37,791 matches
-
ce s-a accentuat. Așa se explică apariția unor texte esențiale ca mărturisire și autoexplicitare, cum sunt volumele de Memorii (I, 1930; II, 1932; III, 1937), Aqua forte (1941), considerat ca al patrulea volum de memorii. Dar sinteza unei autobiografii spirituale o reprezintă două mărturisiri, una directă, intitulată Cariera mea de critic (1942) și alta într-o variantă indirectă, atribuită cronicarului imaginar Anonymus Notarius (ambele publicate în volumul omagial din 1942, apărut la împlinirea vârstei de 60 de ani a criticului
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
sau, cel puțin, la contemplativitate pură, sensul acut și prezent al labilității n-a dus nici la una, nici la alta; nimicind până și germenele voinței de putere, în virtutea paradoxului trăit de oricine din noi, a lăsat neatinsă necesitatea activității spirituale dezinteresate, care, lipsită de finalitate, fatală, irațională și irezistibilă, domină, astfel, într-un peisagiu de cenușe" (finalul capitolului XXXV din Memorii II). Mărturisirea fondului psihologic generator al concepției critice e un act de onestitate și o probă a moralității. La
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
FMI-ului! ...și a atâtor altora, ieșiți “din aceeași fabrică” de obrăznicie și agresivitate impostural-infernală! ...Intru triumful hartuirii, supravegherii draconice și, în cele din urmă, al arestării Duhului (din cărți, din biserici/religie - “ecumenismul” masonic fiind principala cale de năuceala spirituală terestră!, din mass media etc. - până la “mântuirea” prin mancurtizare și îndobitocire perfectă): “E necesar să fie puse/sub observație tipografiile/ bisericești,/ arhivele,/ conținutul predicilor,/ cântecelor,/ al educației religioase,/ dar și cel al ceremoniilor/ de înmormântare...” (cf. Ochiul Lui Dumnezeu, p.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul agresiv mai mare, în ce-i privește pe “activiștii” de serviciu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
geniului, cu instrumentale lirice atribuite de George Popa lui Eminescu, rămâne memorabilă, fiindcă ajunge să pășească liber în absolut: „Doar geniu-atinge pur si sfânt Supremă libertate.” O viziune integratoare a Luceafă rului, leitmotivul definitoriu în lirica eminesciana, aceea de transcendență spirituală, de transtemporal, spre deosebire de intratemporalul cucerit de Faust. 1. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Critică (1967), membru al Uniunii Scriitorilor din România (1970), profesor de medicină internă... George Popa a confirmat în toate cele înfăptuite. A obținut premiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
viața Bisericii Ortodoxe Române. Mișcarea Rugului Aprins a fost un moment de cotitură în care Biserică și cultură, prin oamenii ei, a încercat să se situeze într-o poziție și într-o atmosferă de luptă și de rezistență culturală și spirituală față de un regim cu schimbări și orientări majore. Act de cultură, un absolut experiment prin rugăciune, mișcarea duhovniceasca definită prin ea însăși, păstrează în organizarea ei concentrica nume sonore care au scris cu sacrificiul suprem pagina nemistuitei flăcări a Rugului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice și spirituale, dincolo de asperitățile vieții, stau oamenii pe care i-a cunoscut, locuri, credințe, tradiții, atitudini și mentalități, toate încadrându-se în armonia cuminte a universului sau poetic. Asceza din anii prigoanei comuniste, puterea de-a refuză colaborarea, lau ridicat pe înălțimile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
V. Voiculescu și taină Rugului Aprins” (2008), cu un cuvant înainte de Andrei Pleșu, readuce în mintea cititorului, uitată mișcare a Rugului Aprins, unica în istoria românilor. Autorul cu îndelunga răbdare stăruie în căutarea prin țară mărturisitorilor martiri și identifică tensiunea spirituală. Fără a face o recenzie asupra românului realist, căutăm să determinăm cititorul la o lectură participativa, al cărui rezultat va fi identificarea documentației despre câteva din mărturiile inedite și portrete remarcabile ale unor personalități isihaste. Nu lipsesc informațiile despre toți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Voiculescu - de aproape 74 ani este arestat și chinuit în închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat unde acesta va putea să se roage nevăzut. Trăirea să spirituală s-a răsfrânt și în afara zidurilor detenției. Arheologul Vasile Boroneant, tânăr deținut pe-atunci, își amintește despre bunătatea doctorului-poet: „Se hrănea parcă din Duh Sfânt și era un creștin desăvârșit. Nu-l interesa prea mult hrană, împărțind-o cu ceilalți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte urâte și spurcate<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în adulter sau perversiune<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Theotokis, op. cit., p. 33. footnote>. Prin căsătorie, cei doi se fac părtași unui așezământ sfânt care susține echilibrul psiho somatic, moral și spiritual<footnote Ibidem. footnote>. În primele secole creștine, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că din cauză că tinerii sunt lăsați de capul lor<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 694. footnote> gustă paharul plăcerilor păcătoase. Astfel, el recomanda
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea din cutreierul ei nestatornic, adevărata smerenie fără de care nu va putea birui nimeni curvia nici celelalte patimi, păzirea inimii cu toată străjuința de gândurile murdare (Prov. 4, 23), căci din inimă
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context comparat, Edit. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1992, p. 178. footnote>. Vindecarea de patima desfrânării presupune paza inimii și a minții, prin trezvie duhovnicească și discernământ spiritual, respingerea gândurilor, amintirilor și a fanteziilor de această natură, lectura duhovnicească, ascultarea de un părinte duhovnicesc și mărturisirea tuturor gândurilor noastre acestuia, paza trupului și a simțurilor, fuga de ispită și de ocazia la păcat, fecioria sau căsătoria și disciplina
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe protopărinți mai mult prin închipuirea plăcerii ce o vor avea gustând din pom. În afară de aceasta, i-a ispitit cu închipuirea independenții, stârnită în ei. Astfel, se poate spune că în legătură cu un obiect material, căderea a fost totodată un act spiritual. Pe om l-a ispitit, pe lângă perspectiva unei plăceri simțuale, perspectiva mincinoasă a îndumnezeirii sale, a totalei independențe de Dumnezeu; dar aceasta a fost provocată de pofta simțuală. <<Diavolul - zice Sfântul Ilarie - a amăgit pe Eva cu acel fel de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spiritului de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată, cu o singură mișcare. Omul nu mănâncă din pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru a-și satisface ambiția spirituală de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii trezește ambiția spiritului, sau slăbește legătura lui cu Dumnezeu, și ambiția spiritului dă un sens absolut, spiritual, acestei pofte, sporind-o. Păcatul se săvârșește de om în întregime, nu de o parte a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru a-și satisface ambiția spirituală de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii trezește ambiția spiritului, sau slăbește legătura lui cu Dumnezeu, și ambiția spiritului dă un sens absolut, spiritual, acestei pofte, sporind-o. Păcatul se săvârșește de om în întregime, nu de o parte a lui, și-l afectează în întregime<footnote Ibidem, p. 10. footnote>. Deschiderea porților legii păcatului au făcut-o primii oameni prin încălcarea singurei porunci
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de Făcător, părăsind frumusețea inteligibilă<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, pp. 235-236. footnote>. Chiar când păcatul se arată ca o preocupare excesivă de cele sensibile, el are totuși o implicație spirituală, fiind o abdicare a spiritului de la rolul lui conducător<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 5. footnote>. Este adevărat că ispita spre păcat i-a venit omului din afară, dar el avea posibilitatea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spirit, a trebuit să stârnească în spirit mândria, pentru a se putea satisface. De-abia prin mândrie a rupt spiritul din ascultarea de Dumnezeu și l-a aservit sie-și. Actul căderii e prin urmare în același timp un act spiritual și un act simțual<footnote Ibidem, pp.10-11. footnote>. Refuzul efortului ce-l reclamă practica binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
relele care s-au abătut asupra omului au venit de la această despărțire de Dumnezeu: căci s-a lipsit de bunurile dumnezeiești de care se împărtășise și pe care prin fire le avea în chip desăvârșit<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale..., p. 5. footnote>. Omul a luat din ființa sa schimbăcioasă criteriu suprem de judecată. Prin porunca lui Dumnezeu se puseseră în primul rând niște granițe și niște măsuri în om. Călcând porunca, aceste granițe și măsuri lăuntrice au fost nesocotite
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
acela se află semeție, pentru că omul a preferat a sta în stăpânirea sa proprie decât în stăpânirea lui Dumnezeu; blasfemie contra lui Dumnezeu, pentru că n-a dat lui Dumnezeu încrederea cuvenită; ucidere, pentru că s-a dat pe sine morții; necurăție spirituală, pentru că întregimea cea virginală a spiritului omenesc s-a stricat prin îndemnarea șarpelui; furtișag, pentru că omul și-a împropriat fructul cel oprit; avariție, pentru că el poftea mai mult decât avea să ajungă, precum și multe altele ce s-ar mai putea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1999, p. 79. footnote>. Înainte de cădere primii oameni erau goi și nu se rușinau, tocmai pentru că, în conștiința lor nu exista încă ideea păcatului. Păcatul a dus la observarea goliciunii lor, goliciune care vădea vidul spiritual al celor care căzuseră în păcat. Adam vede că este gol, dar nu-și recunoaște vina și nu se căiește de greșeala care l-a dezbrăcat de cinstea și vrednicia de fiu al Creatorului. Depărtarea de Dumnezeu însemna moartea, Dumnezeu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]