3,200 matches
-
parcursul anterior al vieții mele, când aveam s-o întâlnesc pe remarcabila noastră actriță de teatru și film. Din tot ceea ce a gândit atunci Marga Barbu, pregnanți în drumul meu de până acum au fost, cu deosebire, din păcate, numai spinii. Partea luminoasă a poveștii personale numită destin s-a lovit mereu nu cu grație, ci cu o intensă duritate de metalul tăios al unei existențe pământene, pe care nu ne e dat sub nicio formă să o controlăm. Cu toate
TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
-
simțire; Iar tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, continuu explorează o lume fremătândă: pietriș, ogor și iarbă - iar soarta schimbătoare viclean le-ademenește, cu ghimpi ce stau la pândă; Un nou tărâm mă cheamă, să-l mângâi cu durere, și spinii-mi fac cunună din lacrimile florii iar îngerii-mi dau leacuri, divină mângâiere, ar i pi în tălpi și-n suflet, să pot atinge norii. Și tălpile-mi gheișe sunt punți vindecătoare, unind destine-n clipe, deloc întâmplătoare... 24 iulie
PUNŢI VINDECĂTOARE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 638 din 29 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343865_a_345194]
-
aud vocea străbunilor care vin să asculte clopotul inimii - biiing-baaang!...Trupuri de humă și Cer se ridică în vântul de seară, iar Soarele se topește în apa de foc, din care trandafirii sălbatici beau nemurirea și se înalță apoi, peste spinii de aur, cum doar Tu Te înalți și aduni lacrimile celor răniți, umiliți, părăsiți în dureri până la uitare, până la iertare, până la primirea dragostei Tale !. ASEMENEA ÎNGERULUI Asemenea Îngerului, astăzi voi invoca zorile - poate va ploua peste câmpurile arse, poate gura
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
zorilor se rotește aprinzând Cerul“. În acest peisaj de început de zi, de renaștere, „Soarele/ se topește în apa de foc, din care „trandafirii/ sălbatici („măceșii roșii“ din volumul cu titlu omonim ?/ n.n.) beau nemurirea și se înalță apoi, peste/ spinii de aur“. Numaidecât asocierea cu Dumnezeu, cel care adună „lacrimile celor răniți, umiliți, părăsiți în/ dureri până la uitare, până la iertare/“ apare ca un fapt firesc, conferind poemului măreție și o simbolistică surprinzătoare ce trimite la sensuri și mesaje de mare
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
Amprente > VARA FIERBINTE Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului o vară merge-n zdrețe pe o uliță gânduri fără ochi, vor viață totu-i nemișcat gardul vechi și rupt, culege lacrimi spini, câmpuri pustii și-o privată un copil pe-o prispă, stă îngândurat ochii lui urmăresc un soare nu are destin arde-n vale fumul și orizontul @ viorel muha Referință Bibliografică: vara fierbinte / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VARA FIERBINTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344030_a_345359]
-
sufletul nostru, cum ÎL primim? Cu inimi curate, cu necăutate, cu bunătate și strigând ca pruncii odinioară: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!”? Sa trăim astfel încât să nu afle sufletul nostru plin de spinii patimilor, pe care să fie nevoit a-i alunga cu biciul! Și... poate chiar este așa, dar în acest caz să-L lăsăm să-i alunge, să-i scoată afară din noi, pentru ca nu cumva să preferăm tulburarea, agitația, răutatea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
se risipesc prin lume pruncii, Cei rămași acasă ard de vii? Copiii arși ridică înspre cer Mâini gri de cenușă Cum să se salveze, greu mister, Pe o singură, închisă ușa? Doamne, azi ți-am pune flori Nu cununi de spini Vom aprinde candele în nori Te-om spală cu mir la rădăcini Și îți vom reda trupul de lut Să ne ierți de mult-răul făcut Smulge suferință, buruiana grea Doamne, te rugăm, nu ne mai pedepsi așa! Pentru al cui
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
Ochii ni-s izvor de lacrimi către înger. Trupurile ne sunt peșteri înghețate, Catedrală vie pentru moarte. Cum poate un părinte, cu ce forță Să vadă că îi arde copilul că o torța? Doamne, chiar ți-am pune flori în loc de spini Îți vom unge rănile cu ulei sfânt Îți vom reda trupul de lut Să ierți ce ți-am făcut. Ce ne-ai făcut? Referință Bibliografica: Doamne, de ce? / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09
DOAMNE, DE CE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342837_a_344166]
-
de sexe diferite, bunici și străbunici. Iar fericirea înseamnă un trai decent, în pace, locuri de muncă, bucuria unei prosperități, ca rod al muncii demne și cinstite. În adevăratul paradis, imperfecțiunea va dispărea cu desăvârșire de pe pământul acesta plin de spini și pălămizi. Și asta va fi atunci când se va întoarce pe pământ Domnul Isus Hristos. Chiar dacă unii nu cred în El, asta nu schimbă realitatea. Chiar dacă unii își acoperă ochii și nu văd soarele, asta nu înseamnă că el nu există
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
să cad! Un ultim strigăt mai pot scoate: Știu că-s nevrednic și faci precum vrei... Ruga-te-voi cu disperare, ajută-mă să mă înseninez Și să mă asemăn Tie; Înfige-mă în piroane de înțelept Și cu a spinilor coroană mă întărește Să pot fi oaia cea blândă a țarinei decadente Și să-mi pot găsi liniștea în oceanul tumultos. Iubirea Domnului De la naștere și până la moarte, Oamenii au năzuințe deșarte De parcă ar fi stăpâni peste lume, Iar sufletele
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
tot cereți grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! *** PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și batjocură pogoară să împărțim și frângeri și puteri - ca frați acum - când lumea s-a aprins de seară... stinge-mi - Hristoase - peste ochi - mii stele prăvale - peste mine - de cer lespezi clopote bat ceas alb
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
Motto : Gloria este trecătoare. Anonimatul este veșnic. Napoleon Bonaparte (Cu plecăciune, confraților mei glorioși) Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci am coroana mea de spini Și fruntea toată mi-i o rană Din truda mea prin mărăcini... Eu nu râvnesc la vreo coroană Căci moștenesc un biet ogor, Averea mi-i o simplă pană Și-o filă smulsă din cotor. Eu nu râvnesc la vreo
EU NU RÂVNESC LA VREO COROANĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343070_a_344399]
-
Când ziua se transformă-n noapte, cu-a timpului povară grea pe umeri, către o nouă zi, cu sufletul în palme, la al uitării templu, vin să mă închin. Inima-mi bea cuvânt-uitare, potiru-i plin cu floare, miere și cu spin, licoarea înțeapă dulce, eu să uit, aș vrea, de timpul ce mă-nvinge în modul lui ciudat, hain. Ascult cântecul trist al vieții, un cântec cu-nțeles ascuns, vorbind de toamne care trec, câte-au trecut..., câte mai sunt. Referință
TRECERE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343295_a_344624]
-
În adânc se mișca o undă ca un început de primăvară, dar eu mă împotriveam crunt de teamă că, topindu-se gheața se va surpa totul. Primăvara reînvie ierburile, copacii, gâzele, dar oamenilor fără libertate le întinde doar cununi de spini... Sonnenschein, lipită de colțul de umbră al vestibului, aștepta cu încordare să fie descoperită... Cine știe cum suntem făcuți? Poate că o vorbă oprește proaspăta încolțire! Își făcuse un joc din a mă descoase despre dragoste: cum arăta... ce se întâmpla... - Sunt
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
ai zilelor de mult apuse. Kamlivalentsa le nakhle ghesengă. Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! Străzile sunt închise, Le droma și phandadine, Dar în funduri, o licărire Tale palal, îk strafinimos de inimi Andaluze Andaluzikane ilengă în căutarea anticilor spini. Ande rodimaste le purane kanren Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! Melodia gitanului bătut E gili le marde romeski De douăzeci și patru de ori ei m-au lovit. Bish thai shtarvar von dab dine-ma. Douăzeci și cinci de ori în total
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
chinul ce-n viață am avut. Așa a fost destinul scris Și consemnat în cartea vieții. Nicicând nu poate fi prescris Căci noi nu știm nici clipa morții. Al meu destim a hărăzit Ca-n viață să calc numai pe spini, Iar sufletul mereu rănit. Să plângă amarul prin străini. Viața noastră pământeană, E doar un popas, se va sfârși. Iar când firul se termină, Noi încet spre stele vom porni. Cu timpul soarta m-a-nvățat Că viața este o
VIAŢA,O ENIGMĂ... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344203_a_345532]
-
romantice să nu plece în pierderile fără număr, Trei Sud Est. Trupa Trei Sud Est face front unit cu întreaga artă sensibilă, în stare să topească gheața de sub geana iubitorilor de muzică și de sub tălpile lor care calcă azi pe spini! Numele de la casa muzicii corespunde cu adresa sufletului. Nu poate să existe umanitate fără muzică. De jos, de la plușul pământului, până sus la sprâncenele văzduhului, romanticii dau impuls unei lumi ușoare, fără nopți negre, dar cu vise, fără zile cu
TREI SUD EST. CĂRBUNELE CARE EXPLODEAZĂ ÎN FLACĂRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1219 din 03 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344210_a_345539]
-
rotindu-se. Se desprind una din alta, din nou se-ating, ca într-o horă nevăzută de mâini se prind și-n văzul lumii se sărută. Flăcări albe se întind deasupra unui câmp de maci și mărăcini, puhoaie largi, gunoaie, spini, păcate... Una din alta și una-n alta, din cer și din pământ, deasupra lumii două lumini se-aprind. O flacără de măreție, alta de lacrimi și suspine se văd iubindu-se deasupra necuprinsului... Și din acest vârtej, deodată, o
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
mărilor de stânci lovindu-se. Un alb mai alb ca laptele și-a crinilor regali, mai alb decât albeața din puful lunii mai. Și flacăra crescu în sus atât de largă, ca vântul cuprinzând lumea întreagă, în calea ei toți spinii în flori se prefăceau, noroiul, noaptea neagră, lumină deveneau. Ea înghiți planeta și-o prefăcu în ou mai alb ca oul berzei, mai alb ca orice ou, Iar stelele din cer le preschimbă în crini, ce înghițeau în cale puhoaie
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
strivită de stamine Și ești tot mai frumoasă și tot mai vaporoasă. Hai să plecăm, femeie, sau hai să stăm acasă Ca tu încă un secol să mai probezi veșminte Eu mai beau vin, femeie, că ești tare cuminte. Și spinii, mărăcinii și scaieții, Ciulinii, mătrăguna, rostopasca (A năvălit din bălării și iasca) Stîrnindu-i îndeajuns pe nătăfleții De arbori care se coceau la soare Pe conopide le-au înnebunit Salata, angoasată, s-a-nroșit Și-a început să ningă miei din soare Nici o
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
Stoican, un dop de om cu niște brațe descărnate care-i atârnă pe lângă corp. -Fire-ați ai dracu! Fire-ați ai dracu, cu mama voastră de gîndaci! Veniți aici la vie să distrugeți munca omului! Luă o ramură de salcîm cu spini și lovi cu ură oaia care se apropia.Apoi, se retrase spre căbănuța sa așteptînd ceva. -De ce ne înjură prostul ăsta? Că nu i-am făcut nimic! IONEL FLORESCU.. Referință Bibliografică: AMELY P2.. FRAGMENT / Florin Ciprian Ispas : Confluențe Literare
AMELY P2.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343647_a_344976]
-
inutil străzile sub ei gem morții sub arsură sunt oare numai ei de vină? @ viorel muha Nu vreau trebuie să fim copaci căci din ei ne cresc ramuri trebuie să fim rădăcini, adânci, căci din noi nu vreau să crească spini nu vreau în viață deșertul scaeților ce spulberă nisipul nu vreau cerul roșiatic și nici câmpia arse nu vieți ruginite nu vreau ruguri pe dealuri nu vreau să călăresc pe caii morții nu vreau talangă, ca la oile rătăcite atârnată
TAVERNA MORŢII de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343677_a_345006]
-
Duh rodește Mult așteptata mântuire. Înțelepciunea pășește Spre eterna-i dăruire. FERESTRE DIVINE Sinele, zilele trec șuvoi prin Rănile zborului, speranță. Îmbrăcați cu haina viselor Pășim pe drumuri neîntoarse. Cătușe sunt patimile ascunse, Cicatrici pe chipul anotimpurilor. Nesmerit, chipul rodește Spinii ce-nțeapă sângele. Albastrul din inimă nu-l schimba, În negrul rătăcitor de ecouri Roua stelară din culorile toamnei, Să curețe candela vie. De la fereastra divină a luminii Să nemurească clopotul icoanei... Picuri de timp și de iubire Să vindece
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
DRUMUL IUBIRII Am răsărit din adâncul iubirii, Izvorul care dă zâmbet vieții, Sălășluiește în templul primit ca dar, Nestinsă adiere a Cuvântului. Candela cu picături de rouă Ne arată rostul și... drumurile. Multe ecouri au rămas mute! Peste valuri de spini, curg Clopote la margini de inimi, Adevărul sparge neghina din Cupele pline cu negură. De vrem o nouă lume, Dincolo de lacrimi și dureri, Cu vise ce se scaldă-n lumină S-aducem mir și tămâie, Jertfă blândă de ascultare. Umerii
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
răpuși de dor, de amor, Ne aruncăm zburdarnici Prin lanurile fierbinți Ale zilelor împletite cu dorinți. Mi-e foame de seninul Din privirea ta albastră Ce stârnește zborul, liniștea... La început, un vals divin A unit un destin tulburător. Apoi spini mari pe cărare Pe-ndelete ne-au scăldat În durere și în lacrimi Am acceptat durerea ... Am rămas tot trei. Vlăstarul de lumină s-a ridicat La astrul din care a venit. Și se întoarce în gând, se tot întoarce, Privind
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]