sau într-un Occident prefeminist. E de înțeles că absența unei potențiale axe a carierei în viața femeilor ar duce la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
se lăsa furată de sentimentele ei față de noi”. În vreme ce propoziția ne iubea foarte mult pare a fi descriptivă, faptul că învățătoarea ceda sentimentelor ei față de copii introduce niște conotații negative legate de o implicare afectivă excesivă. Avem, astfel, motive să speculăm pe marginea acestui enunț, arătând că a fost totuși o afirmație evaluativă, dacă nu chiar critică, iar o examinare atentă a contextului confirmă această speculație. La o lectură mai aprofundată, Mary face o critică îngrijorată și subtilă, ce izvorăște din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
după un asemenea accident, este important ca ea să fie extrem de sigură de ceea ce s-a petrecut și, de asemenea, să le explice clar șicelorlalți, și anume că soțul ei nu e responsabil de tragedia care a avut loc. Putem specula astfel pe marginea faptului că a treia digresiune în care vorbitoarea noastră s-a lăsat antrenată, imediat după ce spune că soțul ei era la volan, are de fapt rolul de a marca o graniță între soțul ei ca șofer al
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]