1,803 matches
-
ci ca o îndeletnicire plăcută. Desigur, acest lucru nu-i ușor de realizat. De aceea este nevoie de multă răbdare și de mult tact din partea educatorului: "La început lucrurile n-au mers atît de lesne, dar, cu răbdare și cu stăruință, (Gargantua) a ajuns să prețuiască plăcuta îndeletnicire a învățăturii, părîndu-i a fi mai mult o petrecere regească, decît truda silnică a unui școlar"88. Susținînd un învățămînt activ, plăcut, preocupat în aceeași măsură de educația intelectuală și de cea fizică
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ne-au făcut să plângem în loc să râdem și să ne punem cu toată seriozitatea întrebarea: Cum se naște și încotro duce violența? Mi-am pus această problemă în toate momentele de cumpănă de după 22 decembrie, mi-am pus-o cu stăruință și acum, când bubuiturile necontenite pe care le auzeam de acasă, m-au făcut să ajung din nou în mijlocul „pegrei” care, vorba domnului prim-ministru demisionat, tot nu mai are altceva de făcut decât să iasă în stradă. Lumea adusă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
au avut pe Ioan în față"381. Aflând despre cele întâmplate la Iași, pe 21 aprilie I.C. Brătianu îndemna pe membrii guvernului să întreprindă toate eforturile necesare în vederea menținerii ordinii: " Să n-aveți nici o teamă. Lucrați fără ezitare. Ordine, energie, stăruință pentru a susține pe Alesul nostru. Nu lăsați să fiți intimidați, nici de amenințări, nici de intimidări. Sunteți expresia Națiunii. Fiți executorii energici ai voinței ei"382. În contextul agitației de la Iași, primirea unui răspuns favorabil din partea împăratului francez, dar
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cit., pp. 102-107. 267 Ruxandra Longinescu, Ideea prințului străin și alegerea principelui Carol de Hohenzollern, domnitor al României, Iași, Tipografia "Dacia", 1904, p. 15. 268 "Europa în dreptatea sa va ține seama de dorințele rostite în atâtea rânduri și cu stăruință de o întreagă nație", în Sorin Liviu Damian, op. cit., p. 34. 269 Al. Lapedatu, "11 februarie în perspectiva istorică a trei sferturi de veac", în Analele Academiei Române. Memoriile Secției Istorice, seria III, tom XXIII, 1940-1941, p. 315. 270 Gheorghe Platon
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
vremea cu fleacuri, însă nu le pot rezista. Sunt dibaci, migălos, deschis multor provocări. Vreau să pot ce pot și alții și nu odată îmi reușește chiar peste așteptări. Îndemânarea mea e mare, o spun serios, ca și inventivitatea și stăruința de a găsi soluții. Creierul îmi cere imperios să afle lucruri noi, să experimenteze. Trăiesc problematic, liniștea mă obosește, dorm puțin, în insomnii explorez teritorii insolite. Evadez în domenii extraliterare de teama anchilozării și asta îmi mănâncă din timp ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
statornicie, chibzuială, ponderație, calm. Cu ele și-a servit Țara și Regele, fără nicio veleitate de alt ordin, fără nicio preocupare ori ambiție. A lăsat să treacă pe lângă el toate momelile situațiilor înalte ce i se ofereau, uneori cu deosebite stăruințe, și zâmbitor, când a descins sabia s a retras ca Cincinatus la ogorul său, fericit săși poată sfârși zilele în acest crâmpei din pământul patriei pe care o salvase în zilele grele. Viața lui Prezan se încheagă, unitară și măreață
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
el până la Sarlande, de-a curmezișul acelei câmpii întinse și albe; urmăriți-l pe străzile întunecoase și pline de noroi ale orașului; urmăriți-l sub portalul liceului; urmăriți-l în sală, în timpul recreației, și băgați de seamă cu ce ciudată stăruință se uită la marele inel de fier care se leagănă în mijloc. După recreație, mai urmăriți-l până la sala de meditație, suiți-vă cu el pe catedră și citiți peste umărul lui această scrisoare dureroasă pe care o scrie în mijlocul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Nu vă înspăimântați (Marcu 16,6); pe lista celor sortiți iezerului de foc, cine figurează primii? Fricoșii (Apoc. 21,8); și cercetarea: Pentru ce sunteți fricoși? (Marcu 4, 40); și mai ales dezvăluirea marelui secret: "Împărăția cerurilor se ia prin stăruință, și cei ce se silesc pun mâna pe ea" (Matei 11,12); În alte versiuni: se ia cu năvală și năvălitorii pun mâna pe ea. Biblia engleză veche vorbește de violență și oameni violenți, cea nouă afirmă că e siluită
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
însă, să ne oprim asupra pasajului cel mai controversat din Jurnalul fericirii, dacă privim volumul lui Steinhardt din perspectiva discursului postmodern a cărui principală preocupare este ceea ce numim prin sintagma "politicaly corectness". Este vorba de secțiunea Jilava 1961 și fabrica Stăruința din Vitan (1965-1968) a Jurnalului în care Steinhardt pune problema rasismului, cu referire directă la țigani: "Rasismul este o demență, dar cum să spun? -, nerasismul, contestarea unor rase deosebite, fiecare cu însușirile ei, este o nerozie"6. Deja discursul "politicaly
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
admirație reciprocă demnă de invidiat. Astfel Ioan Ianolide afirmă: "După ce Valeriu a plecat dintre noi, Richard Wurmbrand mi-a cerut să-l botez ortodox, cu numele Valeriu. L-am amânat până în vară, ca să-i dau prilej să cugete bine... În urma stăruințelor lui, i-am îndeplinit dorința"1. Și în articolul lui Alexandru Căutiș apare numele lui Gafencu, cel care a renunțat la doza sa de 10 grame de streptomicină în favoarea lui Wurmbrand (evenimentul acesta tulburător e menționat și în cartea lui
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
un Nae Ionescu, din punctul de meu de vedere. Crainic, știți, avea această opoziție spengleriană între cultură și civilizație, în vreme ce Steinhardt merge pe ideea de "culturcivilizație". A.S. Dacă ne referim însă la pasajul din Jurnalul fericirii Jilava 1961 și fabrica Stăruința din Vitan (1965-1968), atunci, cu siguranță, Steinhardt are o problemă cu ceea ce discursul postmodern denumește prin sintagma "politicaly corectness". G.A. Da, sigur. Nu întâmplător acest text despre țigani, datat 1965, apare pe un site al comunității rromilor din România
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
cu ceea ce discursul postmodern denumește prin sintagma "politicaly corectness". G.A. Da, sigur. Nu întâmplător acest text despre țigani, datat 1965, apare pe un site al comunității rromilor din România, Steinhardt fiind acuzat de rasism. Cred că experiența din fabrica Stăruința este mai traumatizantă pentru Steinhardt decât anii de închisoare. E oarecum logic. În închisoare a fost în apropierea elitelor. A.S. Eu am scris într-un capitol al lucrării mele de doctorat că, pur și simplu, nu mi-l pot imagina
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
de Eliad, care v a întors creierii la toți. Vorbă scurtă, cer aceasta de la tine eu, părintele tău, care am jertfit starea părintească ca să te luminez, spre a avea și eu ajutor și fală cu copiii mei.“ C.D. Aricescu cedează stăruințelor, dar strofele lui ambigue („o satiră sub formă de odă“) trezesc nemulțumirea perechii domnești, agravată prin faptul că, încălcând normele oficiale, poetul folosise alfabetul latin! (Memoriile mele) Necazurile pricinuite serdarului Dimitrie Aricescu de către fiul său mai mare nu erau încă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un semn, un țărm de altul, legând vas de vas, se leagă / Și în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă...“. Arhitecții epocii de tranziție nu aveau forța și impetuozitatea lui Baiazid. Dar podul făurit de ei, cu migală și stăruință, s-a dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de I. Câmpineanu în 1838 prevedea ca obiective imediate unirea, independența, eliberarea clăcașilor. Unirea, după cum știm, se va înfăptui în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se petrec asemănător în toate țările fostului „lagăr“. Sincronizarea și recuperarea sunt imperative gemene ale timpului nostru în tot Estul continentului. Echilibrul lor nu este ușor de obținut, iar obstacolele întâlnite în cale îi pot dezarma pe mulți. Dar, prin stăruința și energia celorlalți, cred că țelul va fi atins.
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
grosier, lesne de indus și de manipulat în condiții de criză 28. Polemici și dezbateri ample au avut loc mai tot timpul, în ultimii ani, pe tema naționalismului. Ziariști, politologi, scriitori, istorici, filozofi s-au rostit asupra ei cu o stăruință semnificativă, reactualizînd un set de probleme și idei moștenite din secolul XIX. Un straniu contratimp, deja pus în lumină de un exeget, pare a bloca încă spiritele: "Pe cînd Occidentul se adîncește progresiv în teoria și practica postmodernității, România continuă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să curgă termenul de prescripție", legiuitorul a stabilit și un termen obiectiv (determinat judecătorește și anume data când victima trebuia să cunoască paguba și pe cel ce răspunde de ea). Este un criteriu mobilizator pentru victima care trebuie să depună stăruințele necesare pentru a cunoaște paguba și pe cel ce răspunde de ea631. VIII.6.1.1.5. Acțiunea în anulabilitate Această ipoteză își avea sediul reglementării în art. 9 din Decretul nr. 167/1958 care prevedea că: "Prescripția dreptului la
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
-și etaleze cunoștințele, și o fac în mod inadecvat, cu afectare, ignorînd orice măsură. Dar - observa Slavici - pedantul „se face nesuferit, nu ținînd să fie el însuși corect pînă în cele mai mici amănunte, ci cerînd-o aceasta cu prea multă stăruință și de la alții”1) Femeie independentă, Eliza Mustea îl descoperea pe pedant și în „societate”, sub figura antipatică, plictisitoare, a celui care se prezintă „ca la conferință”, împiedicînd lumea „să se distreze și să vorbească fiecare de ceea ce poate pricepe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
disperate situații. Un exemplu e cererea adresată lui I. Valerian și publicată de acesta în „Viața literară”, reprodusă apoi și comentată de Em. Sîrghie, sub titlul „Candidat la sinucidere!”, în „Lumea” (Iași) din 25 iulie 1932: „Stimate d-le Valerian,/Stăruința d-voastră, a d-lui Corneliu Moldovanu, sau alte[i] persoane, ar putea face să obțiu o slujbă (ca o concesie) pe lîngă talentul meu de poet./ Al dv. devotat/Gh. Bacovia/Strada B-cii Naționale 12, Bacău”. Cîtă timiditate și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Nu se pricep a se lupta într-o ordine de bătaie sau a asedia cetăți; adeseori, se prefac a fugi, pentru a înșela pe dușman. Ei nu țin însă mult timp la luptă; de altfel, ar fi de neînvins, dacă stăruința lor în bătălie ar fi deopotrivă cu furia primei lor ciocniri. Se hrănesc aproape în chipul animalelor sălbatice, cu carne crudă și cu sânge. Inima dușmanilor morți o taie în bucăți și o înghit în chip de doctorie. Ei nu știu ce
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pământului. Când s-a Întors de la cimitir, a zmuls copilul din brațele Zenobiei, să nu-l răpească cineva. „Petrișor se scâncea, iar el Îl ogoia ca o doică iscusită, gândindu-se mereu că duce În brațe tot pământul câștigat cu stăruință și zbuciumări atât dr Îndelungate.”75 În comportarea personajului nu licărește nici o scânteie de umanism, În afară de unele elemente prezente În partea a doua a romanului, „Glasul iubirii”. De dragul pământului, Ion renunță la demnitate. Își jertfește iubirea pentru Florica, În scopul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei.” Înainte de a porni la drum, te-aș ruga să-mi dai voie să le povestesc dumnealor, așa cum le-am aflat și eu, de ici de colo, și unde n-oi ști, sau nu m-oi pricepe cum să le
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată nu ne conving nici stăruința cu care îl poziționează pe un limbric politic (N. Ceaușescu) în combatant de succes în disputa cu „ursul” rusesc, nici efortul vizibil de a demonstra că unii ofițeri din Securitate au rămas mereu „agenți ai Moscovei” (Caraman, Doicaru, Iosif, Pacepa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
îndreptau armele spre „poporenii” care „alegeau libertatea”, ca să nu mai vorbim de faptul că armata va deschide focul contra cetățenilor civili în decembrie 1989. Suntem curioși ce va scrie istoricul despre acestea în următorul volum. Deocamdată nu ne conving nici stăruința cu care îl poziționează pe un limbric politic (N. Ceaușescu) în combatant de succes în disputa cu „ursul” rusesc, nici efortul vizibil de a demonstra că unii ofițeri din Securitate au rămas mereu „agenți ai Moscovei” (Caraman, Doicaru, Iosif, Pacepa
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
multiplelor sale încadrări pragmatice, conștiința de sine își găsește cea mai profundă formă de utilitate, cea care o livrează inovator propriei alterități, adică cea care o înstrăinează mântuitor de un principiu al stagnării, aparent legitime, niciodată cu adevărat eficiente, a stăruinței autoanalitice. A urma o perscripție etică înseamnă a construi un model de aplicare, a urma o tehnică de ajustare a comportamentului, o tehnică de a acționa. Arta exercitării pragmatice constă tocmai în convertirea individualizantă a acestui precept general, în găsirea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]