2,695 matches
-
Fără a-i opune neapărat un altul elevat, îți dai seama că nu este singurul. Lumea vieții ne oferă destule chipuri, se constituie sub diferite moduri ale percepției și voinței. Odată cu percepția comună survin altele, aparent străine, estetică și ludică, speculativă și religioasă. Iar lumea pe care o descoperă poate să facă într-o privință inutile - sau chiar să suspende - reprezentările obișnuite cu privire la ceea ce numim sens și nonsens. Este destul dacă ne gândim, de exemplu, la modurile variate de vorbire pe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
apariții insolite, obiecte noi, unele imposibile din punct de vedere logic (Gilles Deleuze). Se deschid lumi alternative, adesea străine percepției elementare. Este ceea ce se petrece, de pildă, în actul narativ sau literar, în mituri sau utopii, în jocul unor concepte speculative. Nu doar evenimentele din lumea artei înseamnă transfigurări, „schimbări la față ale locurilor comune“, nu doar creațiile de ficțiune au un sens indeterminat față de cel comun. Pe de altă parte, locurile comune nu sunt în orice privință comune, lucrurile obișnuite
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
anume distanță - uneori indeterminată - față de faptul comun al vieții. La o primă privire, destule propoziții, idei și imagini pot fi considerate „lipsite de sens“. Înainte de toate, unele reprezentări și idei metafizice, indiferent cărui timp aparțin ele. Cu aproape orice viziune speculativă sensul comun al celor existente e lăsat în urmă. Sau e pus în discuție, denunțat în vechile sale pretenții. În locul unei lumi familiare ni se descoperă deodată ceva straniu, „o lume pe dos“ (Hegel). Iar cele cu sens până atunci
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
idei și credințe. Cu această convingere, tot ce apare lipsit de sens este aruncat în grabă și cât mai departe. Iar în primă instanță destule ne apar fără sens, imagini narative, conduite gratuite sau exotice, paradoxuri religioase și morale, idei speculative, utopii și gesturi simbolice, expresii ludice. 2. O frontieră mereu instabilă Multe dintre cele care ne sunt proprii - gesturi, cuvinte sau idei - pot să apară străine sensului. Însă nu faptul acesta este îngrijorător, ci altceva, că unele gesturi, propoziții sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
prea temător. Probabil că ajunsese îngrozit de câte ia fost dat să audă din partea unor heraclitieni de du zină sau a unor simpli sofiști. Cu toate acestea, nu se poate ignora cazul vorbirii ludice sau al celei figurate. Nici intenția speculativă a unor afirmații proprii lui Heraclit din Efes și Ze non din Elea. Cu atât mai puțin situația aporetică a gândirii. Desigur, nu este posibilă întâlnirea cu un om care este nonom, adică fie nimic, fie copac sau pasăre (decât
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de sens, cel puțin în unele privințe. Filozofi orgolioși, de toate orientările posibile, duc între ei războaie nesfârșite. În felul acesta, metafizica însăși „se prăbușește în întuneric și contradicții“. Se subminează singură cu fiecare enunț străin logicii naturale sau celei speculative. E absurd, de pildă, să crezi că poți cunoaște un fenomen fără participarea simțurilor, sau că poți determina lucrul în sine doar după concepte.<ref id="72">Ibidem, pp. 263, 271.</ref> La fel, să consideri spațiul și timpul ca
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
CELOR ABSURDE 71. 72. 73. 74. 75. absurd să cauți întro experiență posibilă ceva care să corespun dă ideii de Dumnezeu, câtă vreme e vorba de o ființă infinită, indeterminată ca atare pentru mintea omenească. Însă nu toate eforturile noastre speculative sunt absurde, ne consolează aici Kant. Nu este absurdă ideea lui Zenon din Elea că „Dumnezeu nu este nici finit, nici infinit, nici în mișcare, nici în repaus, nici asemănător, nici neasemănător unui alt lucru“.<ref id="76">Ibidem, p.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ar fi fost absurd“. Kant îl apără de această dată, felul său de a vorbi îi apare just. Însă cum anume îl apără în acest loc? Nu are în vedere o intenție apofatică în cele spuse de Zenon, nici o manieră speculativă de a vorbi, în accepțiunea veche a cuvântului. Consideră, simplu, că „dacă prin cuvântul «Dumnezeu» el a înțeles universul, atunci trebuia fără îndoială să spună că acesta nu este nici permanent prezent în locul lui (în repaus), nici nuși schimbă locul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
alt nume, la nevoie poți pune un simplu semn ce nu semnifică nimic. Cu alte cuvinte, un asemenea mod de gândire poate să devină gri, exact cum spune Mefistofel, în Faust, I. Voind să abată mintea omului de la unele preocupări speculative, mai libere, cel vi clean îi aduce imediat în față un adevăr greu de respins. Nu rezultă totuși din cele discutate mai sus că filozoful german ignoră alte moduri de gândire. De altfel, înțelegerea „în sine“lui nu este lipsită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
realitate. Platon ar fi emblematic în această privință. Noțiunea sa de adevăr se dovedește astăzi absurdă („the Platonic notion of Truth itself is absurd“). Nu are în atenție o stare concretă a vieții comune. Dimpotrivă, pre feră o descriere simplu speculativă, aparent ideală, ce ar exclude orice altă descriere posibilă. Însă cine și cum anume ar putea postula un adevăr unic, în sine? Desigur, întrebarea 94 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 88. 89. lui Rorty este de bun simț, rezonabilă, cel
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
aruncată nu se știe unde. Nul poate urma nimeni, căci vorbește despre ceea ce nu a fost, nu este și nu va fi niciodată. Și nu poate fi întors din drumul său, căci sar fi predat cu totul unei idei pure, speculative. Întradevăr, e cât se poate de ușor al vedea pe celălalt absurd, imposibil în ceea ce propune și neinteligibil în ce spune. Ca și cum ar fi străin cu totul de orice viață sensibilă și de orice logică a vieții. Însă cum se
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
același mod către ceea ce numesc nonsens. De exemplu, acela care contează mai ales pe simțul său analitic, logic, nu sar arăta deloc încântat de cele spuse mai sus. Ar putea crede că e vorba totuși de simple divagații cu aer speculativ. În consecință, va susține că e necesară o altă manieră de a vorbi, mai precisă, care să respecte cu strictețe câteva condiții logice. În acest caz, nonsensul șiar face loc atunci când, prin felul de a vorbi, ar fi violentată logica
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fabulație. Cum nu pro cură cunoștințe care se pot verifica precis, propozițiile metafizice sunt inutile. Cum nu se determină clar din punct de vedere logic, sunt lipsite de sens. Întrucât nu urmează o cale concretă, proprie obiectului în atenție, sunt speculative. Iar dacă se ocupă de chestiuni insesizabile, eterate, cum ar fi limitele gândirii omenești sau un posibil sens al vieții, atunci apar perfect gratuite. Cum mai poți așadar să crezi că au totuși o semnificație? Faptul că ar putea să
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
122, 155, 156 (n. 154), 163 arbitrar 123 (n. 115), 162, 193, 195, 196 arbor porphyriana 47 argumentum cornutum 22 (n. 11) ataraxía 34 átopon 145 B bucurie ~ simplă 133, 179, 191-192 ~ în fața celor „absurde“ 14, 37, 137, 141, 142 ~ speculativă 67 C coincidentia oppositorum 66 contemplație 48, 67, 114, 126 (n. 123), 127, 130 204 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE contingență 62, 63 (n. 51), 123, 124, 143, 162, 196 contradicție acceptarea aletică a ~ 56 ~ ca absurditate 51, 55-60, 76-84
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
76-84, 137, 141 ~ ontologică 50-51, 61-63, 178, „statutul civil“ al ~ 62 (n. 49) excederea logicii non~ (vezi „ex cedere“) principiul non~ (vezi „princi piu“) cunoaștere ~ analogică 84, 169 ~ apofatică 19, 84, 167 (n. 168) ~ hiperbolică 84 ~ logică 63, 76-80, 167 ~ speculativă (sau metafizică) 16 (n. 5), 67, 79, 106 diferența dintre ~ și gândire 79-80 limite ale ~ (vezi și „limită“) paradox al ~ 166- 167, 174 D décadence 86 dincolo 39, 46, 53, 66, 97, 150, 184, 186 ~ de cele inteligibile 56, 66
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
68- 76, 82, 85-86, 90, 92- 95 aporii și limite ale ~ 64-67, 70-76, 82-83, 102- 106, 113- 114, 151-158, 161, 164, 178-180 argumentul sceptic al ~ 15-16, 34, 166 atitudini ~ excentrice 30, 34- 35, 60, 177-178 nonsensuri ale ~ 110-113, 116 privirea speculativă a ~ 10, 15, 18, 59, 83, 94, 106 finitudine experiența propriei ~ 155, 159, 169 (n. 171) (vezi și „limită“) simț al ~ 16 (n. 5), 19 frumusețe (a celor care exced sensul comun) 114, 133, 192, 196 G gândire ~ absurdă 77-83
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
133, 192, 196 G gândire ~ absurdă 77-83, 85-88, 137, 142 ~ antinomică 20, 34-35, 152- 164 ~ apofatică 65-67, 84, 157, 159, 163 ~ conceptuală 85-88, 168 (n. 169) ~ logică 55-62, 76-84, 102, 130, 137 ~ paradoxală 20, 158-175 ~ prereflexivă (sau „incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
incon știentă“) 89 ~ speculativă (sau metafizică) 15 (n. 5), 66-67, 106 ~ tehnică 59, 106-107 ~a este nongândire 105 (n. 97) excedere a ~ obișnuite (vezi „excedere“) limite ale ~ (vezi „limită“) situație aporetică a ~ 59, 79- 81, 178, 193 gratuitate ~ a cunoașterii speculative 67, 106 ~ a unor nonsensuri 19, 28, 133, 136, 192 H hazard 75 (n. 59) hermeneutică 46, 91, 150, 160 (n. 158) (vezi și „interpretare“) hiperbolic 66, 84 homo novus 73, 74 I imagine 15-16, 17, 25-26, 31, 32 (n.
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
implicită sau latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47, 117, 145
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
al terțului exclus 47, 76 ființa ca ~ 65-67, 130 privire ~ contemplativă 67, 114 ~ de secundă instanță 9- 10, 16, 20, 28-30, 65, 69, 103, 116, 126-128, 149, 195-196 (vezi și „joc secund“) ~ neutră sau indiferentă 11 (n. 1), 86, 123-124 ~ speculativă 10, 15 (n. 5), 67 prodigium 74 propoziție 18, 60, 61 (n. 48), 63 (n. 51), 66, 84, 92-93, 99- 103, 106, 107-111, 113, 118- 119, 131-132, 138-139 ~ antinomică 20, 62- 63, 91 (n. 82), 152, 159-164 (vezi și „antinomie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
130, 143, 187 străin sferei ~ului (vezi „străin“) transgresare a ~ului (vezi „ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54, 59, 83, 94 speculum mentis 49 straniu (stranietate) 7, 11, 16, 18, 24, 33, 38 (n. 22), 39, 41-43, 45, 65, 71, 104, 116, 155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nonsens) al ~ 13, INDEX RERUM 213 16, 87 (n. 79), 115, 148- 149, 158, 174 (n. 179), 176- 177, 197-180, 182, 190, 191 vis 26-27, 70-76, 93, 116, 133 ~ și filozofie 71, 74-76 limbaj al ~ 27 pictura ca ~ 26 visio speculativa 15 (n. 5) voință ~ absurdă 42, 53, 104, 162 ~ de sens 7-8, 13, 55, 85, 86-87, 104, 189 dincolo de ~ omenească (vezi „dincolo“) exces al ~ei 42, 53, 85-87 vorbire ~ străină sensului comun 20, 57-58, 68, 100- 103, 116- 119, 135-143
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
modalitățile experienței religioase. Înzestrat cu o deosebită finețe psihologică, la care se adăuga dubla pregătire - de teolog și de istoric al religiilor -, Otto izbutise să pună în lumină conținutul și trăsăturile caracteristice ale acestei experiențe, trecând peste latura rațională și speculativă a religiei și stăruind asupra laturii sale iraționale. Îl citise pe Luther și înțelegea ce înseamnă, pentru un credincios, "Dumnezeul viu". Nu Dumnezeul filozofilor, Dumnezeul unui Erasmus, nu o idee sau o noțiune abstractă sau o simplă alegorie morală, ci
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sfâșiate pentru a turna un mulaj - și toate erau prea largi pentru a fi făcute de o gură umană care mușca perpendicular. Danny rase sângele coagulat de pe tuburile intestinale din prelungirea rănilor; unse eșantioanele pe lamele și îndrăzni un salt speculativ pentru care doctorul Layman l-ar fi crucificat: Asasinul se folosise de un animal sau de animale în timpul abuzului post-mortem al victimei. Danny examină penisul mortului; observă urmele de dinți umani, nici o îndoială, ceea ce Layman numea „afecțiune ucigașă”, provocând cascade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]