1,760 matches
-
vrând să târască după ei „și Națiunea!”, furioși ca niște „școleri” precoce pe dirigintele sau pe profesorul lor „preferat” - „profesorul”, În acest caz, autoritatea vizibilă și imediată fiind colectivitatea din care au ieșit și care li se pare că Îi stânjenește! -, Cioran se adresează direct națiunii și istoriei sale, cu nepăsarea teribilistă sau inconștientă a băiatului de familie bună care Își afirmă personalitatea negând, cum o spuneam, autoritatea vizibilă și imediată. Înstrăinat, Însă, În imens de „arogantul” oraș al tuturor gloriilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sau contra (avortului), în funcție de convingerile apriorice. Alexandru Budac : N-am să-ți ascund că sunt puțin surprins de punctul de ancorare al discuției noastre într-o temă spinoasă sub aspect moral, fertilă ideologic, aporetică în privința evaluării consecințelor ei. Mă simt stânjenit atunci când sunt pus în situația de a discuta despre o creație artistică în termeni axiologici. Suferim astăzi de pe urma unui exces de conceptualizare ce ne-a estropiat plăcerea de a fi simpli cititori pasionați de literatură ori spectatori entuziaști în sala
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a ridicat mâinile și a spus: îl văd pe Abraham care mă întâmpină. Și a murit». Giovanni Calabria a devenit prieten bun și cu un bătrân sărac, de religie ebraică, pe care băieții străzii îl luau în râs și îl stânjeneau în mersul său nesigur. Pe atunci frecventa școlile părinților stigmatiști. Avea vreo 10-11 ani. A încercat să-și fixeze programul de ieșire din casă așa încât să-i iasă zilnic în calea bătrânului Asson, pentru a-l însoți o bucată de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nimeni și că mai multe scene ale crimelor vor fi pătate de sânge. Teama continua să mă verticalizeze. Am realizat subit că mă forțam să nu defechez. A trebuit să mă țin de birou ca să-mi păstrez echilibrul. Kimball stătea stânjenit lângă mine. În momentul acela nu-i mai eram de nici un folos. Mi-a înmânat o carte de vizită cu mai multe numere de telefon. Mi s-a sugerat să telefonez dacă intervenea ceva „dubios“ sau „anormal“ (acele două cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
latinității. Deteriorarea legăturilor cu occidentul a Început după sciziunea care a Împărțit Europa În două culturi aparent antagonice. Separarea sa accentuat prin pătrunderea limbii slavone În biserică apoi În cancelarii și administrație. Până la Începutul secolului al XVI-lea slavonismul a stânjenit scrisul În limba română dar conștiința latinității a supraviețuit. Ea s-a afirmat pe timpul domnitorilor Matei Basarab și Vasile Lupu, prin cronicari și Înalți prelați ai bisericii cum au fost mitropoliții Varlaam și Dosoftei. Nu mult mai târziu la finele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sau altei puteri; ce au Însemnat propunerile sau impunerile la asociere nu e greu de Înțeles privind consecințele oblăduirii imperiilor turc, slav sau habsburgic. A urmat spolierea nemiloasă a avutului țării, apăsarea națională, sărăcia și tributul de sânge care au stânjenit multă vreme progresul și au tulburat chiar potențialul biologic. În scurtele perioade de libertate climatul local se revigora și țara distrusă se reclădea diminuând sau Înlăturând decalajul față de alte popoare. Două coordonate au animat progresul țării: unitatea națională și cooperarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de consiliul FSN și semnată de Ion Iliescu stipula că aceste structuri la nivel central și teritorial «funcționează ca structuri ale puterii de stat ». Declarațiile lui Iliescu, în care se sublinia nevoia de unitate națională, sugerau că el se simțea stânjenit de ideea unor interese divergente, a unor dezbateri libere, precum și a dreptului legitim al grupărilor din opoziție de a pune în discuție temeiul deciziilor lui. Dată fiindu-i proveniența, acest lucru nu este deloc surprinzator. În 1990 „imaginea lui ca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lehamite e uneori un singur pas. Și totuși, când e vorba de intelectuali autentici, se aud voci care zic: locul lor, normal, nu e în politică, să rămână în biblioteci. Ce-i drept, intelectualul adevărat are două caracteristici care îl stânjenesc în politică. El știe, ca Heraclit, că «toate curg». Inclusiv puterea. Nu se va crampona, deci, maniacal, de putere. Apoi, intelectualul e o ființă, în genere, contradictorie. În plină discuție despre buget îi poate trece prin minte o întrebare despre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se alătură acum sărbătorii aniversare și vor continua până la sfârșitul anului.” EXPORT DE CULTURĂ (Talent, dăruire și cutezanță) Trăind multă vreme împreună în mediul nostru de preocupări, se întâmplă să nu observăm (ca să nu spun că pe unii chiar îi stânjenesc), anumite calități pe care le are în plus colegul de alături. Abia ne dăm seama adesea, după mult timp de la despărțire, că avem surprize plăcute despre unii, constatări pe care le apreciem după tăria noastră de caracter, cu admirație sau
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
vis care se teme de lumina zilei. Când doctorul M. își face vizita, i se plânge: Nu ajunge tortura bolii, mai trebuie adăugată și tortura încheieturilor legate de pat?" În privirea tânără și francă a doctorului, apare o sclipire. E stânjenit sau amuzat? Bineînțeles, nu va mai fi legată de pat. Uf! După plecarea lui, o infirmieră îi explică: "Bolnavii sunt legați de paturi când sunt confuzi și-și pot face singuri rău. S-a mai întâmplat. Acum, când vă e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
meeting aviatic, ocazie cu care au cunoscut două fete, surori, frumoase, una mai faină ca cealaltă, spuneau ei, fiecare în parte. Fiind doi și două, unde se deplasau, mergeau împreună toți patru, dar după un timp au început să se stânjenească unul pe celălalt,lucru pe care-l acuzau și fetele, fără să-l declare, întrebându-se fiecare în gând, care și cum să se împartă, pentru a fi două perechi separate. Nici unul dintre ei nu-și manifestaseră sentimentele pentru cel
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se cuvin postelnicului Grigore Roset în hotarul Fruntești și și s-au dat alături de moșia sa Filipeni, hotărâți (stâlpiți) cu pietre hotar. Alegerea cumpărăturilor dumnealui postelnicului Grigore Roset făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și șase stânjeni, șase palme și cinci pol palmaci în ființa obștii răzășilor făcându-se alegerea și stâlpirea potrivit cu glăsuirea sobornicescului hrisov, s-au și dat în stăpânirea dumnealui postelnicului pe lâng proprietatea dumnealui Filipeni statornicii lor stăpânire a trii stânjeni ci-i are dumnealui schimbu cu deosebite * 1584 (7092) iunie 25 Petre Voievod întărește lui Cozma Dunavățu și celor patru nepoți ai săi, partea de moșie din Poiana Filipenilor pe care o au de moștenire de la bunicul lor Filipaș. Suret
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
normale și neîntrerupte . Ministru de externe, C. C. Arion 73 1918 august 10/23, Iași. Istoricul strămutării la Moscova a Tezaurului Băncii Naționale și valorilor celorlalte instituțiuni financiare Când primele înfrângeri suferite de armatele noastre în Dobrogea, septembrie 1916, încep să stânjenească serios mersul fericit al operațiunilor militare din Transilvania, Banca Națională - cu asentimentul Guvernului - își expediază întregul său stoc metalic la Iași, măsură ratificată printr-un Jurnal al Consiliului de Miniștri (No. 2.080 din 8 decembrie 1916), prin care - după
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un stat național unitar, care să cuprindă neamul întreg în hotarele lui etnice. Leagănul copilăriei neamului nostru, Ardealul, a fost cuprins de unguri înainte cu 1.000 ani și înseși Principatele Române, ce se înjghebară la poalele Carpaților, au fost stânjenite în dezvoltarea lor și îngustate prin hotare fără de lege. Așa s-a „destrunchiat“ Moldova lui Ștefan prin răpirea Bucovinei, mai apoi și a Basarabiei. Era în toiul războiului ruso-turc de la 1768-1774, când Austria, îndată după împărțirea Poloniei, ceru Porții o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în curs de 144 de ani, s-a folosit de toate mijloacele pentru a ne desființa ca neam, bătându-și joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase și binecuvântate țări. Ea a desconsiderat sistematic drepturile limbii noastre, ne-a stânjenit în dezvoltarea noastră culturală și s-a folosit de avutul nostru pentru scopurile ei și împotriva intereselor noastre cele mai vitale. Tot ce simțea românește în această țară era prigonit și urgisit. Pentru manifestarea unei vieți naționale românești nu era
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
o catedrală pe gustul său. „Mergeți voi fără grijă, o să vă găsesc neapărat.“ Contrariați ușor de această întorsătură a lucrurilor, stabilim un grafic de acțiune, care mi se pare o curată ficțiune într-un oraș necunoscut. Adrian însă nu este stânjenit de extrema labilitate a reperelor orare și de spațiu stabilite și-și vede de drum. Noi, Vasile, Nae și eu, urcăm în tramvaiul 28, care ne va duce în direcția cimitirului Prazeres, acolo unde se află casa lui Pessoa. Vagonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ea să-i fie doamnă protectoare). În sfârșit, vine momentul când „managerul” cu barbă dă piept cu învingătorul din rundele eliminatorii. Adversarul său este un ins dintr-o categorie mai mică de vârstă și greutate, dar acest detaliu nu-l stânjenește pe hirsut. Mai degrabă îl deranjează împotrivirea acestuia, destul de eficientă la început, care îi amenință autoritatea. Stacojiu la față, aproape roșie și barba, „managerul” luptă din răsputeri, ca apucat de un acces de infantilism întârziat. Câștigă duelul grație unor eforturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
servitori acoperite cu stuh, având fiecare casă câte 10 prăjini de pământ; la câmp se află un iaz mare cu pește; pe locul numit Sicna se află o pereche coșere noi de nuiele în lungime aproximativ de 19 1/2 stânjeni sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc; tot acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu se poate" înainte de-a fi cîntărit îndelung toate posibilitățile. Tovarășe Vlădeanu, mi se adresează Tamara și vocea ei mă face să tresar. O privesc lung, fix, așteptînd-o să continue. Dumneavoastră trebuie să înțelegeți..., încearcă ea să continue discuția, stînjenită de acest "dumneavoastră" și de privirile celor de față. Știu, schimbă ea tonul, devenind gravă, știu că, în cazul acesta, pentru dumneavoastră, nu există "nu pot"... Există "nu vreau"! i-o tai eu scurt, iritat de tonul ei grav. Adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
stimuleze. Dumnezeule, exclamă el uitîndu-se în sus, unde ții ascuns ceasul timpului, că vreau să ți-l fur și să-l dau înapoi!... Își coboară privirea pe pupitrul de comandă și începe imediat să dea comenzi. Nu pare să-l stînjenească destăinuirea făcută. Cred că dorea de mult să mi-o facă. Azi, cînd l-am întîlnit la parterul Serviciului dezvoltare, m-a acuzat că n-am căutat niciodată să existe între noi o discuție ca între bărbați. În sufletul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un exa men - mai ales că eram în uniformă. Cel mai mult îmi place Niebelungenslied. Și-a ridicat privirea din farfurie și s-a uitat pentru prima oară cu atenție la mine. M-a studiat concentrat. Chiar m-am simțit stânjenită sub privirea lui. — Cum spuneai că te cheamă? m-a întrebat, brusc. — Clara. Clara Martin, i-am răspuns, tot ca o școlăriță. — Clara... Clara Martin..., a repetat el, răspicat, lăsând fur culița și cuțitul să se odihnească pe farfurie și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
departe, și mai departe... La raionul de pantofi se trezi însă că este interpelată grosolan de vânzătoare. — Clara! Clara Martin! strigă vânzătoarea, voioasă și familiară. Nu mă recunoști? Sunt Leni! Am fost colege de liceu! Doamna Ionescu se opri locului, stânjenită de vociferarea stri dentă care-i scrijelise auzul. Apoi își recompuse mina; îi zâmbi larg vânzătoarei joviale și o sărută pe obraji, pentru a-și camufla totala siderare. Pe ascuns, în timp ce-și aranja buclele brune, îi studie prin
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să mai lungească vreo consoană. Vorbea cursiv, cu vocea lui plăcută și profundă. își drese glasul și se desfăcu din îmbrățișarea lui, începând să colinde prin sală cu pași apăsați și rari. Ce multe tablouri sunt aici! comentă ea, încă stânjenită de îmbrățișarea prea lungă și prea strânsă a lui Bobo. Câtă mun că, Bobo! Nu-mi vine să cred! Chiar te invidiez! De unde-ai avut atâta tărie? Se opri amuțită în fața unui tablou de care nu se mai putea dezlipi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
m-aș putea Întoarce la facultate. Nu mă gândesc la asta așa de mult. — Din cauza morții sergentului Foster? Împinse stetoscopul cu un deget, se uită la el, apoi Înapoi În jos la mâna sa. — Doctore Peters, Începu el, simțindu-se stânjenit de cât de colocvial avea să sune asta În engleză. Nu sunt sigur ce se Întâmplă aici, dar știu că sergentul Foster n-a fost ucis de-un tâlhar sau În timpul cine știe cărei Încercări amatoricești de jaf. A fost ucis, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]