256,150 matches
-
să parcurg nici o montare pînă la capăt, fugind literalmente de colo, colo. Nu mi s-a mai întîmplat, recunosc, să �frunzăresc� spectacole. În pierdere am ieșit tot eu, lăsînd la o parte fuga în sine, la propiu și la figurat, starea de inconfort și sentimentul aiuritor că am ratat totul. O abatere de la selecția mea a fost spectacolul Recviem, o producție a Teatrului Cameri din Israel, o bijuterie, un comentariu plin de candoare, aș zice, asupra morții. Campionul prezențelor în festival
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
mers pe drumul astfel caracterizat, nu fără a-și decanta cîteva note particulare din fondul general al înzestrării sale, în măsură a-i adînci profilul. Vitalitatea gîlgîie zgomotos, pînă tîrziu, în versurile sale, la modul expresionist, adică, am zice, în stare pură: "Sînt plin de bogății./ Sînt mercenarul asfințitului de soare roșu de plîns./ Sînt haimanaua norilor căzuți aseară/ în ploi bezmetice peste pămînt" (Darul). Sau: "Atît că scrisul e o sabie în mîinile unor copii./ E un taifun abia întrezărit
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
al eului nesătul (lumea sensibilă, înghițită cu lăcomie, e digerată fără-ncetare, asimilată în chip de metafore): "Nu știu dacă și-l va ține sau nu. Un inel de cuvinte./ Melancolia respiră suavă prin el. O garoafă festivă/ Iubirea: succesivele stări de asediu pe hărțile ei!// O cameră albă într-o dimineață din viitor.../ Cînd vechile palate vor fi devastate de iarbă;/ O pereche de cai alergîndu-se; unul alb/ Altul roș!// La capătul drumului o fîntînă; vom face căuș/ Palmele unui
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
Acolo unde iarna fată ursoaica albă a înfrîngerii/ Un smoc de ghințură uscată fierea pămîntului/ I se va pune fiarei în glastră chiar de mîna mea!" (Varga). Lumini extatice bat în acest discurs în care forța presupusă se află în stare pasivă: "ardeam ca un soare/ în brațele unui ocean de zăpezi.// Cerc de aur iubirea; uimire a decedaților/ Regi. încoronarea ta mai la urmă!/ De lanțuri de-argint cuvintele mele te leagă/ Pe tine, împurpurare, Zăpadă fierbinte!" (Metamorfoza). Dacă ipostaza
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
gâscă!) ș.a., toate condimentate în final cu un strat de praf protector de la scuturatul covorului. Iar dacă momentul este acompaniat muzical de televizorul aceleiași vecine "dat la maxim" și fixat cu "Super glue" pe frecvența "manele", ne cuprinde o reală stare de fericire... Devenim dintr-odată mărinimoși hotărând pe loc să ne împrumutăm la C.A.R. și să-i cumpărăm un aspirator sau măcar o mătură de mesteacăn de stepă, din acelea cu care rușii își pleznesc nudul în saune
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
văzut drept ceva "destinat sacrificiului, măruntaie, moliciuni fundamentale. Simbolic, ființa umană ar fi o "incertitudine internă, o lipsă de prestanță." Urmările războiului ating... "toate țesuturile concrete ale existenței. "... O dată cu omul, "natura însăși intră în delincvență". Corpul uman fiind proba acestei stări de culpabilitate, vinovăție. de justiție încălcată.( Nu ar mai fi mult, și am da de păcatul creștin, deturnat, la un ateu). Categorie de bază a lui Celine, a întregii sale viziuni și literaturi: Le debraille, - desmățul, desfrâul... Pe lângă greața, la
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
vor întîlni (în ultimul capitol, al lui...), dar vor fi împreună abia dincolo de moarte: dizolvîndu-se deasupra lumii, atingîndu-și destinul care i-a împiedicat să se întîlnească pe pămînt, în același loc: el, invadator japonez, ea, adolescentă chinezoiacă. Iubirea este o stare iminentă la Shan Sa, actuală numai pînă ce pasiunea ajunge la conștiința de sine. Naratoarea realizează că e îndrăgostită de cei doi bărbați prieteni, de fiecare numai în măsura în care există celălalt. Jing o iubește pasional, dar iubirea ei se îndreaptă spre
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
Ion Simuț În imaginație, Iașii erau pământul făgăduinței, dar starea de spirit era "o jale mare, jalea speranțelor sfărâmate, peste care s-a așternut o resemnare usturătoare" (p. 147). Reflecțiile despre istoria vitregă, firea resemnată și slabă a românilor sunt luate parcă din sinteza lui D. Drăghicescu, Din psihologia poporului
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
zilei ne-au prilejuit însemnările de față.Dl Vasile Dan își pune un șir de întrebări pe care le resimțim ca fiind ale noastre, ale tuturor. întrebări frecvent retorice prin aceea că răspunsul lor (răspuns care e un ecou al stării de fapt, iar nu soluția care ar fi o intervenție chirurgicală pe real ce nu stă în putința analistului) plutește în aerul extrem de poluat moralmente al cetății postdecembriste: "în fond, spune filosoful - și cel grec și cel de acum - nu
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]
-
Se instalează ocupația, "începe robia" (p. 38), se desfășoară spectacolul dezgustător al oportuniștilor filogermani. încrederea dispare, iar teama crește: "Simțeam parcă întinsă deasupra capetelor noastre o gheară nevăzută, ce ne amenința cu sugrumarea" (p. 39) - așa își transcria Remus Lunceanu starea, făcându-ne pe noi să ne gândim la proliferarea acestei senzații fizice de sugrumare în conștiința încărcată a lui Apostol Bologa dintr-un roman care era încă nescris, dar ale cărui meandre psihologice se prefigurau. Poliția secretă și zvonurile răspândesc
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
de Toledo, autoritară, scoțând cuvintele năvalnic pe sub mustăcioara transpirată de propria elocință): "Vă știu eu, credeți că dacă vine la putere liberalii și țărăniștii o să vă meargă mai bine? Nu face ei ce-am făcut noi! |știa nu e în stare de nimic, decât de revindecări! Ne-am săturat de Strazburgul lor și de sulele în coaste! Noi v-am dat pământ, noi v-am condus spre Europa, așa că să nu vie de la Bruxelles să ne învețe pe noi! Noi suntem
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
Stan o execută pe autoare pe un ton inchizitorial. Despre PAC, mai bine să nu mai vorbim? Partea proastă este că dl Stan nu e doar tendențios, dar și dezinformat. Ca să vezi cum toți cei care n-au fost în stare să facă istorie (oricît de mică, hic et nunc!), vor acum s-o scrie. Și asta n-ar fi grav, dacă ar scrie-o cum a fost. O scriu însă cum ar fi vrut ei să fie dacă ar fi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
ar fi fost arestată în 1937, interogată cu privire la manuscris, astfel NKVD-ul luând cunoștință de "taina" lui Șolohov. După o scurtă deportare, ea ar fi fost adusă de prieteni la Moscova și internată într-un sanatoriu de psihiatrie într-o stare de semiconștiență în care ar fi trăit până la 24 martie 1962... Lăsând deoparte numeroasele inadvertențe și coincidențe ale versiunii, precum și eșecul final al lui L.F. de a găsi manuscrisul la Rostov, trebuie să admitem cât este de frumoasă, tentantă, misterioasă
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
peste cap de profesii tot mai acaparatoare, dezamăgiți de prozaismul strivitor al vieții (de familie), aceștia ajung să se mulțumească cu surogatele de afectivitate oferite de pasagerele relații extraconjugale. Existența personajelor din povestirile Marianei Codruț se află într-o definitivă stare de suspendare. Fiecare dintre eroii autoarei pare să aștepte ceva. Un telefon de la copii sau iubit(ă), o întîmplare capabilă să introducă un fior de viață în ternul cotidian al vieții. O întorsătură a destinului menită să le lumineze existența
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
de azi, cu toate contorsiunile perioadei de tranziție) sau degradarea biologică a omului pe măsura înaintării în vîrstă. Probabil și una și alta. Oricum recursul la memoria copilăriei pierdute este devastator pentru maturii de azi și el poate produce o stare de inconfort fiecăruia dintre noi. În descrierea paradisului copilăriei se simte din plin mîna poetei Mariana Codruț. Atmosfera idilică seamănă izbitor cu cea din celebrul poem eminescian Sara pe deal: Noaptea cobora încet, cotropind copacii încordați sub povara frunzișului și
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
poziție s-a plasat în intervenția sa Paul Cezar Bădescu, el susținând că nu există conflict între generații pentru că, practic, nu mai există generații literare, ca urmare a faptului că nu mai există literatură (interes pentru ea). Aceasta este o stare de fapt, nici bună, nici rea, așa stau lucrurile și nu altfel. S-a schimbat paradigma, a anunțat Paul Cezar Bădescu, pe tineri nu-i mai interesează literatura. Și, la urma urmei, a continuat Paul Cezar Bădescu, purtat de un
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
ți-i plătea Partidul Catolic pentru a umple cele patru pagini din Les Guępes cu caricaturi și invective, nu mai aveai griji financiare. Căsuța ta din Punaauia era din nou plină cu alimente și băutură și organizai din nou, cînd starea sănătății ți-o permitea, acele mese de duminică seara încheiate cu orgii care pînă și pe Pierre Levergos, fostul militar care credea că văzuse totul în viață, îl făceau să roșească. Da, nevoile materiale și dezintegrarea progresivă a creierului din cauza
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
După descrierea fizică a Fiarei, a cărei înfățișare - oricât i-am pune noi la lucru împreună și zi de zi pe Dali și pe Picasso, împreună, - lucru depășind contorsionarea cea mai mare a formelor, până și ce a fost în stare întreaga Facere să inventeze și a cărei forță superioară Principiului însuși al Negației, al fratelui vitreg, detestat - face ca explozia tuturor bombelor posibile, americane, rusești , să se audă ca un mic - mic pocnet de sticlă de șampanie destupată. Explozie despre
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
1875. De acum începe așadar istoria unei familii tarate care va ști însă mereu, singură împotriva tuturor - clișeul există, nu-l pot ocoli -, să-și păstreze sîngele și mîndria, care va ști să îndure o viață cum puțini sînt în stare să ducă. Saga se întinde pe un secol. Capitolele ei sînt întrerupte de intermezzi în care Camilla, fiica lui Rocco Mascalzone - nepoata lui Luciano - povestește, în finalul cronologic al narațiunii, noului preot al satului, umilințele și forța cu care a
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
fi mulțumit cu un buget de avarie pentru Cultură. Ministerele n-au fost însă inventate ca să toace banul public în propriul lor interes. Iar atunci cînd un minister primește praful de pe tobă fiindcă ministrul nu vrea sau nu e în stare să susțină interesele celor pentru care ar trebui să facă rost de bani de la buget, e scandalos să mai editezi și ceasloave de lux în care să-ți preamărești faptele. Din volumul memorialistic editat de ministerul dlui Theodorescu lipsesc cîteva
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
Alexandra Olivotto În engleză, cuvântul "thriller" a migrat de la categoria substantivală la cea adjectivală. Cel puțin pentru criticii de film; definiția termenului e atât de vagă, unicul ingredient obligatoriu fiind suspansul, încât e imposibil să vezi un thriller în stare pură. Mereu trebuie să existe implicații politice, sociale sau psihanalitice, genul fiind de altfel asociat cu masochismul: spectatorul se identifică cu eroul în pofida suferințelor îndurate de acesta până la victoria finală. Iar pe piața românească se găsesc thrillere cu război (Cuba
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
clujeană. Romanul este una din aparițiile cele mai importante din proza deceniului și jumătate care a trecut de la căderea comunismului. l Despre Gh. Crăciun scrie și Marian Victor Buciu în nr. 7-8 din EUPHORIONUL de la Sibiu, în cadrul unei dezbateri despre Starea romanului. Tot acolo, o proză de Ioan Groșan și un interviu cu N. Breban, care aduce un frumos elogiu generației '60 de care aparține, poeților, prozatorilor și criticilor care au făcut posibilă, din nou, în România, după înghețul realist-socialist, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
și puterile psihice, ele fiind extrem de bine documentate, dar și atenționarea de a nu le folosi datorită posibilității de a pierde beneficiile acumulate, yoga este un drum lung ce poate dura o viață Întreagă. Yoga se oprește atunci când practicantul, după stări prelungite de transă (samadhy), reușește să se desprindă de corp și să Încheie procesul de autocunoaștere prin starea de eliberat În viață (jivanmukta). Starea finală (kaivalya) este una de grație absolută (turya) și nimic nu-l mai poate impresiona pe
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
de a pierde beneficiile acumulate, yoga este un drum lung ce poate dura o viață Întreagă. Yoga se oprește atunci când practicantul, după stări prelungite de transă (samadhy), reușește să se desprindă de corp și să Încheie procesul de autocunoaștere prin starea de eliberat În viață (jivanmukta). Starea finală (kaivalya) este una de grație absolută (turya) și nimic nu-l mai poate impresiona pe practicant În viața curentă după ce o experimentează. Măcar și prin lipsa dependențelor, acesta se poate considera un eliberat
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]
-
este un drum lung ce poate dura o viață Întreagă. Yoga se oprește atunci când practicantul, după stări prelungite de transă (samadhy), reușește să se desprindă de corp și să Încheie procesul de autocunoaștere prin starea de eliberat În viață (jivanmukta). Starea finală (kaivalya) este una de grație absolută (turya) și nimic nu-l mai poate impresiona pe practicant În viața curentă după ce o experimentează. Măcar și prin lipsa dependențelor, acesta se poate considera un eliberat. Stările de samadhy se caracterizează printr-
Yoga - de la suferință la libertate. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_301]