1,757 matches
-
de Gaulle care, în spiritul ei, părea că servește, în mod egoist, interesele Franței, a corespuns numai cu scopurile Uniunii Sovietice. De multă vreme, fostul șef al Franței libere hotărîse să practice o politică de apropiere cu U.R.S.S., ca să stînjenească influența Statelor Unite în Occident. În timpul așa-zisei "traversée du désert", el primise de mai multe ori pe ambasadorul sovietic Vinogradov și pregătise schimbarea politicii externe, pe care a realizat-o după revenirea la putere. De altfel, cînd generalul de Gaulle
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai slabe din Europa, din cauza pulverizării proprietății, a lipsei de instruire și a ignorării cooperației. Cu privire la reforma agrară avea idei de previziune. Iată-le: Dreptul de proprietate asupra pământului are anumite granițe peste care nu se poate trece, pentru că se stânjenește interesul statului. În țara noastră, când s-a văzut că marea proprietate În Întinderea pe care o avea, stânjenea din punct de vedere social interesele statului, s-a recurs imediat la reforma agrară. Dacă dreptul de proprietate ar fi fost
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
idei de previziune. Iată-le: Dreptul de proprietate asupra pământului are anumite granițe peste care nu se poate trece, pentru că se stânjenește interesul statului. În țara noastră, când s-a văzut că marea proprietate În Întinderea pe care o avea, stânjenea din punct de vedere social interesele statului, s-a recurs imediat la reforma agrară. Dacă dreptul de proprietate ar fi fost absolut, nimeni nu s-ar fi putut amesteca În drepturile ce marii proprietari le aveau asupra pământului lor... Tot
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
venit din Europa numai acei oameni cu sete de muncă, oameni persecutați În luptele politice sau religioase. Ajunși aici, procesul selecției a fost adâncit. În Europa, spiritul Îngust de breaslă, de caste de tot felul, nepotismul, favoritismul, diferențele sociale, au stânjenit acest proces de selecție. Să ne gândim la liceul englez, sau la cel german, care recruta elevi numai din anumite cercuri. Școlile elementare germane, cu ciclu Închis, din care nu se putea intra În liceu constituie un exemplu tipic. Școlile
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o astfel de experiență, ne dovedeam a fi de ceva folos. În momentul de față, la Slatina activează trei sahaja yoghine: doamna Maria, Carmen și Dana. Trei femei puternice, primitoare și pline de dragoste. Nu ai cum să te simți stânjenit în compania lor. Dumnezeu le-a hărăzit cu calități subtile, ce se manifestă din plin. Am fost întâmpinați cu dragoste, cu căldură sufletească, cu multe, multe dulciuri și chiar cu un mic tort. Seara de vineri am dedicat-o odihnei
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
you: there... you, uncle: down, you, uncle: down! Indianul de la recepție însărcinat cu cazarea noastră a fost expeditiv și, din câteva vorbe, ne-a repartizat la sol pe mine și pe un belgian ceva mai în vârstă. Ne învârteam toți stânjeniți, nu știam dacă să ne așezăm și unde să ne așezăm, noi și bagajele noastre. În final, am încăput într-o cameră de opt paturi, șaisprezece bărbați. Pe jos, cel puțin, eram aliniați ca... sardelele. Oameni și bagaje. Venise vremea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
a spune adevărul fără înconjur. Apărem cu încrederea ce ne-o dă dreptatea cauzei pe care vrem să o servim. Dacă ne vom opri la mijlocul drumului, rușinea nu va cădea asupra noastră, ci asupra acelora care prin nepăsarea lor, vor stânjeni realizarea unei fapte românești. Nu suntem prinși în 42 angrenajul angajamentelor politice. Nu suntem decât români și numai români.” Mai românește nici că se putea. Un citat din M. Eminescu „Inimă foarte caldă și minte foarte rece se cer de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
teorii dușmănoase, se pronunță în contra "artei pentru artă", lozincă ce înseamnă în fond "artă pentru burghezie". Pledează pentru poezia-manifest (numită peste ani de Nichita Stănescu, cosmetizant, poezie ocazională), iar identitatea tematică nu o crede un handicap, poeți de frunte nefiind stînjeniți în a-și afirma personalitatea creatoare. Sînt date cîteva exemple: "Treizeci decembrie de Breslașu nu seamănă cu Steaua țării a lui Mihai Beniuc, nici cu Noaptea de Decembrie a lui Demostene Botez deși tratează aceeași temă... An-son-hi de V. Porumbacu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o astupe. S-ar putea în orice clipă să vină gardianul să se uite, dar acum cînd celulele, pe rînd, sînt scoase la plimbare ori aduse înapoi, e puțin probabil. La repezeală dar cu acea iscusință preoțească unde iuțeala nu stînjenește dicția deslușită părintele Mina rostește cuvintele trebuincioase, mă înseamnă cu semnul crucii, îmi toarnă pe cap și pe umeri tot conținutul ibricului (cănița e un fel de ibric bont) și mă botează în numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
profesorului, că doar profesorul, ca și cântărețul, nu putea să fie profesor fără să aibă la rându-i un mare profesor ! Că ce mare artist ar putea exista, fără cel mai bun învățător în umbra sa ? Cristi nu răspunde, e stânjenit de privirile celor din jur. Sunt poate sute, poate chiar mii de oameni care ar vrea șansa asta, dar nici măcar despre asta nu e vorba, domnișorule Cristian. Nici măcar despre asta ! Ci despre nebu- niile din capul tău ! — Nu sunt nebunii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nimeni și că mai multe scene ale crimelor vor fi pătate de sânge. Teama continua să mă verticalizeze. Am realizat subit că mă forțam să nu defechez. A trebuit să mă țin de birou ca să-mi păstrez echilibrul. Kimball stătea stânjenit lângă mine. În momentul acela nu-i mai eram de nici un folos. Mi-a înmânat o carte de vizită cu mai multe numere de telefon. Mi s-a sugerat să telefonez dacă intervenea ceva „dubios“ sau „anormal“ (acele două cuvinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o catedrală pe gustul său. „Mergeți voi fără grijă, o să vă găsesc neapărat.“ Contrariați ușor de această întorsătură a lucrurilor, stabilim un grafic de acțiune, care mi se pare o curată ficțiune într-un oraș necunoscut. Adrian însă nu este stânjenit de extrema labilitate a reperelor orare și de spațiu stabilite și-și vede de drum. Noi, Vasile, Nae și eu, urcăm în tramvaiul 28, care ne va duce în direcția cimitirului Prazeres, acolo unde se află casa lui Pessoa. Vagonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ea să-i fie doamnă protectoare). În sfârșit, vine momentul când „managerul” cu barbă dă piept cu învingătorul din rundele eliminatorii. Adversarul său este un ins dintr-o categorie mai mică de vârstă și greutate, dar acest detaliu nu-l stânjenește pe hirsut. Mai degrabă îl deranjează împotrivirea acestuia, destul de eficientă la început, care îi amenință autoritatea. Stacojiu la față, aproape roșie și barba, „managerul” luptă din răsputeri, ca apucat de un acces de infantilism întârziat. Câștigă duelul grație unor eforturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
au făcut evoluția, contribuind la civilizația continentului. Noi am avut o soartă vitregă; am rămas până în veacul XIX subt dominația ultimilor cuceritori asiatici, care, după căderea Bizanțului s-au fixat în sud-estul european. Viața noastră ca popoare libere a fost stânjenită îndelungă vreme. 5. Ideile de libertate și împrejurări nouă ne-au eliberat aproape în același timp. Suntem popoare care au ajuns cei din urmă la viața Europei. Suntem popoare care abia acum ne formăm o cultură proprie. 6. Se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
seara zilei de 14 decembrie regele ajungea la Baia. Bonfinius, ca și Dlugosz, menționează faptul potrivit căruia atunci când regele a ajuns la Baia, a dat poruncă să fie îngrijite întăriturile târgului și să așeze carele în așa fel încât să stânjenească atacul unui adversar. Este sistemul de luptă folosit de husiți, în armata regelui aflându-se mulți mercenari cehi. În scrisoarea trimisă regelui polon, Ștefan cel Mare arată cum „cu puține zile în urmă a venit asupra noastră regele Ungariei Mathias
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
statelor feudale românești, Moldova și Țara Românească (197), am arătat că feudalismul românesc are particularități care îl deosebesc de feudalismul apusean. Problemele ridicate în cărțile citate nu au fost puse în discuție. S-a preferat ocultarea lor, pentru a nu stânjeni istoriografia oficială. Concluzia la care a ajuns Florin Constantiniu, într-un studiu care părea să inițieze o dezbatere pe tema feudalismului românesc, a fost aceea potrivit căreia unii istorici români, aruncându-și ochii asupra instituțiilor feudale din Apus și făcând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Imperiului Carolingian (fărâmițarea feudală, care înseamnă desprinderea unor părți dintr-un întreg) începe odată cu moartea lui Carol cel Mare, când Imperiul este împărțit între fiii acestuia. Stăpânii marilor domenii - ducate, comitate - se simt legați de domeniul lor, fapt care le stânjenește mobilitatea ca funcționari ai statului. Slăbiciunea puterii centrale (a regelui) va crea condiții pentru întărirea puterii ducilor și comiților. Aceștia se vor strădui să devină stăpâni ereditari al domeniului lor. În anul 843, Carol Pleșuvul promite să nu îi mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan s-a lovit de ostilitatea marilor boieri. Un salt apreciabil de la trădare la ostilitate. Și această ostilitate, câtă a fost, era firească. O domnie autoritară naște și nemulțumirea unor supuși. Problema, care se pune, este dacă această ostilitate poate stânjeni autoritatea domnului. Ștefan cel Mare a avut grijă să numească în Sfat oameni în care a avut încredere. S-a înșelat în două cazuri: vornicul Crasnăș și alt vornic, cumnatul său, Isaia. A tăiat capul celor doi și a celor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară, boierii nu se puteau compara cu domnul. Este adevărat că unii boieri au fost ostili domnului, au putut stânjeni puterea domnească, așa cum zice Florin Constantiniu în sincera lui istorie despre poporul român. Dar, pe cei mai îndrăzneți, domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ne sugerează determi¬nantul substantival), feciorul va fi supus unei proceduri profilactice lumești. Beciul în care el va fi depus seamănă însă cu un cavou uriaș, mai ales prin ofrandă: „Împăratu țînînd minte, a făcut dă nooze și noo dă stînjeni adîncime su palat; cu nooze și noo dă uși; la fieșicare ușă, lacăt. Și-a băga hrană p-un an dă zîle: apă, mîncare, tot ce trebuie la doi, la doo suflete”. Ezitarea povestitorului când se referă la destinatarul hranei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
normale și neîntrerupte . Ministru de externe, C. C. Arion 73 1918 august 10/23, Iași. Istoricul strămutării la Moscova a Tezaurului Băncii Naționale și valorilor celorlalte instituțiuni financiare Când primele înfrângeri suferite de armatele noastre în Dobrogea, septembrie 1916, încep să stânjenească serios mersul fericit al operațiunilor militare din Transilvania, Banca Națională - cu asentimentul Guvernului - își expediază întregul său stoc metalic la Iași, măsură ratificată printr-un Jurnal al Consiliului de Miniștri (No. 2.080 din 8 decembrie 1916), prin care - după
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un stat național unitar, care să cuprindă neamul întreg în hotarele lui etnice. Leagănul copilăriei neamului nostru, Ardealul, a fost cuprins de unguri înainte cu 1.000 ani și înseși Principatele Române, ce se înjghebară la poalele Carpaților, au fost stânjenite în dezvoltarea lor și îngustate prin hotare fără de lege. Așa s-a „destrunchiat“ Moldova lui Ștefan prin răpirea Bucovinei, mai apoi și a Basarabiei. Era în toiul războiului ruso-turc de la 1768-1774, când Austria, îndată după împărțirea Poloniei, ceru Porții o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în curs de 144 de ani, s-a folosit de toate mijloacele pentru a ne desființa ca neam, bătându-și joc de drepturile noastre inalienabile asupra acestei frumoase și binecuvântate țări. Ea a desconsiderat sistematic drepturile limbii noastre, ne-a stânjenit în dezvoltarea noastră culturală și s-a folosit de avutul nostru pentru scopurile ei și împotriva intereselor noastre cele mai vitale. Tot ce simțea românește în această țară era prigonit și urgisit. Pentru manifestarea unei vieți naționale românești nu era
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tău, de ce nu este postmodernist, că are absolut toate ingredientele postmodernismului românesc? Dar Povestea poveștilor de ce n-ar fi postmodernă? De ce Povestea poveștilor a anilor'80 a lui Mircea Nedelciu este și a lui Creangă ba? Cât ajută și cât stânjenește evoluția literaturii noastre această globalizare de care se face atâta caz ? Ar putea duce globalizarea la dispariția literaturii române, într-un viitor îndepărtat? Să fim serioși! Să scriem noi literatură mare cu marca Made in Romania și totul va fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să fi venit însă vreodată la redacție și fără altă preocupare, în ce privește Gazeta, decât apariția neîntreruptă și în bune condiții a Rădăcinilor. Paul și echipa sa erau mulțumiți de absenteismul directorului, căci le lăsa mână liberă în toate, dar îi stânjenea totuși faptul că acesta acaparase atât de mult din spațiul revistei cu romanul său interminabil. Mai erau prozatori care doreau să publice în Gazetă și nu aveau loc. Până la urmă au făcut ce au făcut și i-au stopat apariția
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]