3,995 matches
-
serviciu și nu plângeau când pleca. Lupul, păstrâdu-și năravul, a venit la ușă. Iezii l-au alungat ca pe străin, necunoscându-l, unul cu lingura de lemn, al- tul cu polonicul de ciorbă și altul cu mătura. Lupul a fugit speriat . S-a întâlnit cu capra, care știa sigur de unde vine, L-a dus în pădure și l-a legat de un copac, scăpând de lupul cel rău. De-acum Anastasia nu mai putea fi speriată cu ... Vezi că vine lupul
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
Protestatarii, în majoritate tineri, „au dorit să blocheze total traficul pe traseul parcurs, însă jandarmii au încercat să-i împiedice. Degeaba.” În dreptul magazinului „Iulius Mall”, un jandarm a bruscat o tânără, în apărarea căreia au sărit mai mulți manifestanți. Probabil speriat, jandarmul în cauză a utilizat spray-ul lacrimogen, pentru a-i dispersa, deși, ulterior, superiorul său a declarat că „accesoriul” s-ar fi declanșat de unul singur, în busculadă. Nimic nou, nu-i așa? Oamenii scandau pentru o natură curată
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345661_a_346990]
-
VIAȚĂ Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Lumina lui mă învăluie și soare devin! ÎNGERUL PĂZITOR Sunt vulturul rotitor deasupra munților iar teama-mi fuge-n trecut, speriată! Alături, îmi zâmbești enigmatic, ascunzând scara sub aripă. Rămâi, cu mine, pasăre rară și nu voi mai privi niciodată în abis ci numai cerul, casa mea și a ta! DOUĂ VIEȚI Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
pe ea că a devenit rea de muscă tocmai acum când trebuia să se cumințească. Alții că musafirul e de vină, dacă se grăbea și el un pic, scăpa de belea. DOAMNA CUCU: Amuzant,amuzant. Se aude soneria. Cucu tresare speriat. Se dezmeticește, vrea să pornească glonț spre ieșire dar îl oprește autoritar soția care apoi iese din scenă. Se aude în sottovoce un dialog galant purtat cu un bărbat, în vervă. Râs spumos. Cucu fierbe. Doamna trece veselă și bine
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a luat în mână.Era un pui de bubuștiuc căruia îi crescuseră primele pene. Gheomotocul cenușiu s-a cuibărit la pieptul soției și a început
PRIETENUL MEU GUGUŞTUCUL, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352048_a_353377]
-
va mai opune rezistență. ȘARPELE (zâmbind): Ți-am spus: ai o veșnicie la îndemână să încerci și tot atâta să nu reușești. E.G.:Iată un par. (Se apleacă pentru a lua parul, dar acesta s-a transformat într-o șopârlă. Speriat, îl aruncă și se retrage doi pași în spate). Fir-ar să fie! ȘARPELE (ironic): Norocul tău, rege Midas. Tot ce atingi se transformă în aur. E.G.:Stai așa! Scoate cristalul, dar în același timp se aude un țipăt). (Apar
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
gol pușcă lângă canapea... soldatul în termen, din fața lui, era roșu peste tot și sus, și jos. S-a roșit și ea de supărare, de șocul neplăcut al imaginii. -Dacă nu te îmbraci în minutul acesta, eu am plecat! Băiatul speriat și-a luat hainele în mare grabă, poate chiar mai repede, de cum s-a dezbrăcat. Fata nu contenea să se minuneze pentru îndrăzneala tânărului, care părea mai degrabă un papă-lapte... de unde avea el semnale că asta ar dori ea... sau
SOLDATUL CU PĂR ROŞU de SUZANA DEAC în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356307_a_357636]
-
polițiști, l-au privit cu dispreț și l-au abandonat mulțimii. În schimb, a reținut, în amănunt, acel vis deosebit care i-a modificat întreaga-i filozofie despre viață. Se făcea că se află într-o pădure uriașă. Singur și speriat. Încerca să se orienteze pentru a ajunge la serviciu. Era convins că a întârziat și va fi penalizat pentru asta. Supărat și nervos, a înjurat cu voce tare și a lovit cu un băț mare crengile ce-i blocau accesul
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
un micuț în brațe... De când îndrăgește el copiii? Mi-a impus tot timpul să iau măsuri să nu rămân însărcinată. Ce naiba se întâmplă? Să aibă legătură cu biletul?". Aceste noi întrebări fără răspuns i-au amintit motivul vizitei și, oarecum speriată și jenată, a scos hârtia mototolită din buzunarul bluzei. Degetele au început să-i tremure în timp ce încerca să netezească coala. Gabi o privea în tăcere. Observase schimbarea bruscă pe chipul Ancăi. Devenise atât de palidă încât s-a îngrijorat și
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
concedia din motivul ăsta? E foarte posibil. Unde naiba să-mi găsesc repede un loc de muncă? Și când mă gândesc pentru cine va fi să am eu necazul ăsta, îmi vine să..."... Ciocnindu-se cu cineva, Mariana a ridicat speriată ochii. Era aproape de intrarea în sala mare a restaurantului. Măcinată de gândurile legate de discuția cu "șeful cel mare", mergea supărată, cu privirea în jos, fără să vadă pe nimeni. - Ce ai? Nu mai vezi pe unde mergi? s-a
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
a prins-o de încheietura mâinii și i-a spus aproape poruncitor: - În separeul 4 nu este nimeni. Vino peste cinci minute acolo să discutăm. Să nu știe nici cerul, nici pământul... - Da... bine, a îngăimat Mariana cu voce stinsă, speriată și a intrat în sală. L-a căutat cu privirea pe ospătarul care o înlocuise. L-a rugat să mai rămână o jumătate de oră. - Știe șeful de treaba asta, nu-ți fă probleme, a adăugat ea la întrebarea mută
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
Ceea ce afla și felul în care-i vorbea șeful de sală, cel puțin de moment, au redus-o la tăcere. Simțea o teamă nelămurită în suflet și se ghemuise toată în scaun. Îl privea pe nea Vasile cu ochi mari, speriată. Iar el a continuat să vorbească șoptit, dar clar și apăsat. Se mai liniștise puțin. - Cei care au vorbit, după un timp, au fost dați afară de aici. De aia te-am prevenit, nu de altceva. - Dar eu... de ce pe mine
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
Capitolul III/2 ACȚIUNI ȘI REACȚIUNI Telefonul a sunat strident în liniștea apăsătoare din apartament și Fănel a tresărit speriat. Era încă în picioare și derula filmul conversației cu Gabi. Își făcea reproșuri pe două direcții: că nu a procedat corect față de o prietenă atât de bună a familiei și că nu a fost convingător atunci când s-a hotărât să
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
mă sărută aici! Ce fac?". Brusc, a deschis ochii și l-a privit. Într-o fracțiune de secundă s-a eliberat complet din îmbrățișarea lui, împingându-l cu forță și retrăgându-se până a atins chiuveta cu spatele. Îl privea speriată și furioasă pe Viorel. El tăcea, vădit tulburat și o examina nelămurit. A simțit-o atât de aproape, i-a gustat fericit răspunsul la sărut și acum... Ce se întâmplă cu ea? Nu am bruscat-o, nu am mușcat-o
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
poetică remarcabilă pentru evidențierea locului și rolului artistului. Sensul poeziei, evidențiat încă din titlu și îmbogățit prin seria de antiteze și prin lanțul metaforic, se întregește cu versurile finale: ,, M-am întâlnit în colțul străzii cu/ O umbră fără umbră, speriată/ Mi se uita în ochi și parcă nu/ Îi respirasem carnea niciodată.// De prea adâncul nopții ei pătruns/ Mă-mpleticeam și nu m-am mai știut,/ Nici întrebări n-aveam și nici răspuns./ Eram un pumn de iarbă și de
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
fost condamnați la moarte. Vântul fluiera prin oasele timpului. Au fost duși în spatele internatului liceului la care am învățat în Bt. Eu am fost considerat repetent și trebuia să repet anul IV. Tăcerea picura pe craniul meu contemporan cu inima speriată ,care nu-și mai găsea locul în pieptul meu protejat de sârma ghimpată a coșmarului. La intrarea în internat elevii s-au ridicat în picioare ,salutându-mă. Ajuns la etajul trei am întrebat contrariat:"ce-i cu mizeria aceasta?"...Însă
DEŞERTUL DE CATIFEA (44-45) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354913_a_356242]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Împrejurul meu doar oarbe Goluri negre, hăuri mari Întuneric care soarbe Păcura din păcurari Vânt adie dinspre haturi Lișițele sunt plecate Tremur' apele sub zbaturi Valuri, valuri speriate Fug fantome prin ferești Ca să nu le prindă zorii Dintr-o carte cu povești Și cu zâne iluzorii Referință Bibliografică: Himere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
HIMERE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355348_a_356677]
-
nunta noastră. Așa cred. A cerut să fie înmatriculată pe numele amândurora... - Aha, mi-a căzut fisa! Hai, ce au mai zis? - Atunci... cam atât. A vorbit tata apoi, dar calm. Nu se auzea nimic de după ușa capitonată. Am plecat, speriată și nedumerită, să cer mamei lămuriri. Întâi i-am povestit ce am auzit și mi-a făcut morală. Nu am aflat nimic de la ea. A fost foarte calmă și a vorbit puțin, dar răspicat... - "Ai motive sa te îndoiești de
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
în acele momente cu adevărat. Gândea, în același timp, că numai prin dăruire totală îl va recâștiga definitiv. Propunerea ei a sunat straniu. El își făcuse planuri doar pentru acasă... - Iubitule, hai să facem dragoste! l-a provocat ea, aparent speriată și, după doar o fracțiune de secundă, a continuat în șoaptă. Acum, aici, în pădure! Vreau să fiu iubită în zăpadă! Vreau să mă acoperi așa cum chiciura a acoperit crenguțele de pe vârfuri! Am nevoie să mă strângi în brațe, să
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
Capitolul IV Meandrele destinului / 1 - Complicată viață ai avut, domnule! Se crapă de ziuă și nu ai scris nimic... Gabriel a întors capul, speriat, cu privirea încețoșată. A trecut mâinile peste față, ștergând două lacrimi ce reușiseră să se strecoare printre gene, în timp ce s‑a ridicat încet, împovărat și strivit de toate gândurile ce‑l munciseră aproape o noapte. O noapte albă, o noapte
CHEMAREA DESTINULUI (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356818_a_358147]
-
începuse să alerge prin sala congresului sperând să atragă atenția la cât mai multe doamne, astfel încât să o poată vedea toate doamnele cât este ea de tânără, de impozantă, de frumoasă și grasă. Însă, din păcate, ochii ei mari și speriați arătau ca niște ochi de vacă. Se liniști în cele din urmă, retrasă în colțul mesei festive ce se afla în fața microfonului, adulmecând o vază cu flori. Nu reușise decât să creeze o stare de confuzie și de vrajbă și
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
Măi, băiatule, măi! El nu este chiar așa cum îl crezi tu. Poate că în baza declarațiilor tale o să-i vină și lui rândul... ca și prietenului Ulieru... Scap și eu de o canalie! - Doamnă, vă rog! a implorat-o Fănel speriat. Nu vreau să știu... - Da, da. Nu trebuia să știi. Am convingerea că nu vei vorbi niciunde despre asta. Iar eu le știu pentru că sunt judecător, băiatule... - Dumneavoastră?! Fănel era uluit cu adevărat. Eu... eu, iertați-mă, nu știu cum... - Lasă! Nu
ISPITA (21) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356897_a_358226]
-
să-și plimbe palmele micuțe prin picăturile transparente în care înotau steluțe vii de lumină și apoi le-a dus la gură să și umezească buzele ce, brusc, se uscaseră și căpătaseră un gust acru sărat. A repetat mișcarea și, speriată că toată iarba dispăruse și setea năprasnică o simțea cu durere, a deschis ochii brusc și a șoptit cu greu: - Apă! O mână blândă îi umezea buzele cu un tifon îmbibat în apă și-i ștergea fruntea asudată. Când a
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
de briliante. Trecând prin iarba spațiului verde, soția mea a observat un gheomotic cenușiu într-un smoc de buruiană de la baza unui garaj. L-a atins cu vârful pantofului și atunci un cioculeț și doi ochi nevinovați ne-au privit speriați, sau poate a speranță, din iarba udă a dimineții. Soșia s-a aplecat și l-a luat în mână.Era un pui de bubuștiuc căruia îi crescuseră primele pene. Gheomotocul cenușiu s-a cuibărit la pieptul soției și a început
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
în ce lume trăim. Mai ales că în 50 de ani de dictatură, ideea spiritului civic a fost distrusă. Oamenii nu s-au putut solidariza niciodată, niciodată nu s-au putut solidariza într-un front comun. Întotdeauana au fost ascunși, speriați, n-au spus ceea ce au gândit. Ba unii pe vremea comunismului m-au etichetat de cel nebun, care dădea din gură, lucru pentru care am avut și de suferit, reîncepând prin abatajele din Valea Jiului să reînvăț viața și mai ales
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]