3,585 matches
-
neuropatie) [10]. Fumatul crește riscul de AVC ischemic cu 25- 50%, acest risc scade substanțial la 5 ani la cei care au renunțat la fuma [11]. În studii epidemiologice mari, fumatul se asociază cu boala extracraniană carotidiană și cu severitatea stenozei carotidiene [12]. Recomandările sunt ca pacienții fumători cu boală carotidiană extracraniană să renunțe la fumat pentru a reduce riscul de progresie a aterosclerozei și de AVC ischemic (clasă I, nivel de evidență B) [7]. Relația dintre nivelul colesterolului și riscul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivel de evidență B) [7]. Tratamentul antiplachetar reduce riscul de AVC ischemic comparativ cu placebo la pacienții cu AIT sau AVC anterior [13], dar niciun studiu nu a putut demonstra cu precizie eficacitatea în prevenirea AVC ischemic la pacienții cu stenoză carotidiană asimptomatică. În prezent, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - aspirină (75-325 mg/zi), clopidogrel (75 mg/zi) sau combinație aspirină-dipiridamol (25 mg + 200 mg × 2/zi) la pacienții cu boală carotidiană extracraniană cu AIT sau AVC ischemic anterior (clasă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivel de evidență C); - pacienților cu ateroscleroză carotidiană și fibrilație atrială sau proteze valvulare se recomandă tratament cu warfarină până la un INR = 2,5, pentru a preveni accidentele tromboembolice (clasă IIa, nivel de evidență C). ENDARTERECTOMIA CAROTIDIANĂ Tratamentul chirurgical al stenozei carotidiene (endarterectomia carotidiană) a trecut testul timpului și a rămas un mijloc important de prevenire a AVC ischemic. Sub anestezie locală sau generală, pacientul se plasează în decubit dorsal, cu gâtul în ușoară extensie și întors 30° spre partea opusă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
stentului, migrare (< 1%) sau complicații locale (infecții, hematom). CONDUITA TERAPEUTICĂ În afara vârstei și comorbidităților asociate care au un impact clar asupra prognosticului bolii obstructive carotidiene, decizia terapeutică trebuie sa ghideze în funcție de: - prezența sau absența semnelor clinice; - gradul de severitate a stenozei. Numeroasele studii clinice ce au comparat cele trei metode de tratament s-au bazat tot pe analiza acestor factori: Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană asimptomatică: - VACS (Veteran’s Administration Cooperative Study) - primul studiu randomizat major a inclus 444
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
decizia terapeutică trebuie sa ghideze în funcție de: - prezența sau absența semnelor clinice; - gradul de severitate a stenozei. Numeroasele studii clinice ce au comparat cele trei metode de tratament s-au bazat tot pe analiza acestor factori: Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană asimptomatică: - VACS (Veteran’s Administration Cooperative Study) - primul studiu randomizat major a inclus 444 pacienți bărbați și a demonstrat reducerea evenimentelor neurologice la 5 ani după tratamentul chirurgical comparativ cu cel medicamentos [16]. - ACAS (Asymptomatic Carotid Atherosclerosis Study) - oprit
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Cooperative Study) - primul studiu randomizat major a inclus 444 pacienți bărbați și a demonstrat reducerea evenimentelor neurologice la 5 ani după tratamentul chirurgical comparativ cu cel medicamentos [16]. - ACAS (Asymptomatic Carotid Atherosclerosis Study) - oprit după randomizarea a 1662 pacienți. La stenoze > 60%, s-a constat reducerea ratei de AVC și a mortalității după endarterectomie și aspirină versus tratament doar cu aspirină [17]. - ACST (Asymptomatic Carotid Surgery Trial) - randomizarea a 3120 pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și a mortalității după endarterectomie și aspirină versus tratament doar cu aspirină [17]. - ACST (Asymptomatic Carotid Surgery Trial) - randomizarea a 3120 pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu tratamentul medicamentos inițial urmat de endarterectomie amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
tratament doar cu aspirină [17]. - ACST (Asymptomatic Carotid Surgery Trial) - randomizarea a 3120 pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu tratamentul medicamentos inițial urmat de endarterectomie amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pacienți a demonstrat un beneficiu moderat al endarterectomiei imediate comparativ cu tratamentul medicamentos inițial urmat de endarterectomie amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518 pacienți au fost randomizați în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
amânată, la stenoze > 60% [18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518 pacienți au fost randomizați în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70%. Endarterectomia a fost benefică doar pentru cei cu stenoze severe > 70% [5]. Studiile care compară angioplastia cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
18]. Endarterectomie versus tratament medicamentos în stenoza carotidiană simptomatică: - NASCET (North American Symptomatic Carotid Endarterectomy Trial) - randomizarea în funcție de gradul stenozei: > 70%, 50-69%, < 50% a demonstrat beneficiul clar al endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518 pacienți au fost randomizați în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70%. Endarterectomia a fost benefică doar pentru cei cu stenoze severe > 70% [5]. Studiile care compară angioplastia cu stent cu endarterectomia nu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
endarterectomiei versus tratamentul medicamentos la gradele mari de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518 pacienți au fost randomizați în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70%. Endarterectomia a fost benefică doar pentru cei cu stenoze severe > 70% [5]. Studiile care compară angioplastia cu stent cu endarterectomia nu au demonstrat diferențe semnificative între cele două metode de tratament la pacienții simptomatici sau asimptomatici: SAPPHIRE (Stenting and Angioplasty with Protection in Patients of High Risk Endarterectomy), CAVATAS
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
EVA-3S (Endarterectomy versus Angioplasty in Patients with Symptomatic Severe Carotid Stenosis), CREST (Carotid Revascularization Endarterectomy versus Stent Trial), ICSS (încă în desfășurare) [19-24]. În prezent, după analiza acestor studii, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - endarterectomie la pacienții simptomatici cu stenoză > 70% evidențiată prin metode neinvazive (clasă I, nivel A) sau > 50% evidențiată angiografic (clasă I, nivel B) sau ca alternativă: stenting vascular la aceeași pacienți, dacă se apreciază un risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I, nivel B
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
clasă I, nivel A) sau > 50% evidențiată angiografic (clasă I, nivel B) sau ca alternativă: stenting vascular la aceeași pacienți, dacă se apreciază un risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I, nivel B); - endarterectomie la pacienții asimptomatici cu stenoză > 70%, dacă se apreciază un risc mic de morbiditate și mortalitate periprocedurală (clasă IIa, nivel A); - dacă se decide pentru revascularizare la pacienții simptomatici, se recomandă intervenția imediată (< 2 săptămâni), celei amânate (clasă IIa, nivel B); - eficacitatea metodelor de revascularizare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
exactitate pentru pacienții cu sau fără simptomatologie clinică care asociază comorbidități importante (clasă IIb, nivel B); - nu se recomandă revascularizare pentru pacienții cu ocluzie totală cronică a arterei carotide (clasă III, nivel C); - nu se recomandă revascularizare pentru pacienții cu stenoză < 50%, decât în condiții excepționale (clasă III, nivel A). INSUFICIENȚA CIRCULATORIE HEMODINAMICĂ MIHAELA COȘMAN, ALIN IORDACHE DEFINIȚIE Insuficiența hemodinamică este o entitate patologică rar recunoscută și diagnosticată atât clinic cât și paraclinic. Ea se referă la aspectul clinic de accident
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de vedere patogenic peritonita aseptică meconială cunoaște două forme: - idiopatică sau primitivă deoarece nu se poate evidenția leziunea prin care meconiul pătrunde în peritoneu;secundară când pătrunderea în cavitatea peritoneală se realizează printr-o perforație situată deasupra unui obstacol (bridă, stenoză, atrofie). Bariul poate pătrunde în peritoneu printr-o perforație a tubului digestiv în timpul unei explorări radiologice. Bariul fiind preparat pentru examinarea sub forma unei paste fine, odată pătruns în peritoneu aderă și nu mai poate fi evacuat și în al
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
nivelul peretelui ventricular vezi figura 1. în funcție de natura solicitării predominante (de presiune sau de volum), se dezvoltă două tipuri de adaptare a peretelui ventricular: hipertrofia ventriculară concentrică sau excentrică. Suprasolicitarea de presiune determinată, de exemplu, de hipertensiunea arterială sau de stenoza aortică necesită generarea unei presiuni intracavitare mai mari în cursul contracției ventriculare. Aceasta se realizează prin aranjarea proteinelor musculare cu rol contractil în paralel. Ca urmare, are loc o creștere a grosimii peretelui ventricular și o reducere a volumului cavitar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
că aceasta trebuie să se bazeze (în mare măsură) pe extrapolarea datelor obținute de la alte grupuri de pacienți, cum ar fi vârstnicii, diabeticii, hipertensivii sau hiperlipidemicii [Goldsmith [i Covic et al., 2001]. Prevalența bolii arteriale coronariene la pacientul renal Prevalența stenozelor semnificative (peste 50%) ale arterelor epicardice determinată angiografic depinde, firește, de populația la care aceasta este studiată. Datele variază de la o prevalență de 24% în populația hemodializată tânără, non-diabetică, evaluată în vederea transplantului renal [Kramer et al., 1998] și până la 85
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care influențează progresia bolii arterelor coronariene (BAC) constituite la pacienții uremici. într-un studiu relativ recent [Gradaus et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți. Utilizând tehnici angiografice cantitative, s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
studiul lui Braun și col. [1984], 75% dintre pacienții dializați diabetici cu BAC semnificativă la angiografie erau complet asimptomatici. în studiul lui Koch, la 105 pacienți diabetici consecutivi aflați la inițierea terapiei dialitice [1997], doar un sfert dintre pacienții cu stenoză coronariană peste 50% prezentau simptomatologie anginoasă. în sfârșit, într-o investigație similară asupra unei cohorte mixte de pacienți diabetici și non-diabetici dializați, doar 43% prezentau simptomatologie de tip ischemic. Cauzele acestui fenomen le constituie neuropatia vegetativă uremică și diabetică, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ajustare pentru multipli factori de risc pentru boli cardiovasculare (rata de risc ajustată de 9,2 ori mai mare, p < 0,005). La pacienții dializați, scintigrafia combinată (de efort și cu administrarea de dipiridamol) reprezintă o metodă fiabilă în detectarea stenozelor coronariene și în prezicerea unor viitoare evenimente coronariene majore. O altă tehnică scintigrafică, mai puțin utilizată, este scintigrafia miocardică cu 99mTc-MIBI (în condiții de efort). Anomalii de perfuzie induse de efort au fost constatate într-un studiu utilizând această tehnică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și cu vechimea în dializă reprezintă un proces patologic bine caracterizat [Utsunomiya et al., 1996; Braun et al., 1996; Goodman et al., 2000]. într-adevăr, scorurile de calcificare la pacienții dializați sunt semnificativ mai ridicate decât la subiecții non-uremici, cu stenoză severă, trivasculară. Pacienții cu vârsta sub 20 de ani, chiar dacă au o vechime mare în dializă, par a fi protejați de calcificările coronariene, probabil datorită unei TA relativ mai scăzute și unui metabolism scheletic particular continuarea creșterii osoase, cu păstrarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
trebuie să recomande administrarea de IECA cu prudență, având în vedere posibilitatea hipotensiunii arteriale intradialitice, a pierderii diurezei restante și a accentuării hiperkaliemiei (la pacienți în majoritate cu hiperkaliemie cronică!). De asemenea, administrarea de IECA la pacienții transplantați renal cu stenoză a arterei grefonului se asociază frecvent cu insuficiența renală acută prin mecanism hemodinamic. Optimizarea hematocritului Optimizarea hematocritului la pacienții hemodializați coronarieni este obligatorie în prevenția evenimentelor coronariene acute. Există însă controverse apreciabile asupra hematocritului optim la pacienții dializați coronarieni, opiniile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
tardivă/de progresie a bolii a fost similară în cele două grupuri (26-30% la un an). Există numeroase paralelisme între dezbaterea privind alegerea preferențială a angioplastiei sau a stentării per primam a leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
similară în cele două grupuri (26-30% la un an). Există numeroase paralelisme între dezbaterea privind alegerea preferențială a angioplastiei sau a stentării per primam a leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor renale (având un calibru similar arterelor coronariene epicardice) față de aorta abdominală. De aceea, în stenoza aterosclerotică de arteră renală, stentarea primară este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]