1,895 matches
-
aventura cumpărării și predării oii necesare. După mai multe investigații ale fratelui meu, am aflat că am putea cumpăra o oaie de la o stână. Am plecat așadar împreună cu fratele, cu soțul meu și cu o cumnată în sudul Dobrogei, pe la stânile recomandate și am găsit să cumpărăm o oaie. Am luat oaia și am băgat-o în portbagajul mașinii noastre Dacia. A urmat apoi aventura transportării oii la centrul de achiziții, cu teama că oaia ar putea muri în portbagaj. Cumnata
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
când în când Ia suprarealism, ca în ciclul "Capricii". Ca toți poeții din generația sa, V. Teodorescu va cânta țara, cu predilecție Dobrogea aridă, Medgidia, Istria: "Deliormanul șade pe labe ca un lup/ flămând, cu blana ruptă de câinii de la stână,/ iar dealurile goale, cu flacăra bătrână / scăzută, rumegată de timp și de nisip/ Și arată de sub văluri misteriosul chip". În noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu oglinzi" (1962), "Să ne iubim visele"(1967
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tot din belșug. Cînd mama naște copilul ușor, acel copil are să trăiască în belșug. Cînd uiți mămăliga nesărată e semn de belșug. Cînd ți se lipește mămăliga pe mînă e semn de belșug. Să dai din livadă, ca și de la stînă, oricui a veni de a cere, că atunci Dumnezeu îți dă spor și izvor. La Paști pune de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belșug și roadă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa (mămăliga) tîlv - țeavă prin care se trage vinul din butoi tîrboc - sac de pescuit tîrlă - stînă tîrș - brad pitic toaie - plantă tologi (a) - a (se) tolăni tomurluci - stîlp tort - pînză de casă trăgăna (a) - a tărăgăna trepădare - diaree trier - treier, treierat triță - lumînare de la Bobotează trîntitură - vînătaie troacă - copaie tronul mortului - sicriu troscot - plantă erbacee tufă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păstrăvii își urmează călătoria odată cu valul în spume, șarpele se retrage înțelept în ferigi, moara de apă își duce povara, iar piua punctează ironic tăcerea ca o ciocănitoare într-un nuc bătrân. Coboară bușteni de la munte morocănoși ca dulăii de stână. Pâinile stau azimi biblice să le ceară cuptorul încins. Seve, arome, culori, sunete, ca polenul de flutur pe aripa gingașă îi deseneză vieții miracolul. Pulberea clipelor acoperă deocamdată nervuri, trasee spre moarte". Virgil Podoabă are sagacitatea de a defini arta
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
frică, pentru a nu se întoarce cu coada între picioare la hotel. Mda, ai dreptate, a spus Alin, după ce-a meditat puțin. Da' atunci ce-o fi? Că ceva tot scoate sunetele astea. Nu știu. Poate cîinii de la o stînă. Azi am trecut pe lîngă o stînă. Chiar-că. Cîinii trebuie să fie. Și ăștia-s legați, nu? Adică-s ținuți acolo, la locul lor, și nu-i lasă să umble prin pădure? Da. Sînt învățați să umble numai pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
coada între picioare la hotel. Mda, ai dreptate, a spus Alin, după ce-a meditat puțin. Da' atunci ce-o fi? Că ceva tot scoate sunetele astea. Nu știu. Poate cîinii de la o stînă. Azi am trecut pe lîngă o stînă. Chiar-că. Cîinii trebuie să fie. Și ăștia-s legați, nu? Adică-s ținuți acolo, la locul lor, și nu-i lasă să umble prin pădure? Da. Sînt învățați să umble numai pe lîngă turmă. Liniștindu-se, s-a simțit obosit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
prefigurează veșnicia prin aspirația spre absolut în iubire; epitetul apreciativ "vechi" are o mare forță expresivă. E un univers rustic, patriarhal, reliefat de imagini vizuale și auditive: "Scârțâie-n vânt cumpăna de la fântână", "toaca răsună mai tare", "fluiere murmură-n stână" care amplifică senzația de melancolie și mister, în prezentarea gradată a înserării, când oamenii se întorc de la câmp "cu coasa-n spinare". În această atmosferă sacră, îndrăgostitul este nerăbdător: "sufletu-i arde-n iubire ca para", iar clopotul personificat "împle
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tocmai bine. Așe za tă pe prispa casei, așteaptă în tu ne ri cul pentru a-și primi ibov ni cul, iar pentru mai multă se cu ri ta te îi cere slugii să plece cu câi ne le la stână, su ge rân du-i că este ne voie de ei acolo. Stoi ca a luat însă în serios misiunea stă pâ nului, mai ales că a re marcat ochia de le schimba te între stăpână și țigan și, în loc să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
toate cazurile sensul “locul unde a fost vatra satului, locul unei foste așezări omenești”. DEALUL STẦNII, deal mic, situat în sud-vestul comunei Cașin, pe care, pentru multă vreme, primăvara se organizau stâni, pentru oi și vaci. Et.: ap. deal + ap. stână, pentru care mulți lexicografi indică o etimologie necunoscută, dar A. Scriban crede că provine din vsl. stanŭ. În realitate, așa cum a demonstrat I.I.Russu, termenul e de origine traco-iliră, fiind răspândit în română, în limbile balcanice și în unele limbi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
căreia îi atribuie o origine relativ recentă de trei sau patru sute de ani ", admițând că unele elemente componente pot fi mult mai vechi, plauzibilă fiind și ideea că balada s-ar fi terminat în prima formă cu îngroparea ciobanului la stână, maica bătrână fiind un adaos ulterior. Miorița, spune Ovid Densusianu, nu e o aparițiune izolată, nu este ceva de natura aceasta, ci este ecoul unei colaborări lente de-o parte reflexe ale vieții sufletești, de altă parte un complex de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pe care i-a dat-o Alecsandri el examinează aspectele lirice alezate peste nucleul epic de origine (conflictul tragic dintre păstori pizma). Continuă, demonstrând concludent autonomia oii năzdrăvane ", răspândirea europeană tradițională a motivului plângerii oilor ", motivul dorinței de îngropăciune la stână " Demonstrează de asemenea că motivul maicii bătrâne a fost încorporat târziu din voința de a spori tensiunea lirici a contextului (motiv întâlnit separat în colind sau baladă ) Anunțarea figurată a morții ca nuntă " către cei apropiați se întâlnește în diverse
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
certitudine prinde contur dramatic în mintea tinerei mame: exemplul ei a fost deja imitat de alte femei din sat, în urmărirea cărora invadatorii nu au întârziat să se arunce. În aceste circumstanțe, unica posibilitate de salvare este să ajungă la stână (conflictul interior este redat într-un insolit stil indirect liber): Dacă o ajung turcii, pe ea o batjocoresc și poate o lasă în viață, dar pe copii îi strivesc de stânci! [...] Mai bine să urce, să urce! Să nu se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dacă o ajung turcii, pe ea o batjocoresc și poate o lasă în viață, dar pe copii îi strivesc de stânci! [...] Mai bine să urce, să urce! Să nu se lase până nu s-o vedea măcar în poienița de sub stână [...]". Atunci când tensiunea epică atinge paroxismul, se livrează, în doze mici, momente de respiro, în care, din nou, simțul privilegiat al auzului este utilizat ca barometru: "Agripina se opri locului. [...] căută să răzbată cu urechea prin zgomotul și pocniturile Iablanicioarei, dar
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dar vinele picioarelor îi tremurau, sânul i se umflase și o înțepa îngrozitor". La capătul încordării prometeice, femeia intuiește proximitatea salvării: "Atunci, prin zborul frunzelor, Agripina zări coasta Brăcinelului, masa de stâncă și cu poale de brazi pe care era stâna lui moș Dănilă". Intervalul tranziției de la agitație la calm, petrecut într-un mediu nu vidat de elemente ale sublimului rece, este înregistrat cu acuitate de narator: "Vijelitul Iablanicioarei de-abia se mai auzea. Pacea locului era adâncă. Sus, în nesfârșirea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de brazi. Este vorba de un pâlc de brazi răzleți plantați În cerc sau defrișați, așa anume dintr-o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
activitate...inactivă, nu ne va fi de mirare dacă tov. Cotruță nu va mai pupa mănoasa funcție de secretar al „tineretului sătesc”, în anii care vor urma. Cu mare sfială a făcut și statistica prea puținilor amatori de revoluție proletară din stâna pe care o avea în subordine: „...Organizația noastră județiană are un număr de 197 tineri noui înscriși din cei 1250 neverificați (subl.ns.)”. Adică, „sunt 1250 neverificați”, dar, dacă s-ar fi făcut vreo verificare ceva, ceva mai serioasă, probabil
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ce fac, își cunosc perfect drepturile și libertățile". Mulți, din păcate prea mulți dintre noi, cei care n-am fost deprinși să trăim, ci doar să supraviețuim, ne-am lăsat prematur copleșiți de sentimentul preatârziului. "Traducerile sunt precum dulăii de la stână, care nu lasă turma să se răsfire și s-o ia razna. Sunt un lătrat întru sincronizare, dacă-mi acceptați formula" V-ați exprimat reținerea în privința obsesiei scriitorilor români contemporani de a fi traduși, înainte de a-și "epuiza" cititorii autohtoni
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
revendicativ, procese de intenție sistemului autohton de receptare. Păi cum să nu cazi iarăși ! în depresie ? Fac au ba traducerile o literatură? Cum bine știm de pe la 1840, n-o fac. Dar o favorizează, o fertilizează. Traducerile sunt precum dulăii de la stână, care nu lasă turma să se răsfire și s-o ia razna. Sunt un lătrat întru sincronizare, dacă-mi acceptați formula. Cred c-ar fi palpitant un studiu în paralel, traducerile la modă și romanul autohton, dinspre interbelicul marcat de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în cele mai mici fapte, uneori parcă făr' să-și dea seama" notează N. Petrașcu iar D. Suchianu îl credea cu adevărat pe Caragiale om sucit, "aci bun să-l pui la rană, aci mai rău decît un cîine de stînă [...], foarte zgîrcit și foarte risipitor. S-a certat cu cei mai buni prieteni ai lui [...] fiindcă s-a împrumutat de la ei cu bani și nu și-a plătit datorii de felul acestora decît cu mare greutate." Anumite discrepanțe ale personalitații
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Râpan fusese cioban și ajungând cu oile pe aici și-a găsit o drăguță pe care a luat-o de nevastă. Probabil că În Subcetate, de unde se spune că venise, stătea pe o coastă abruptă(o râpă), unde-și avea stâna. Urmează câțiva Ruginești care, spun ei, ar fi venit aici de la Corbu. Informația dată de un fiu al unuia dintre ei nu este sigură. Pe firul apei, aici era o moară al unuia care era Rugină și i se spunea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la biserică În Toplița Îmbrăcați În straie de sărbătoare. Neprimind de la el nicio știre, părinții i-au făcut după datină toate pomenirile la Biserica din Deal, socotindu-l mort. Întreaga noapte a bătut drumul din Călimani, unde poposise la o stână, mânat de acel dor de a ajunge acolo la casa lui În vârful Prelucii. Un aer Înmiresmat, când Încă nu Începuse zăpușeala verii, Îi răcorea obrajii acoperiți de o barbă În dezordine. Iarba Începe să se ridice și În curând
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În paragină, ca atâtea altele de pe cuprinsul țării. În loc de paznic o haită de câini, care ies În stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un dulău de stână mai mare a Împărtășit aceeași soartă cu oamenii din sat. Era un dulău ciobănesc de toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
toată mândrețea. Dulăul se născuse Între oi și tot acolo crescuse și a ajuns ce era, mare și colțos gata să se lupte cu dihăniile. Ceilalți din cartier de seama lui Îi purtau respect și teamă. Acolo, În munte, la stână atacase odată un miel pe care Îl sfâșiase. Probabil că se jucase pe lângă troaca lui cu lături. Constatând fapta lui mișelească, ciobanii l-au bătut rău de tot cu bâtele cele mari În care stau ei rezemați pe câmp când
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În ochi și-i urmărea fiecare Înghițitură. Na, mă, și ție, Îi zise bătrânul și-i aruncă o bucată de slană cu șoric cu tot. Dulăul sări și o Înghiți prinzând-o din aer, așa cum Învățase el de mic la stână, și apoi continuă să l privească În ochi pe bătrân. Cred și eu că mai vrei, dar slănină nu mai am, și micii ... știu eu! ia și tu doi de aici cu pâine cu tot că mie Îmi ajung doi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]