1,939 matches
-
a îngroșat mai definitiv." Meritul însă, marele merit, de a fi declarat autonomia definitivă a operei mateine față de ființa convulsionată a autorului îi revine poetului-matematician Ion Barbu care proclama un perpetuu răsărit al Crailor: "Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungînd nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Brancusi, se soutane blanche, les objets que je percevais tout autour comme un fouillis et cette odeur toujours imprécise dans le silence, oș étais-je?...” Poezia lui Tudor Gh. Calotescu pare conectată la fibra genialității marelui sculptor român, în încremenita oază stelară... „Sub alintul palmelor sale / plăPăditoare de lut / în căutarea perfecțiunii / apusul surâde...” (O lacrimă șlefuită) Ca un zbor icaric peste-un timp al unei irealități învăluitoare ni se revelă marile capodopere brâncușiene: „Poarta sărutului... arc de triumf / închinat iubirii” (Brâncuși
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de-alese sărbători, cu inimile îmbujorate de speranță, să „tragem clopotele din nouri de pământ”, Vă „cuibărim cenușa în haosul din noi” (Clopotele), s aprindem flacăra speranței spre mai bine, întru iubire și frumoase împliniri, convinși fiind că inima ta stelară vibrează încă din înalt pentru a noastră sfântățară! Omul Ioan Alexandru a fost atras, ca un magnet, înspre „nările pământului” (Platou), bineștiind, din străvechime, că acest sfânt pământ este și va rămâne „cea mai curată / lacrimă / din univers” (Clopotele). S-
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și această pomenire? Căci simt și ei inutilitatea gestului. Sau poate au făcut-o pentru a fi împăcați sufletește. Cele lumești rămân cu oamenii, iar decedatul nu mai simte nimic, el nu mai există, e plecat în neant, prin pulberea stelară. S-a sfârșit așa cum se sfârșește o buruiană, o floare, un vițeluș sau un vis urât. Trupul lui devine pământ, iar sufletul, doar bunul Dumnezeu știe dacă mai sălăștuiește pe undeva, în vreo sferă a eternității timpului. Așa se întâmplă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
-o cu un fagure. Fulgii de zăpadă sunt adevărate opere de artă, unicate elaborate de natură după legi fizice precise. Deși nu se pot identifica două steluțe de zapadă cu aceeași formă, s-a realizat o clasificare generală a acestora: stelară, columnară, plată, stelar-dendritică, aciculară, plan sectorizată, combinată. Studii sistematice legate de acest obiect, pe cât de delicat pe atât de complicat și variat ca formă, au început încă din 1665. În aceeași lucrare, Micrographia, Robert Hooke a făcut primele observații asupra
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cuvinte ce denumesc fructe de toamnă: mere, pere, prune, gutui etc. ; jocuri de formare de cuvinte din silabe date; exerciții de completarea silabei care lipsea. Cu ajutorul planșei care reprezenta ilustrativ anotimpul toamna se va desfășura metoda interactivă de grup „Explozia stelară”. Clasa a fost împărțită apoi în cinci grupe pentru a desfășura activitatea de grup numită „Explozia stelară” . Pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
silabe date; exerciții de completarea silabei care lipsea. Cu ajutorul planșei care reprezenta ilustrativ anotimpul toamna se va desfășura metoda interactivă de grup „Explozia stelară”. Clasa a fost împărțită apoi în cinci grupe pentru a desfășura activitatea de grup numită „Explozia stelară” . Pe cinci steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE?, CINE?, UNDE?, DE CE?, CÂND? ,iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte treipatru colegi organizându-se astfel în cinci grupe se pot
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
secrete și se grăbea viclean să-i ofere o falsă momeală, pentru a deruta inamicul. I se întipări pe mutrișoară un zâmbet cinic și porni imediat; se auzi zgomotul vehiculului tușind cu intermitențe, apoi dispăru într-un nor de praf stelar! După clipe, ce durară în timpul argonauților ore nesfârșite, apăru cu misiunea îndeplinită... avea năsturașul în buzunar... potolit, dresat și cumințit de voinicosul Radu! - Unde ai descoperit nărăvașa gaură de vierme și cum ai astâmpărat-o? Îl întrebă bunicul curios, - Nu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
confirmate. Teoriile lui Einstein au corectat erorile lui Newton; de pildă, ele au explicat oscilațiile lui Mercur. Totodată, aceste teorii au mai făcut și previziuni verificabile referitoare la modul în care acționează gravitația. Eddington a observat cum razele de lumină stelară se curbează în timpul unei eclipse solare, confirmând una dintre previziunile lui Einstein. Teoria stringurilor, pe de altă parte, este în deplină concordanță cu un număr de teorii existente și face mai multe previziuni despre modul în care se comportă găurile
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
va comprima într-un punct zerodimensional - ca o gaură neagră - și va dispărea pentru totdeauna. Cealaltă posibilitate este și mai sumbră, dacă putem spune așa. Universul se va extinde la nesfârșit. Galaxiile se vor îndepărta una de alta, iar materia stelară care facilitează toate reacțiile energetice din univers se va rarefia. Stelele se vor stinge când își vor consuma tot combustibilul, iar galaxiile vor deveni tot mai întunecate - și apoi vor rămâne reci și tăcute. Materia înghețată, moartă, a stelelor se
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
și o nouă ființă, ghemuită și roză, crescu, aluat plin de oscioare, umplu bolta, se-ncordă o dată și o sparse în țăndări și se-ntinse brusc sub cerul plin de focul stelelor și se ridică printre stele, mânjită de focul stelar, și trăi acolo, în mijlocul stelelor, o viață de stea... Coboram din cupolă pe aceeași scară de lemn, cu ferestre rotunde pe perete, și-n fiecare fereastră mă vedeam tot mai matur, dacă matură poate fi numită măcar ultima oglindire, care
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nopții. Noaptea atât de dragă 142 mie, noaptea cu mandale de stele, șotroa-ne de stele, labirinturi de stele. M-am întins pe iarbă lăsând să-mi cadă pe față, ca o batistă, zaimful constelațiilor. Mă simțeam o clepsidră, cu nisipul stelar curgîn-du-mi încet prin pupile, umplîndu-mi încet țeasta cu mituri și cu fiare fabuloase și cu palida răcoare astrală. Ca un animal fugărit și-ncolțit, o dată scăpat nu-mi mai aminteam pericolul, pur și simplu respiram respirația rarefiată a stelelor. Iar dacă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai neașteptate culori, de parcă ar fi fost înfășurate în poleieli troznitoare 143 de ciocolată. M-am sculat fără nici un efort și am luat-o în sus pe alee. După câteva volute, am ajuns în parcul din fața conacului. Fântâna oglindea nebunia stelară ca și în nopțile trecute, dar nimfa dispăruse. Soclul era gol, acolo, în mijlocul apei negre, dând aceeași senzație violentă, dar greu de definit, pe care ai avea-o dacă te-ai privi în oglindă și n-ai vedea pe nimeni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-mi-o tu. Oftând iritat, Harry luă o foaie de hârtie. — Este o ecuație de probabilități, spuse el și scrise: P = fp·nh·fr· fi·fc — Ceea ce Înseamnă că probabilitatea p ca viața inteligentă să se dezvolte Într-un sistem stelar este o funcție a probabilității ca steaua să aibă planete, legată de numărul planetelor locuibile, de probabilitatea ca viața inteligentă să evolueze pornind de la viața simplă și de probabilitatea ca viața inteligentă să ajungă la comunicațiile interstelare Într-un interval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nimic În Univers care să fie atât de dens. — Deci sunt negre pentru că sunt moarte? — Nu. Sunt negre deoarece captează toată lumina. Găurile negre au o gravitație atât de mare Încât atrag totul Înspre ele, ca niște aspiratoare: tot gazul stelar Înconjurător, praful, chiar și lumina. Pur și simplu o absorb În Întregime. Absorb lumina? făcu uimit Norman. Îi venea greu să conceapă așa ceva. — Da. — Și atunci, de ce erați așa de entuziasmați cu calculele alea? — Ei, e o poveste lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
anunță Ted, cu un zâmbet larg. Și are ceva noutăți. — Și noi avem, spuse Beth. — Ale voastre mai pot aștepta, replică Ted. — Dar... — ... Știu care era destinația acestei nave, spuse Ted surescitat. Am studiat rezumatul datelor de zbor și câmpurile stelare și am aflat unde se află gaura neagră. — Ted, Îl Întrerupse Beth. Sfera s-a deschis! — Da? Când? — Acum câteva minute. Pe urmă s-a Închis la loc. — Ce au arătat monitoarele? — Nici un pericol biologic. Totul pare a fi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ne iubim și pronunțam cuvîntul ca și cum acesta ne-ar izbăvi de durerea fericirii din care erupe. Ne deștepam în miez de noapte bîntuiți de frică. Frica de țara sufletului nostru și de părăsirea ei. V. tînăr, capăt senzația că devin stelar așteptînd să răsar, să mă înalț în aerul tare peste arbori, peste cîmpuri și peste baldachinul tău. Imaginea Elenei se rotește încet, de zeci de ori de la capăt, spre semiprofil și V. bolnavul riscă să o piardă. Tînăr și bătrîn
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
devenit solidă, neagră și neregulată ca o rocă lunară. Descopăr că vedeniile mele pulsatorii se schimbă. În deșert văd pasărea șarpe planînd peste o vegetație luxuriantă, plină de freamăt. Miliarde de morți, șiruri nesfîrșite de cadavre ce mă înspăimîntă. Prăbușiri stelare. Membre ivite din neant care se agață cu disperare de hainele mele. Totul se tulbură dintr-o formă în alta. Nu înțeleg nimic. Cu atît mai puțin pe Doctor. Ce fericire trebuie să-l cuprindă că poate mîntui pe alții
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
dar plînsul ei e humă, e fierberea cărnii ce vrea să se înmulțească. Cît aș dori, Doctore, să nu te mai doară! Să faci, cumva, ca lacrima limpede să se adune tihnit în sicriul sufletului meu, acumulată lent de ploi stelare. Eu sînt cuprins de înserare, nedumerit. Îngrețoșat. Nu mă mai regăsesc în niciuna din propriile imagini iar trupul din pat îmi pare un manechin. E o emoție apăsătoare căci știu că va veni noaptea și după ea, o altfel de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
în anul 2006, cărțile "DELIRUL DIN IUBIRE" (proză), "AER DE NEFIINȚĂ" (poezie), "CEARCĂNELE UNIVERSULUI" (proză); "VERTEBRELE TIMPULUI" (poezie), apăruta la Editura Pim, Iași, 2007; „FEREASTRA DE DRAGOSTE ALBA” (proză), Editura Pim, Iași, 2007; Are în curs de apariție cartea „ADÂNCURI STELARE” (proză), Editura Pim, Iași, 2009. BRAȚELE CERULUI Domnului ing. GRIG BRAȚELE CERULUI Te-ai ascuns după soarele meu dureros de iubire și din distanța luminii ți-am auzit bătăile inimii, așa cum le-am auzit în prima zi de cunoaștere, atunci când
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
viața se poate mărgini pe albia trezită de moarte unde somnul dispare odată pentru totdeauna. Amintirile rămân brume de dimineți fără lunecarea gândului prin pletele viitorului. Mereu te contemplu fără să-ți văd ochii de flori ce trec prin neființa stelară unde ai ascuns clipele să numi simtă prezența. Mi-ar place să ne plimbăm prin norii lungiți deavalma spre grotele sensului. Singurătatea ți-a urzit plânsul din templul nopților. Tu ești cel adevărat din măruntaiele lunii unde sunt sigură că
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
iubirilor. Zidul nopților îmi lăsa răceala prin acel aer atotștiutor între ceruri ca un rugător pământ de regrete. În clipele de timp, lumea banală uita să împartă frumusețile universului. Îngerii, la ceasuri târzii din licorile nopților făceau legământ în iubirea stelară. Sufletul cerului zăcea pe o plapumă albă unde în brațele mele strângeam țărâna de zile alături de privirile uitate. Ele, vor rămâne ca o ruină a dimineților, iar glăsuirile vor lungi acele ferestre albe unde-mi odihnesc nemurirea. Rămân o frumoasă
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
violet și sculptat s-ar fi stins, pe o noapte de ger în ciudățenii de clipe, printr-un alint în mister, unde se odihnește uitarea, când gurile cerului îți recheamă privirea ochilor tăi pe o imensitate albastră de gânduri. IUBIRE STELARĂ IUBIRE STELARĂ După ce m-am trezit din congelarea sufletului ucis în dezordinea unei iubiri, am fost sigură pe un început de an, cu lucrurile ce le-am găsit așezate de la sine. Fereastra iubirilor plânse îmi făcuse semn să nu mai
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sculptat s-ar fi stins, pe o noapte de ger în ciudățenii de clipe, printr-un alint în mister, unde se odihnește uitarea, când gurile cerului îți recheamă privirea ochilor tăi pe o imensitate albastră de gânduri. IUBIRE STELARĂ IUBIRE STELARĂ După ce m-am trezit din congelarea sufletului ucis în dezordinea unei iubiri, am fost sigură pe un început de an, cu lucrurile ce le-am găsit așezate de la sine. Fereastra iubirilor plânse îmi făcuse semn să nu mai disper să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
neertător încearcă să mă ucidă. Dar până când, oare toate, adunate într-o viață de dor, într-o viață de viață, când pământul meu de iubire e desprins dintr-un SOR, Pământul meu de dor, așternut peste acest început de iubire stelară. PLAPUMĂ A NORILOR Soarele mi-a zâmbit prin perdeaua geroasă de vremi. Trezită la viață din acele muribunde zile în care nu a fost nimeni să-mi aline moartea, să o facă mai blândă și mai iertătoare cu mine. Nu
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]