69,207 matches
-
una din preocupările sale de ministru a fost aceea de a forța instalarea Direcției pentru Tineret și Sport a Municipiului București în spațiile Observatorului Astronomic Municipal (în concepția sa, astronomia nu se poate dezvolta fără o puternică și sănătoasă implicare sportivă). Nu a reușit atunci, pentru că nu toate persoanele cu funcții de răspundere, indiferent de guvernare, levitează invariabil în lumea SF. Pe de altă parte, așa-zisa televiziune "națională", pentru care plătim dublu bir, se comportă sub orice critică. Cu excepția neincluderii
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
profuziunii de flori, rod al pământului binecuvântat al Tirolului împlinit de hărnicia și firea prietenoasă a locuitorilor, Innsbruck-ul este un loc miraculos în care te învăluie tihna orașului de provincie dar și animația tinerească a unui centru universitar. Pe lângă atracții sportive și turistice (vârfurile înzăpezite ale munților frecventate până târziu înspre vară de schiori și serile tiroleze cu bere și jodlere) orașul are și o ofertă culturală de ținută. Chiar în lunile acestea călduroase programele se anunță foarte promițătoare: Festivalul "Vara
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
de minute, "scorul" este urmărit cu sufletul la gură nu doar pe tabelele electronice, ci îndeosebi în pupilele protagonistului, dilatate la dimensiunea ecranului ca să reflecte ce vede, dar mai ales ce retrăiește cu ochii minții. Adică propria viață dedicată întrecerii sportive pe care o concepe doar în termenii tradiționali ai unei confruntări nobile, cu reguli stricte și regim sever, în condițiile austere ale spiritului de echipă suveran. Meciurile propriu-zise sînt înfățișate într-un savant ecleraj ce diferențiază aceste înfruntări "ritualizate" după
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
ce vine din antichitate. De unde și citatul din Ben Hur, conducătorul de car de ieri Charlton Heston apărînd și în chip de președinte al Ligii Naționale de Fotbal. O apariție in cameo ca și cea a lui Stone însuși: comentator sportiv echilibrat. Figuri de stil mai mult sau mai puțin postmoderniste într-o polifonie coregrafiată în conștiințe și pe stadioane, emoționant micro și macro cinematografiată.
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
un cult - dacă se poate spune astfel - național și lucid". Ioan Lascu nu găsește adecvat termenul de ierarhie în cazul nostru: "Ierarhiile au importanță în structurile instituționale bazate pe autoritate și subordonare, iar clasamentele sunt neapărat necesare în diverse competiții sportive. În literatură putem vorbi, mai degrabă, de o scară inefabilă de valori, pentru stabilirea căreia indispensabilă este o perspectivă temporală. Pe scurt, nu cred în găști, generații, ierarhii și clasamente (inevitabil) de moment." Aceeași necesitate a perspectivei temporale în evaluare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
de publicistica românească), în comentariile despre fotbal descrierea tehnică e depășită de pasiune: limbajul precis e ascuns, învăluit, substituit de un cod pentru inițiați, alcătuit în primul rînd din clișee, la origine expresii metaforice și metonimice. În relatarea jocului, jurnaliștii sportivi evită adesea termenii tehnici, cu previzibila lor repetiție, recurgînd în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
în schimb la numeroase sinonime contextuale - care sînt tocmai mijloacele de a sublinia solidaritatea de grup a cititorilor fideli. Exemplele de mai jos provin în mare parte din "Evenimentul zilei" (14 iunie, versiunea pe Internet), dar și din alte pagini sportive recente. Glosarul adus la zi al clișeelor fotbalistice ar trebui să cuprindă mai întîi denumirile metonimice pentru reprezentanții diverselor echipe naționale: desigur, "tricolorii" - "lista cu pricina a ajuns în mîinile fotbalistilor "tricolori""; "primul rezultat de egalitate obținut de "tricolori"" - care
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
De pildă, deși în competiție nu figurează nici un film italian, ținînd cont de "criteriile de coproducție", Italia e coproducătoare a trei dintre filmele competiției! Formula de prezentare plastică a viitoarei competiții, pentru care au optat organizatorii, e una de sorginte sportivă: În acest an, în cursa pentru Palme d'or, Asia întîlnește Europa. Challenger: America. Outsider: Franța". Într-un paragraf dedicat selecției americane, organizatorii explică de ce marile studiouri sînt reticente la ideea (cu implicații financiare riscante) de a devoala la Cannes
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
față, influența englezei asupra limbii române e atît de puternică și de vizibilă, încît pune în umbră orice altă sursă de împrumuturi lexicale, de calcuri semantice și frazeologice. în domeniul financiar, al tehnologiei moderne, al calculatoarelor, al divertismentului (muzical, cinematografic, sportiv), al produselor de consum, englezismele sînt tot mai curente; ele pătrund în română deopotrivă în scris și în oralitate, conservîndu-și chiar diversificarea stilistică, plasarea diferențiată (de la limbajele de specialitate pînă la argourile adolescentine). Merită totuși să ne întrebăm și care
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
gest de sportivitate condeierii cu mari probleme de gramatică românească, dar cu uriașe stocuri de naționalism la purtător, n-au scos o vorbă. Imaginați-vă, puse în paralel, manifestările din presa românească și ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ungaria sportivă. Comparați limbajul primitiv și agresiv al jurnaliștilor români și entuziasmul jurnalistic din jurul cursei de Formula 1 de la Hungaroring. Așezați cei două sute de români plecați la Budapesta în contrast cu sutele de mii de străini care-au năvălit dinspre Occident cu doar două
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat Cuvinte pentru încă un drum este semnat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
dimineață voi vedea persoana care știe de unde și pînă unde se întinde înfrîngerea rușilor, care va sosi de la Marele Cartier General și se va opri la Chitila înainte de a-și continua drumul spre București. Întîmplare care mă distrează. Sîngele meu sportiv. Bat acest record doar pentru mine". Oare? Afla și dorea să afle astfel de proaspete știri doar din spirit sportiv? Sau aici trebuie să întrevedem clar și consecința îndeletnicirii ei de spioană care colecta de peste tot informații pentru a le
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
General și se va opri la Chitila înainte de a-și continua drumul spre București. Întîmplare care mă distrează. Sîngele meu sportiv. Bat acest record doar pentru mine". Oare? Afla și dorea să afle astfel de proaspete știri doar din spirit sportiv? Sau aici trebuie să întrevedem clar și consecința îndeletnicirii ei de spioană care colecta de peste tot informații pentru a le plasa, la vremea potrivită, cui se cuvenea. Apoi, firește, guvernul italian a demisionat, criza s-a menținut și, finalmente, Italia
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
conservatoare (tata), ministrul Austro-Ungariei, ministrul Rusiei. Iată ceva menit să-mi formeze spiritul". Din nou mă întreb. Oare o interesa în acest talmeș-balmeș de personalități ce se excludeau prin profesiune și convingeri, numai ca exercițiu al spiritului sau ca record sportiv? Răspunsul de mai sus la cam aceeași întrebare rămîne, cred, valabil. Și, tot așa, jurnalul Marthei Bibescu pe 1915 e aglomerat de vizite contradictorii prin definiție și știri rezultate din surse de mîna întîi despre mersul războiului. Și asta în
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
de ce să cumpere reviste erotice ori pornografice. Și, totuși, se găsesc investitori dispuși să arunce sute de milioane pe asemenea stupide publicații. Dacă un Borcea oarecare zvîrle cu sutele de dolari în țambalul lăutarilor de la petrecera anuală a unui club sportiv, de ce ne-am mira că damele goale de pe coperțile revistelor porno își găsesc întotdeauna sponsori? R.: Spuneți-mi, à propos, cam de cîți bani ar avea nevoie în plus, R.l. lunar, ca să poată apărea la tirajul actual (6-8000 de exemplare
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Soția mea-i actriță în care Yvan Attal - aici autor total - și-a pus la bătaie propriul menaj cu Charlotte Gainsbourg, pentru o incursiune insolită în același univers al cineaștilor, dar nu numai. Eroul pe care-l interpretează este gazetar sportiv și brusc devine gelos și nu doar excedat de popularitatea soției. Eforturile sale de a se vindeca de suspiciune îi sînt contracarate de avansurile colegei de la cursurile de artă dramatică pe care începe să le frecventeze, dar mai ales de
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
și la o popularitate comparabilă cu a fotbalului sau tenisului. Între altele, șahul nu se poate televiza. Mare dezatanj! Revistele, cotidienele nu au rubrică de șah. Avea Contemporanul mai demult, aveau unele ziare și, desigur, cel de sport. Astăzi cotidienele sportive publică rarissim știri din șah. Meciul pentru titlul mondial (unul din cele două existente) dintre Kasparov și Kramnic l-am urmărit în Le Monde, grație lui Radu Cosașu care cunoștea pasiunea Cronicarului pentru cei doi K. (unul al șahului, Kasparov
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
pe Priboi pe o ușă, cea a Comisiei parlamentare de control al Serviciului de Informații Externe, dar băgîndu-l pe ușa vînătorilor și pescarilor în organisme internaționale, drept consolare. Ținînd cont de faptul că Năstase e președintele Asociației Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din România, e clar că domnia-sa i-a oferit o funcție de consolare lui Priboi, după eșecul scandalos din Parlament. Cu alte cuvinte, dl Năstase l-a luat pe Priboi pe garanția sa, încă o dată, deși ar fi trebuit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16166_a_17491]
-
de ordin moral și constă în săvârșirea unor nedreptăți, greu de reparat într-o viață de om. Din punctul de vedere al lui Mircea Mihăieș, Petru Popescu este "un nimeni", "un prozator de doi bani", Cristian Țopescu - "un stimabil comentator sportiv pe vremuri, dar catastrofal realizator de emisiuni așa-zis distractive", Grigore Vieru - "o nulitate poetică" ș.a.m.d. În realitate, Petru Popescu este unul dintre cei mai talentați prozatori ai noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai pe
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
un stimabil comentator sportiv pe vremuri, dar catastrofal realizator de emisiuni așa-zis distractive", Grigore Vieru - "o nulitate poetică" ș.a.m.d. În realitate, Petru Popescu este unul dintre cei mai talentați prozatori ai noștri, Cristian Țopescu - un extraordinar crainic sportiv (nu numai pe vremuri, ci și în prezent), iar Grigore Vieru, un poet poate desuet, dar înzestrat și sensibil, care are asigurat un loc în istoria literaturii române. Un tratament similar suferă în pamfletele lui Mircea Mihăieș poporul român însuși
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
în prezent. Presa anilor '60-'70 ilustra aproape exclusiv nivelul standard al limbii literare, puternic controlat, supus cenzurii și urmînd în cea mai mare parte modelul limbii de lemn. Spațiile de relativă libertate oferite de știri, reportaje, comentarii culturale sau sportive se remarcau nu prin importarea registrului familiar-argotic, ca azi, ci prin excesul de prețiozitate. Pentru acest nivel de limbaj funcționa într-adevăr - cum constată Valeria Guțu Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
de scrisori, Morand a fost, în felul lui, un estet, ca și Wilde, un hedonist, căruia i-a plăcut să trăiască, adorat de femei chiar și la optzeci de ani, după ce le adorase el însuși întreaga viață, automobilist fanatic, globe-trotter, sportiv și infatigabil cititor de literatură. Partea proastă cu Morand este, după cum remarcă Pierre Lepape în Dosarul pe care îl consacră scriitorului Le Monde des Livres din 23 februarie, că el a ales totdeauna le pire, ceea ce a fost mai rău
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
ori procesul emisiei verbale este pur asociativ, căci la loc de cinste se află (ca și la Caragiale), sporovăiala, flecăreala, șueta, locul predilect de întîlnire este cîrciuma, cafeneaua, uneori trenul, alteori tribunele de unde spectatori gălăgioși asistă la desfășurarea unor întreceri sportive (Moartea domnului Baltisberger). Ceea ce frapează este capacitatea personajelor de a surprinde latura amuzantă a oricărei catastrofe, resursele lor inepuizabile de "optimism" (în sensul replicii optimistului care, în celebra anecdotă, la nesfîrșitele lamentații ale pesimistului că nu se poate mai rău
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
programul unui partid politic, în campania electorală din 2000); "Capitalul autohton trebuie să devină o prioritate națională" (Piața financiară, nr. 3, 1998); în contexte asemănătoare, apar și sintagmele investitori autohtoni, producător autohton etc. Termenul e folosit adesea și în rubricile sportive: "Organismele ce conduc arbitrajul autohton au suferit schimbări majore" (Cotidianul, 1.3.2000); "după o etapă "mai curată, măi uscată, mai sigură", aranjamentele murdăresc din nou campionatul autohton" (Cotidianul, 20.3.2000); "întrebat despre posibili jucători autohtoni pe care să
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
primit la medicină. Limba rusă îi scăzuse, revoltător, media ... Acesta a fost probabil micul lui ghinion și marele lui noroc pentru că i-a deschis liber calea către tot ce a reușit el să fie mai încolo: reporter, scriitor, dramaturg, crainic sportiv, director de editură, conducător de teatru, călător pe continente, scenarist de film, vînător și pescar... Etc Inepuizabil, entuziasmat, controversat, simpatic, înjurat, barfit, îndrăgit, însurat... Ca studenți, ne întîlneam la cenaclul literar și în subredacția revistei „Viața studențeasca". Iacoban era, evident
Dorel Schor. In: Editura Destine Literare by Mircea Radu Iacoban adolescent la...70 de ani () [Corola-journal/Journalistic/82_a_240]